832 matches
-
vom ști să nu-i rănim. Iar dacă am căzut, învățați-ne să ne ridicăm și să mergem mai departe. Și vă mai rugăm ceva: fiți fericiți că ne aveți, pentru că așa v-ați asigurat nemurirea! I. DESPRE BUNELE MANIERE... „Florii i se cere parfum și omului politețe” (proverb românesc) Mesaj pentru tine Un vechi proverb englezesc spune: „Politețea nu costă nimic și cumpără orice!” Regula de bază, în orice împrejurare, este să te porți cu ceilalți așa cum ți-ai dori
JURNALUL BUNELOR MANIERE by RALUCA OTILIA CUCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/1613_a_3049]
-
de ciocârlii, Ouă roșii la copii; Și miresme-ncântătoare De cireși scăldați în floare Toate spun cu-adevărat Că „Hristos a înviat!” De Paști Primăvară, primăvara, Mieii zburda pe câmpii, Flori în soare râd pe-afară Ne vin Paști după Florii, Ouă roșii vom ciocni. Ne-om plimba-n vacanță-n tihna Haine noi vom îmbracă, Sărbători, joaca, odihnă, Si cand iarăși va suna Clopoțelul pentru școala, Cu mai multă îndrăzneala Vom porni, vom învăța. La Paști (fragment) de George Coșbuc
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
spațiul geografic / concret românesc (cum ar fi de exemplu Legenda Mureșului și a Oltului, Legenda orașului București etc.). Referindu-ne la sărbători specifice românești, majoritatea tinerilor au precizat sărbători cum ar fi: 1 Decembrie, Sânzâienele, Dragobetele, Noaptea Sfântului Andrei sau Floriile, Rusaliile, Boboteaza, care de fapt au un substrat mai mult religios. O posibilă explicație a faptului că subiecții nu știu să menționeze alte sărbători specifice ar fi faptul că acestea sunt într-o mare proporție legate de muncile agricole, iar
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
influența lor s-a făcut simțită în anumite părți ale cultului. În această perioadă, dacă nu chiar în epoca pregregoriană, au fost introduse responsoriile din Săptămâna Sfântă și antifonele din grupul hodie, de origine orientală. Binecuvântarea și procesiunea din Duminica Floriilor arată clar influența orientală; Adorația Crucii este o ceremonie a bisericii din Ierusalim care a supraviețuit după anul 614 în riturile iacobite și maronite din Siria. Ceremonia a fost introdusă la Roma de Papa Sergiu I (687-701), de descendență siriană
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]
-
așteptate, raporturile între această supraintendentă și locatari s-au depreciat foarte repede. "Responsabila Centrului credea că are misiunea de a moraliza, de a aduce pe calea credinței populația muncitorească; ea a desființat cursurile de gimnastică în zilele sărbătorilor catolice (duminica Floriilor, Joia Mare, zilele care precedă Paștele), spre uimirea părinților, care și-au retras copiii din Centru"27. Lipsa de maturitate a unui astfel de cadru social s-a dovedit neadaptată pentru o populație de slujbași la căile ferate, de electricieni
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
aveau loc jocuri sportive și cortegii florale. Serbările numite floralii erau celebrate și noaptea, la lumina făcliilor, de curtezane dezbrăcate, cu dansuri lascive. Folcloristica română remarcă practicarea procesiunii ielelor. Unele influențe s-au transmis și în sărbătoririle populare prepascale ale Floriilor. Acca Larentia este o zeitate arhaică a câmpiei, a sexualității și ocrotitoarea fecundității feminine. Unele mituri o identifică cu mama zeilor Lari, ocrotitorii familiei și ai casei ce întruchipau sufletele strămoșilor morți și vegheau asupra urmașilor. Alte mituri o identifică
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
grupuri, Paiațele și Albii (denumiți astfel deoarece poartă o costumație albă). Primii trebuie să-i prindă pe ceilalți și să îi murdărească cu drojdia de vin fermentată deversată pe străzi de angajații municipali. În duminica dinaintea carnavalului organizat în Duminica Floriilor, în Languedoc, mai exact la Limoux, se desfășoară, carnavalul "Fecos" (din latinescul faex, cuvânt desemnând drojdia de vin) în cinstea renumitului vin spumant, Blanquette de Limoux, "cel mai vechi vin brut din lume". După modelul sărbătorilor romane, în timpul carnavalului de la
by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]