2,299 matches
-
esență a tot ce-i frumos. Asta-i muzica Floare-Zamfiră Ce-o doinești în frunză de dor Toți din lume cu suflet de smirnă, Și-o doresc în inimi de nor Catren de încheiere A-ncetat de mult să se numească: Fluierul lui grecul, daymon, pan. Când toată lumea îl cinstește astăzi; Ca sunetul doinit din "Naiul Zamfirian'' Photo frame was taken from portrait of master Fănica Luca, as a sign of homage and respect & artistic continuity over the generations Foto tehnica - Art
NAIUL ZAMFIRIAN de DAVID SOFIANIS în ediţia nr. 1829 din 03 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378562_a_379891]
-
doarme pe sânii stelelor nestinse, adună liniștea în suflet, căci clipa e-nghițită de tulburătoare zile și nopți îndepărtate ȘTII? Sunt versul dintr-un colț de lună și-un ciob de cântec, de pe-o rază de soare... Știi cât doare? Fluierul a adormit pe margini de cărare și-o lacrimă-n rugăciune, știi cât spune? Sunt visul dintr-o noapte albă, sunt dor de glasul tău, sugrumat în șoapte... Știi de toate?! Ascunde-mă lângă tine, să-ți fiu versul, fluierul
PERIPLU DE POEZII de FLORICA GOMBOȘ în ediţia nr. 1829 din 03 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378566_a_379895]
-
Fluierul a adormit pe margini de cărare și-o lacrimă-n rugăciune, știi cât spune? Sunt visul dintr-o noapte albă, sunt dor de glasul tău, sugrumat în șoapte... Știi de toate?! Ascunde-mă lângă tine, să-ți fiu versul, fluierul... visul...Știi?! VĂL DE CHIHLIMBAR M-am înfășurat în șal de umbră, cu sclipiri din lacrima târzie. Ce lacrimă!... agățată de tăcerea ta brumărie... Îți respir gândul din crengile de stele, ce-atârnă-n noapte, scuturând -cu greu- câteva șoapte. Aud foșnetul
PERIPLU DE POEZII de FLORICA GOMBOȘ în ediţia nr. 1829 din 03 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378566_a_379895]
-
Acasa > Versuri > Istorie > VĂ STRIG, ROMÂNI... Autor: Nicolae Nicoară Horia Publicat în: Ediția nr. 1704 din 31 august 2015 Toate Articolele Autorului 31 August 2015 Urlă-n mine lupii disperării, Se surpă-n cântec fluierul nebun, Vă strig, români, din marginile zării, Somnul cel de moarte nu e bun! E vremea să vă deșteptați din el, Orbiți de visul care v-amăgește, Nu e șovin și nu e nici mișel Cel ce mai simte încă
VĂ STRIG, ROMÂNI... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1704 din 31 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/379816_a_381145]
-
vină la ea. Norocel plecă spre ea, se apropie și-o cuprinse de mijloc și-o sărută. Fata îl mângâie peste obrajii lui roșii ca bujorul și apoi îl sărută și ea. Mai departe, din senin se auzi glasul unui fluier, cânta o horă frumoasă de pe la ei și din umbra nucului, la lumina lunii, apărură din senin dănțuind un cârd de fete care-i înconjură cu hora lor pe amândoi. Ce stele, ce lună, și ce noapte, și ce tăceri, și
IELELE-PROZĂ SCURTĂ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1540 din 20 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379787_a_381116]
-
ca un obraz de fecioară, spălat proaspăt și mânat de dorul unui sărut... Fetele jucau îndrăcit, erau îmbrăcate în rochii de borangic ca niște voaluri transparente prin care li se vedeau formele rotunde ale corpurilor lor feciorelnice. De la un timp fluierul cânta o horă duios și trist, a moarte și-a jale căci o dăduse-n doină și fetele părea că plutesc luate de vânt prin aerul nopții. Norocel și cu Zina se prinseră și ei în vârtejul acelei hore și
IELELE-PROZĂ SCURTĂ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1540 din 20 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379787_a_381116]
-
și-o chema din senin, din pustiu, din deșert, din poveste, de dincolo de ființa lui și iată că venise! Și juca, juca prins de mână cu acele fecioare care parcă pluteau prin aeru tare al nopții, dulce legănați de melodia fluierului și alintați de mângâierea vântului nopții... Fecioarele dispărură dintrodată în ceruri și rămase iară numai el cu Zina care-l ruga să mai stea, că ea va pleca, că e singura ei noapte când poate să-l mai întâlnească...Și
IELELE-PROZĂ SCURTĂ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1540 din 20 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379787_a_381116]
-
Motto: ”Fiul diavolului negru, îngerul dintâi căzut ...” I. nuntă-n cer și nuntă-n iarbă îmi fac sângele să fiarbă sus e luna-mpodobită iarba-n rouă e gătită stelele-mpletesc cunună, iar jos lacrimi se adună, tânguiri de vânt prin fluier și din limbi de șarpe șuier nemilosul Belzebuth îngerul dintâi căzut și-a făcut pofta vicleană cu obraz de Cosânzeană prinsă-n gheare strânsă-n clești și în tropot de calești lasă-n urma lui vârteje colb uscat și-n
DIN DORURI, DORUL DOAR RĂMÂNE ... de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1726 din 22 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381869_a_383198]
-
brazi, ca de frunți, munții urcă temerar la soare și la oceanul magnific al veșniciei. Asemeni lor, glasul Lucreției Ciobanu zboară la armonia melodică a edenului muntenesc al Sibiului, mozaicat de pâlcuri albe de oi păstorite de ciobani doinitori din fluier, frunză, bucium... și încă alte instrumente arhaice care, cu glasul au mers și au cântat prin munți, în urma turmelor, veacuri după veacuri. Artista Lucreția Ciobanu preia în cântec povestea crestelor munților, pădurilor, ciobanilor cu norii de oi urcând prin iarba
LUCREŢIA CIOBANU MÂNGÂIEREA CÂNTECULUI, SUS, PE FRUNŢILE MUNŢILOR de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1735 din 01 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381838_a_383167]
-
Acasa > Stihuri > Anotimp > FRAGMENT DE APRILIE Autor: Gheorghe Vicol Publicat în: Ediția nr. 1935 din 18 aprilie 2016 Toate Articolele Autorului FRAGMENT DE APRILIE Cântă fluiere și naiuri, Mozaic de flori pe plaiuri, Zdrențele de vată zboară De prin sălcii prima oară. Păpădii cu frunze late Gem în aur îmbrăcate, Panseluțe zâmbitoare Fură razele de soare. Și în plisc, din sud aduce, Ignorând furtuni năluce, Barza
FRAGMENT DE APRILIE de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1935 din 18 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381957_a_383286]
-
cuiburi de zenit, Iar ochii să ne scrie cu cetina scrisori. Imperii să-nălțăm din țurțuri de lumină, Nămeții să ne țină captivi în turn de cer, Să n-avem alt meniu, decat sărut la cină, Colindători să cânte din fluiere de ger. Neliniști strecurate să-nghețe vinovate, Clipite răzvrătite s-adoarmă sub zapezi, Le-om vinde în bazare la negustori pe toate, Fulgi de omăt stârnește și-n brațe să mă pierzi. Răstoarnă-n glastra stele și ninge-mă cu
E ANUL NOU IUBIRE de INES VANDA POPA în ediţia nr. 1460 din 30 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/379400_a_380729]
-
ne surâd, Limba e cântec suav de vioară Și veselia din ochii ce râd. Limba română e tulnic și bucium, Doină, baladă și dacii râzând, Murmurul apei și-al inimii zbucium, Imnul și oda în suflet arzând. Limba română e fluier, caval, Un Eminescu - Luceafăr nestins, Este Nichita și-al versului val Ce se înalță pe-al minții întins. Toți ne-am născut să vorbim astă limbă, S-o îngrijim și s-o ținem la sân, Ea este mama ce vorbele
LIMBA ROMÂNĂ E MAMA CEA BUNĂ... de CURELCIUC BOMBONICA în ediţia nr. 1704 din 31 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/379517_a_380846]
-
de vânt.” (Dinco de viață) Elisabeta Preda știe că vremurile de eastăzi nu sunt propice pentru poezie și că poetul rămânre un neînțeles de care oamenii abrutizați își bat joc: Îl tot loveau, ca din întâmplare/ În coastă și în fluierele de la picioare.” (Primăvara poetului) Cu toate aceastea, poeta este convinsă că poezia va rămâne și constituie singura mângâiere a sufletului în lumea efemeră. Stilul autoarei este limpede, melodios, uneori pigmentat cu tonuri eminescene ori folclorice. Viziunea asupra lumii este tradiționalistă
EDITURA ANAMAROL de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 1395 din 26 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/379527_a_380856]
-
și-a exprimat respectul față de cei care au păstrat limba și tradițiile, chiar și în condiții dificile. Elevii Școlii Gimnaziale „Constantin Stere”, de la Bucov au realizat o expoziție de desene intitulată „Constantin Stere și Basarabia” și Ansamblul folcloric „Mugur de fluier” al aceleiași școli, coordonat de înv. Ion Iordache, cu o vigoare sufletească și o prezență scenică ireproșabile, a susținut un program artistic alcătuit din cântece reprezentative pentru evenimentul omagiat: „Trandafir de la Moldova”, „Dorul Basarabiei”, „Cântă cucu-n Bucovina”, „Ocrotește-i
„BASARABIA, TIMPUL UNIRII”, MATINEU MUZEAL LA MUZEUL „CONSTANTIN ŞI ION STERE”, BUCOV, JUD. PRAHOVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1917 din 31 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381003_a_382332]
-
betegită de căldură, betegită de alean, pustiită-n bătătură, plânge tristă an de an betegită de pădure, betegită mișelește, fără fragi și fără mure, doina încărunțește și precum rugina roade până în adâncuri fierul, doina noastră-ncet decade fiindcă-și pierde fluierul ne rămâne amintirea doinei noastre din bătrâni, pierită prin uneltirea hoardei de stăpâni ne rămâne doar amarul Citește mai mult betegită de frumos,betegită de simțireplânge doina lăcrimos,plânge fără contenirebetegită de căldură,betegită de alean,pustiită-n bătătură,plânge
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380934_a_382263]
-
numai când îl laud pe Mântuitor, că a avut curajul să închid ochii. Apoi numai El îmi veghează curajul acesta mărginit, cu capul în jos, tantric sărut al suferințelor mele, un Y ce atârnă pe tavanul de dincolo de cer, iar fluierele (picioarelor), ca lutul de grele, mă vor părăsi. Voi îngenunchia, frântă de atâta mers, prin cer, și degetele mâinilor vor vorbi între ele, ca visul să nu mă trezească niciodată din somn. Lilia Manole Referință Bibliografică: ȘI DEGETELE MÂINILOR VOR
ŞI DEGETELE MÂINILOR VOR VORBI ÎNTRE ELE de LILIA MANOLE în ediţia nr. 2043 din 04 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/381378_a_382707]
-
betegita de căldură, betegita de alean, pustiită-n bătătura, plânge tristă an de an betegita de pădure, betegita mișelește, fără fragi și fără mure, doina încărunțește și precum rugina roade până în adâncuri fierul, doina noastră-ncet decade fiindcă-și pierde fluierul ne rămâne amintirea doinei noastre din bătrâni, pierita prin uneltirea hoardei de stăpâni ne rămâne doar amarul doinei dulce bătrâneasca, ni se surpa pălimarul rasei pure românească ne rămâne amintirea doinei noastre neciuntite, ștearsă-acum de nesimțirea unor vremuri pervertite ... Referință
BETEGITĂ DE FRUMOS de DORA PASCU în ediţia nr. 2091 din 21 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380827_a_382156]
-
urmare, trebuiau să moară și să fie înmormântați înainte de sfârșitul zilei. Din acest motiv (Ioan 19, 31), Pilat a acceptat cererea autorităților iudaice de a da trupurile jos de pe cruce să fie înmormântate. Sistemul obișnuit era să li se zdrobească fluierele picioarelor celor atârnați, încă vii, deoarece astfel se producea o moarte rapidă. Această practică a fost aplicată celor doi bărbați crucificați odată cu Iisus. La Iisus n-a fost nevoie, deoarece agonia Lui a fost scurta, de aceea, când soldații au
MOARTEA ŞI ÎNVIEREA DOMNULUI de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 1944 din 27 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380798_a_382127]
-
jalea mă-îngheață când pășesc sfielnic pe poteci de munte, care-s văduvite de orice verdeața și ridică-n ceruri niște brațe ciunte. Ciunte fi-le-ar mâinile care au tăiat bogăția noastră din strămoși rămasă, să nu avem mâine fluier la băiat și să n-avem fetei să-i cioplim o masă. Masă care-ncepe cu o rugăciune strânsă-n crucea mâinii azi doar de bătrâni care-ngână stins, intru iertăciune, măi îngăduie-ne Doamne, și azi și mani! Referință
MAI ÎNGĂDUIE-NE, DOAMNE de DORA PASCU în ediţia nr. 2117 din 17 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380932_a_382261]
-
născuse lui Cleopa ce murise fără copil. Mai era încă și Ioan, iubitul Lui ucenic. Nerecunoscătorii iudei, pentru că nu voiau să vadă trupurile pe Cruce au cerut lui Pilat (pentru că era marea zi a Paștelui și era Vineri) ca să sfărâme fluierele picioarelor osândiților spre a muri mai repede. Și au sfărâmat fluierele picioarelor celor doi tâlhari, căci mai trăiau încă; dar când au venit la Iisus și L-au văzut că murise, s-au oprit de a le mai sfărâma. Unul
CÂTEVA CUVINTE DUHOVNICEŞTI CU PRIVIRE LA SĂPTĂMÂNA SFINTELOR ŞI MÂNTUITOARELOR PĂTIMIRI ALE DOMNULUI ŞI MÂNTUITORULUI NOSTRU IISUS HRISTOS… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1942 din 25 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380811_a_382140]
-
Ioan, iubitul Lui ucenic. Nerecunoscătorii iudei, pentru că nu voiau să vadă trupurile pe Cruce au cerut lui Pilat (pentru că era marea zi a Paștelui și era Vineri) ca să sfărâme fluierele picioarelor osândiților spre a muri mai repede. Și au sfărâmat fluierele picioarelor celor doi tâlhari, căci mai trăiau încă; dar când au venit la Iisus și L-au văzut că murise, s-au oprit de a le mai sfărâma. Unul dintre ostași, ca să facă plăcere iudeilor nerecunoscători, a întins sulița și
CÂTEVA CUVINTE DUHOVNICEŞTI CU PRIVIRE LA SĂPTĂMÂNA SFINTELOR ŞI MÂNTUITOARELOR PĂTIMIRI ALE DOMNULUI ŞI MÂNTUITORULUI NOSTRU IISUS HRISTOS… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1942 din 25 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380811_a_382140]
-
doar în detrimentul omenirii întregi. El își exprimă dorința de protecție și de unitate a întregului popor prin intenția Lui Dumnezeu de a-i strânge precum își „strânge cloșca puii sub aripile sale” încercând să îi sensibilizeze: „ V-am cântat din fluier și n-ați jucat, v-am cântat de jale și n-ați plâns”. Marele nostru Domn și Mântuitor Isus Hristos plânge și în ziua de astăzi pentru fiecare dintre noi care nu își ridică privirea spre cer să caute pe Dumnezeu
PLANSUL DRAGOSTEI ETERNE de MARINA GLODICI în ediţia nr. 1554 din 03 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374502_a_375831]
-
țară frumoasă și înfloritoare Urmașii să trăiască cu demnitate. Întrebat-am codrul cel intinerit De doinele de jale dacă au auzit Și câmpiile cu iarba de mătase De știu cum cântă pasărea măiastră. Întrebat-am munții de au ascultat A fluierului jale cum vatra și-a cântat Și toate împreună răspuns-au deodat’ C-aici românul fost-a stăpânul neîncetat. Cărările de munte încă mai păstrează Urmele haiducilor ce vremea le veghează Și cântecul din fluier și doinele cântate Rămas-au
URMELE NETĂCERII de MARINA GLODICI în ediţia nr. 1693 din 20 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/373495_a_374824]
-
munții de au ascultat A fluierului jale cum vatra și-a cântat Și toate împreună răspuns-au deodat’ C-aici românul fost-a stăpânul neîncetat. Cărările de munte încă mai păstrează Urmele haiducilor ce vremea le veghează Și cântecul din fluier și doinele cântate Rămas-au peste veacuri ecourile sacre. Cutreier poteci milenare Prin istoria neamului meu cel viteaz... Și-n urmele pașilor lui mi se pare C-aud al eroilor glas. Cluj Napoca 18 august 2015 Am strâns Am strâns în
URMELE NETĂCERII de MARINA GLODICI în ediţia nr. 1693 din 20 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/373495_a_374824]
-
Acasa > Strofe > Atasament > DESCULȚĂ-N SINGURĂTATE Autor: Florica Gomboș Publicat în: Ediția nr. 1768 din 03 noiembrie 2015 Toate Articolele Autorului DESCULȚĂ-N SINGURĂTATE Desculță-n singurătate, mă plimb în pribegie. Fluierul piciorului prăfuit cântă simfonia durerii. Pumnii strânși se mișcă-n spasme scurte de căldură, prin pulberea ce biciuie pământul. Am rupt o foaie din lagărul vieții! S-o las?! Aș vrea...aș vrea... Dar noaptea se repede ca un fior
DESCULŢĂ-N SINGURĂTATE de FLORICA GOMBOȘ în ediţia nr. 1768 din 03 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373656_a_374985]