2,048 matches
-
extradiegetic). Nararea se face la persoana a IIIa, planul naratorului este diferit de planul narațiunii, iar naratorul nu se proiectează în discurs prin indici textuali. El este un narator anonim sau narator reprezentabil, obiectiv sau subiectiv. Perspectiva narativă este omniscientă (focalizare zero) sau externă. Cea dea doua matrice textuală este a narațiunii homodiegetice (hómo - la fel). Aceasta numește creația epică în care naratorul se situează în interiorul universului povestit (narator intradiegetic). Nararea se face la persoana I, planul naratorului se suprapune planului
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
prezență dominantă naratorul omniscient (de la Ciocoii vechi și noi de Nicolae Filimon la Ion al lui Rebreanu, de exemplu), în timp ce proza modernă optează pentru viziunea internă a unui personaj narator (Ștefan Gheorghidiu, eroul lui Camil Petrescu, de pildă), ori pentru focalizarea multiplă, asociind punctele de vedere ale mai multor instanțe narative (narator și personaje - Pădurea spânzuraților de Liviu Rebreanu, Enigma Otiliei de George Călinescu, Moromeții de Marin Preda etc. - sau numai personaje, ca în Patul lui Procust de Camil Petrescu). Caracteristicile
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
narator și personaje - Pădurea spânzuraților de Liviu Rebreanu, Enigma Otiliei de George Călinescu, Moromeții de Marin Preda etc. - sau numai personaje, ca în Patul lui Procust de Camil Petrescu). Caracteristicile fiecărui tip de perspectivă narativă (numită și viziune narativă sau focalizare - G. Genette) sunt următoarele: Perspectiva omniscientă (focalizare zero/povestire nonfocalizată) se actualizează când: - Naratorul este omniscient, adică știe totul despre personaje - informații biografice, reflecții interioare, trăiri psihoafective etc. În relație cu „lumea povestită“ naratorul poate fi: neimplicat (narator anonim, creditabil
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
Rebreanu, Enigma Otiliei de George Călinescu, Moromeții de Marin Preda etc. - sau numai personaje, ca în Patul lui Procust de Camil Petrescu). Caracteristicile fiecărui tip de perspectivă narativă (numită și viziune narativă sau focalizare - G. Genette) sunt următoarele: Perspectiva omniscientă (focalizare zero/povestire nonfocalizată) se actualizează când: - Naratorul este omniscient, adică știe totul despre personaje - informații biografice, reflecții interioare, trăiri psihoafective etc. În relație cu „lumea povestită“ naratorul poate fi: neimplicat (narator anonim, creditabil, asumânduși numai funcția de narare și de
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
lui este subiectivă (proza tradițională, sămănătoristă, poporanistă). - Informațiile oferite de narator depășesc informațiile deținute de fiecare personaj în parte; viața interioară a eroilor este dezvăluită prin tehnici analitice indirecte (ob servația și analiza psihologică, retrospecția etc.). Perspectiva internă (din interior/focalizare internă) este detaliată prin următoarele aspecte: - Naratorul adoptă punctul de vedere al unui personajnarator sau personaj focali zator. - Realitatea este percepută și interpretată subiectiv, din punctul de vedere al perso najului (ce vede, ce aude, ce gândește eroul - perspectiva „avec
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
din punctul de vedere al perso najului (ce vede, ce aude, ce gândește eroul - perspectiva „avec“). - Se relatează „evenimente“ interioare, utilizânduse tehnici analitice directe (auto scopie/introspecție, monolog interior/confesiune, frecvente în proza de analiză psihologică). Perspectiva externă („din exterior“/focalizare externă) este semnalată prin faptul că: - Naratorul se situează în perspectiva de observator obiectiv, imparțial, al eveni mentelor. - Naratorul „știe“ mai puțin decât personajele, surprinzândule doar compor ta mentul. - Sunt narate evenimente exterioare; se notează, uneori, reacțiile manifeste ale trăi
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
reacțiile manifeste ale trăi rilor psihoafective, utilizânduse tehnici analitice indirecte (observație comportamentală). - Naratorul nu își asumă judecăți de valoare/opinii. - Uneori se textualizează ipostaza uniscientă a naratorului printrun „joc al apro ximărilor“, prin supoziții/ipoteze (proza modernă, „romanul comportamentist“). Pluriperspectivismul/focalizarea multiplă (variabilă/difuză) se identifică prin: - Multiplicarea perspectivelor este generată de proliferarea „vocilor“ narative/a eurilor narator. - Trecerea de la un tip de focalizare la altul produce o ruptură de perspectivă (ex ternă→internă) sau o ambiguizare prin transferul de perspectivă
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
ipostaza uniscientă a naratorului printrun „joc al apro ximărilor“, prin supoziții/ipoteze (proza modernă, „romanul comportamentist“). Pluriperspectivismul/focalizarea multiplă (variabilă/difuză) se identifică prin: - Multiplicarea perspectivelor este generată de proliferarea „vocilor“ narative/a eurilor narator. - Trecerea de la un tip de focalizare la altul produce o ruptură de perspectivă (ex ternă→internă) sau o ambiguizare prin transferul de perspectivă (punctul de vedere al naratorului este înlocuit de perspectiva unui personaj focalizator, chiar dacă discursul nuși modifică indicii - discursul rămâne al naratorului, dar punctul
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
ale portretului, însumând trăsături fizice, trăsături de caracter și/sau de personalitate. Procedee și mijloace de caracterizare a personajului Caracterizarea directă este o modalitate clasică, formalizată, mai ales ca discurs descriptiv de tip portret; se poate realiza prin convergența unor focalizări/perspective diferite: - din perspectiva naratorului: focalizare zero sau externă, discurs heterodiegetic (la persoana a IIIa); - din perspectiva externă a altor personaje: obiectivă sau subiectivă, discurs adresat sau nonadresat, la persoana a IIa sau a IIIa; poate conduce la pluriperspectivism intradiegetic
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
de caracter și/sau de personalitate. Procedee și mijloace de caracterizare a personajului Caracterizarea directă este o modalitate clasică, formalizată, mai ales ca discurs descriptiv de tip portret; se poate realiza prin convergența unor focalizări/perspective diferite: - din perspectiva naratorului: focalizare zero sau externă, discurs heterodiegetic (la persoana a IIIa); - din perspectiva externă a altor personaje: obiectivă sau subiectivă, discurs adresat sau nonadresat, la persoana a IIa sau a IIIa; poate conduce la pluriperspectivism intradiegetic; aceste perspective multiple pot fi convergente
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
Conform Morfologiei basmului de Vladimir Propp, personajele basmice se încadrează în câteva arhetipuri: eroul, răufăcătorul, donatorul, ajutorul, fata de împărat și tatăl ei, trimițătorul, falsul erou. La nivel textual, discursul basmic este formulat ca narațiune heterodiegetică, cu grad zero al focalizării (perspectivă narativă omniscientă, ulterioară, chiar dacă mărcile gramaticale ale verbelor și unele deictice temporale indică prezentul (Și merge el, și merge, până se înnoptează bine. - I. Creangă, Povestea lui Harap Alb). Basmul popular aparține folclorului literar, ilustrând toate caracteristicile acestuia: este
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
romanului tradițional sunt construite frecvent pe o dominantă morală, fapt ce le conferă un caracter tipologic, ilustrând o categorie socială sau generalumană cu o evoluție previzibilă. Eroii sunt prezentați, în primul rând, din perspectiva unui narator omniscient (perspectivă narativă omniscientă/focalizare zero). Discursul naratorului este, în general, obiectiv, formulat la persoana a IIIa (narațiune heterodiegetică), întrun registru stilistic ce nu se diferențiază de discursul personajelor. Construcția epică închisă, simetrică sau circulară, se bazează pe principii compoziționale clasice. În literatura română, romanul
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
evidențiază evoluția imprevizibilă a celor două personaje, precum și complexitatea eroilor camilpetrescieni. Astfel, Ștefan Gheorghidiu cumulează funcții narative multiple: este eul narator și, în același timp, personajul reflector și protagonistul acestui roman al experienței (narator autodiegetic). Perspectiva lui narativă este subiectivă (focalizare internă), așa încât Ela și celelalte personaje apar reflectate în oglinda conștiinței lui Ștefan, ca personaje indirecte (asemeni celor din romanele lui Marcel Proust). Urmărind fluxul conștiinței lui Ștefan, romanul este o confesiune la persoana I (roman subiectiv), care nu mai
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
Alte păreri, Alte investigații) ce însumează 24 de capitole (ordonate alfabetic, de la A la Z, capitolele X și Y conținând doar câte un șir de puncte de suspensie), apare ca un montaj cinematografic, fragmentat, experimental. Dar acest aspect polimorf, cu focalizare multiplă, cu alternarea vocilor narative (nararea se face nu numai la persoanele I și a IIIa, ci și la persoana a II a) este perfect motivat de complexitatea liniilor tematice - căutarea identității și a originii, familia biologică și „familia“ spirituală
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
descriptiv la persoana a IIIa. Rolul acestei persoane gramaticale este de a disimula prezența eului liric, sub aparența lirismului obiectiv. Estomparea principalei instanțe a comunicării lirice este motivată artistic prin aplicarea tehnicii picturale a autoportretului. Efectul „dedublării în oglindă“ este focalizarea viziunii artistice nu asupra eului liric - construct textual convențional -, ci asupra autorului concret, desemnat prin numele real, asupra căutărilor și opțiunilor estetice ale poetului. 7. Prin comparația din versul incipit (mut ca o lebădă) se sugerează criza limbajului, ideea că
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
1990; alte patru în perioada 1990-1993), a 11 volume proprii, a unui volum în colaborare, a două volume cu caracter didactic, participant la sesiuni și simpozioane cu caracter științific - părintele-profesor Runcan a acoperit o arie de varii problematici; cu câteva focalizări însă, ce-l particularizează în suita cercetătorilor cu vocație. Astfel, Sfântul Andrei, Apostol al lui Iisus Hristos, la români (carte apărută în 1994) se constituie într-o utilă familiarizare a dreptcredincioșilor cu o problematică nouă pentru ei - ce este înfățișată
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
suficient de puternic pentru a crea imaginea unui model de o forță persuasivă covârșitoare în afara granițelor și de a genera totodată un set de condiții prielnice coagulării unei doctrine estetice la fel de impunătoare. Succesul formulei politice franceze se datorează și unei focalizări asupra dezvoltării interne mai mult decât asupra unei dezvoltări teritoriale, după cum susține același Pierre Chaunu: "cel mai puternic dintre statele epocii clasice, Franța, a respins cu luciditate tentația imperială în schimbul desăvârșirii interne."15 Această desăvârșire este asociată cu figura Regelui
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
care o au, unitățile au fost considerate drept simbol al ideii de control, al îngrădirii libertății creatoare, mai ales de către romantici care au renunțat la ele. Pe de altă parte însă, această restrângere a acțiunii a avut drept efect o focalizare mai accentuată asupra dimensiunii interioare a personajelor, după cum sugera Matei Călinescu: "Limitând extensiunea în spațiu și timp a acțiunii, tragedia clasică îl obligă pe poet la sondajul în adâncime: ceea ce se pierde pe planul orizontalității se câștigă pe acel al
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
judecată sigură și dreaptă alegere culege pentru cămin ceară și miere?" Această paralelă are, în fapt, rolul de a pune încă o dată într-o lumină pozitivă pe Antici care sunt cumpătați și înțelepți, în defavoarea Modernilor ce sunt înveninați și leneși. Focalizarea se face și asupra finalității celor două tipuri de demers Modernii se au în vedere doar pe ei înșiși, fără a fi capabili să ofere modele pertinente, pe când Anticii au scopuri altruiste, mult mai nobile, după cum se sugerează prin replica
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
organizarea comunitară a societății, fiind sprijinite familia și descentralizarea administrativă, asociațiile și regiunile. Astfel se explică și prezența în cadrul partidelor populare a unor organizații regionale, cum ar fi cele din Belgia, Bavaria, Tirolul de Sud, Catalonia sau Țara Bascilor. Această focalizare asupra comunității a fost susținută și de Biserică, care a trecut de la situația de "far al civilizației" (pentru Pius al XII-lea) la o poziție de "expertă în umanitate" (la Paul al VI-lea). Creștin-democrația a avut o contribuție deosebită
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
puternice de masă, care au putut să-și exercite puterea în mod durabil. Acest fenomen era complet nou, creștin-democrații abandonînd pozițiile lor de grup minoritar atît pe plan politic, cît și pe plan ecleziastic, pentru a deveni un pol de focalizare care beneficia de susținerea Bisericii catolice, rămînînd totuși în afara ei și în spiritul deschiderii către alte confesiuni. Aceste partide creștin-democrate s-au reconstituit, în general, în clandestinitate la inițiativa laicilor, în afara structurilor bisericești. Ele au acționat mai ales în anii
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
telecomunicațiilor, creșterea exigențelor clienților și ale societății. Acest mediu economic se caracterizează prin volatilitate, instabilitate, incertitudine și risc crescut, accelerarea ritmului schimbărilor,creșterea complexității produselor precum și a competiției. Se pune accentul deci pe flexibilitate, o atenție sporită acordată cerințelor beneficiarilor, focalizarea efortului organizațional pe proiectele principale și profesionalism În toate aspectele activității. Caracterul dinamic, evolutiv al conceptului de calitate se manifestă atât extensiv, prin diversificarea și creșterea numerică a caracteristicilor de calitate și a funcțiilor utile ale produselor/ serviciilor/activităților, cât
Managementul calitatii proiectelor by Cretu Gheorghe () [Corola-publishinghouse/Science/1696_a_2955]
-
vital să se facă o planificare detaliată care să ia În considerare obiectivele, punctul de pornire, resursele disponibile și cele necesare, alocarea acestora, graficul desfășurării și responsabilii. Modalități de aplicare a principiilor managementului calității Principiul și Modalitate de aplicare 1. Focalizare către client: Înțelegerea necesităților și așteptărilor actuale și viitoare ale clienților. Asigurarea conformității cu cerințele definite ale clientului: Urmărirea satisfacției clienților și Întreprinderea de măsuri care să ducă la sporirea acesteia și a loialității acestora. 2.Leadership -Stabilirea viziunii, strategiei
Managementul calitatii proiectelor by Cretu Gheorghe () [Corola-publishinghouse/Science/1696_a_2955]
-
socială și culturală, fie și numai pentru că aceștia din urmă nu urmaseră parcursul inițiatic al bunului israelian. Victoria Israelului asupra armatei egiptene în 1956, în campania din Sinai, ridică statul la rangul de superputere regională, făcând din armată punctul de focalizare a eroismului. Între 1947 și 1956, aproximativ o sută cincizeci de monumente sunt înălțate pentru a celebra cele șase mii de victime ale războiului de independență: un monument la patruzeci de soldați căzuți. Începând din anii 1970, se observă o
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
este de înțeles. Dar nu înțelegem întotdeauna încrâncenarea unor evrei de a vâna în spatele fiecărui cuvânt, gest sau critică adusă politicii israeliene un fundal antisemit. Intimidare ale cărei ține sunt deopotrivă presa, responsabilii politici și intelectualii. Pe de altă parte, focalizarea pe antisemitismul provenit din mediile imigrației din cauza conflictului israeliano-palestinian face uitată recrudescența antisemitismului în anumite straturi ne-musulmane ale societății franceze, care găsește justificare în chiar în acest conflict pentru a da frâu liber unei argumentații inspirate din arsenalul clasic
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]