1,045 matches
-
să-l cam ia peste picior; iar el prinsese un necaz înverșunat pe câțiva dintre noi care nu-i dam pace niciodată. Mult s-a mai râs și la experiența cu electroscopul. Pentru ca experiența să fie considerată reușită, trebuia ca foițele de metal să devieze. A frecat el electroscopul, a făcut ce s-a priceput, dar zadarnic, foițele rămâneau la loc! Atunci, băieții, abia abținîndu-se de râs, începură să strige, prefăcîndu-se serioși: ― S-au mișcat, dom'le! Uite, cum se mișcă
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]
-
nu-i dam pace niciodată. Mult s-a mai râs și la experiența cu electroscopul. Pentru ca experiența să fie considerată reușită, trebuia ca foițele de metal să devieze. A frecat el electroscopul, a făcut ce s-a priceput, dar zadarnic, foițele rămâneau la loc! Atunci, băieții, abia abținîndu-se de râs, începură să strige, prefăcîndu-se serioși: ― S-au mișcat, dom'le! Uite, cum se mișcă! Ăăă! Hăăăă! ― Sst! Tăcere, domnilor! se-nfurie el. ― Tăceți, bă! se apostrofară băieții între ei, că dacă
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]
-
pentru scrisul adresei, oferite gratuit clienților. Fiecare oficiu poștal are maldăre întregi de etichete dintr-astea, cam de mărimea unei mâini cu degetele întinse dar strânse. O mărime numai bună de ascuns în palmă. Etichetele au pe o parte o foiță de hârtie cerată care se dezlipește. Sub care e un strat de lipici făcut să adere la orice, pe vecie. Ăsta e și farmecul lor. Tinerii artiști - niște neica nimeni, de fapt - stau la ei în studio și pictează o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1877_a_3202]
-
PERSOANELE ÎNCUNUNATE CU O DISTINCȚIE ȘI ARĂTA CĂ SAVANȚII DE ACOLO ÎL CONSIDERĂ PE DERD KERSHAW UNUL DINTRE CEI MAI MARI SPECIALIȘTI DIN DOMENIUL SĂU, AL FIZICII. \ E ÎN REGULĂ, ZISE HEDROCK. PAGINA URMĂTOARE VĂ ROG. DOSARUL \ MAI BINE ZIS FOIȚA METALICĂ, DE CÎTEVA ORI MAI SUBȚIRE DECÎT O HÎRTIE DE ACEEAȘI GREUTATE \ DISPĂRU ȘI APOI REAPĂRU PAGINA A DOUA CARE PRELUA POVESTEA VIEȚII LUI KERSHAW DE UNDE O LĂSASE PRIMA. ACTIVITATEA CA ELEV, CA STUDENT LA COLEGIU, APRECIERI ASUPRA CARACTERULUI ȘI
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85088_a_85875]
-
vedere : omul purta ochelari de sârmă subțire și fără sticle. Subtila și necesara lor prezență se justifica prin aceea că le adăugase, acolo unde suportul se reazemă pe nas, un al doilea nas, paralel cu al său, făcut dintr-o foiță de argint sau staniol și lipit așa cum își lipesc unii, la plajă, o frunză, ca să-și ferească nasul jupuit de soare. Numai că frunza lui semăna a cioc de rață și se întindea, țeapănă, deasupra primului nas, fără să i-
Zenobia by Gellu Naum () [Corola-publishinghouse/Imaginative/614_a_1257]
-
Casă, nu cred... că moșnegii au murit și frații au început să scoată ochii după casă. Ori mai găsesc ceva? Sau, dacă nu mai găsesc, trebuie să mă duc să mai fac o ispravă, ceva. (Tușește.) Atunci, îmi mai vine foiță la cap, cine știe ce... Bine, și anii, da’... un an de zile, la început, când am venit aici... Am primit o scrisoare de-acasă și pocăita mi-o trimis o iconiță mică și mi-o spus: „Păi, mai închină-te și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2286_a_3611]
-
mucegai”. În revista de cultură subvenționată de primărie, pe o coloană, lângă editorialul cu titlul „Mucegaiul ne-arată adevărata față a culturii noastre”, poemul „Mucegaiuri albastre” al unei tinere voci lirice, în interior un studiu erudit despre „Flori de mucigai”. Foița studențească a publicat pe prima pagină o caricatură a Înaltului, cu coif de hârtie și-o perie în mână, încercând să curățe mucegaiul. Redactorul-șef e scuturat în Ziarul, iar conducerea Universității e chemată să dea explicații. Vrăjitoarele din spița
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
hârtiile de staniol colorate. Le netezeam, le aranjam și le strângeam cu grijă într-o cutie. Fiecare avea altă culoare. Într-o zi, cineva mi le-a luat și a făcut din ele un glob. Strânse în bulgărele acela cenușiu, foițele mele colorate nu m-au mai interesat. Așa am procedat, în general, și cu amintirile mele. N-am vrut să târăsc după mine prin viață bulgărele de staniol și am preferat să trăiesc fiecare clipă pentru ea însăși, până nu
Viața pe un peron by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295606_a_296935]
-
Matei, chiar dacă va trebui să mă strecor pe sub pardoseală. Nu sunt nebun, crede-mă, libidinosul acesta de terapeut se lovește de noi, ca să-și justifice leafa, ieri imprima plânsul unui copil pe o bandă magnetofon, azi culegea lacrimi pe o foiță de turnesol. L-am văzut eu într-o dimineață cum lega ceasuri, eternitatea număra nodurile eu eram al treizeci și treilea. Nene Matei, individul acesta experimentează obsesii. Petre, tu ai mintea limpede, eu sunt bun de legat. Mă tem pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
piatră ruptă de pe un versant înalt. Deasupra Bârgăului s-a stârnit furtună. Însemnele monahale se desprindeau precum filele dintr-o carte descleiată. Pecețile călugăriei se ștergeau una câte una de pe hoitul obez. Gradele maiorului de securitate se exfoliau de pe epoleți foițe de ceapă; insignele, ca niște fâșii de inimă putredă, se scuturau a întomnare târzie. Sub stejar, un morman de oase: 19 cranii, vertebre, clavicule, coaste... groapă comună pe valea Bistriței, Sterian, Hogea, Preda, Costea, Pintea, Samoilă, Duca, Solomon, Mihalache... Marcu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
să fac ciocolată amăruie și mousse de portocale, pentru dineul de binefacere de mâine. Pe care le vom servi pe un strat de felii de portocală date prin zahăr, și fiecare farfurie va fi garnisită cu câte un îngeraș din foiță de argint dintr-un catalog cu ornamente de Crăciun. A fost ideea lui Trish. Ca și îngerașii care atârnă din tavan. — Cum stăm ? Trish intră țăcănind cu tocurile în bucătărie, însuflețită. Gata moussele ? — Încă nu, spun, storcând cu gesturi sigure
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2362_a_3687]
-
în reviste și tot tacâmul. Ceea ce nu e deloc de mirare, pentru că ramele ei sunt atât de cool. Ultimele pe care le‑a lansat sunt de tweed grena și sunt livrate în cutiile alea gri strălucitoare și superbe, împachetate în foiță de hârtie turcoaz aprins. (Apropo, eu am ajutat‑o să aleagă culoarea exactă.) Are atâta succes cu ele, că acum nici nu mai e nevoie să le facă ea; își trimite designul la un mic atelier din Kent și le primește
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1997_a_3322]
-
etaj, împachetând perne de grădină în niște saci transparenți de plastic, apoi scoțând aerul din ele cu duza de la aspirator. — Ți‑am comandat și ție câteva, apropo, strigă la mine pentru a acoperi zgomotul aspiratorului. De la Country Ways. Plus niște foiță de staniol pentru curcan, un ceaun și o tigaie pentru ouă ochiuri la microunde... Nu‑mi trebuie nici un staniol pentru curcan! țip. — Nu e pentru tine! zice mama, oprind aspiratorul. Aveau o ofertă specială - dacă le dai datele unui prieten
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1997_a_3322]
-
dosare. Dosarul roșu, Dosarul verde. Deschidea când unul, când altul. Ceilalți repetau mișcarea. Deschideau Dosarul roșu, cu voluminosul manuscris. Îl frunzăreau, atenți, cum procedase și Înaltul Comisar, ridicau privirea, cum făcuse și Șeful. Apoi deschideau Dosarul verde, cu biografia vinovatului, foițe subțiri, acoperite de coduri și cerneală simpatică: corespondența Toma. Tăceau, citeau, se priveau, ridicau sprânceana suspecta, se priveau, cicatricea lumina scurt, fosforescent. Apăruse, vaporoasă, valsând, blondina în luna a șasea. Îmbujorată, depusese pe masă un pahar mic mic cu apă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
care citea, transpirat, referatul de acuzare. Tânărul zâmbise: „Da, da, așa da... acum e altceva“. Ajunsese la finele primei pagini. Și-a umezit buzele subțiri, violete, în apa sfințită. A lovit cu pipa irlandeză scrumiera, capetele s-au ridicat de pe foițele pătate. S-a păstrat un moment de reculegere. Primul din stânga mormăise ceva, ceilalți deveniseră extrem de atenți. „M-am săturat, m-am săturat de ăștia“, repeta, concesiv, grasul cel chel. În fața sa, primul din dreapta se însenină, zâmbi. „Da, să se care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
vară, în fața unui chioșc ce părea real, pe care scria, de necrezut, Plăcintărie, unde se vindeau, firește, înlocuitori. Bizare tartine: două felii de cauciuc numite pâine, prăjite la un simulator, între care flutura, ca o subțire limbăroșie de pisică, o foiță lucioasă lunecoasă de înlocuitor. Fostul coleg de liceu Ștefan Olaru esteînlocuit astăzi de un domn sever, înalt, atemporal. Teabordează prompt și te copleșește relaxat, cu verdictele sale precise. Din când în când, își freacă palmele uriașe una de alta, pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
atras de la sine bani cheltuiți pentru investigații asupra rănii nevindecabile cu niciun antibiotic cunoscut pe Pământ, drumuri obositoare la cabinete, rețete naturiste, constând din abstinența de miere și de cârciumă, de nuntă, de grătare cu finul și nașul, de o foiță cu prietenii, de înjurat, de bătut nevasta pentru că era scris ca femeia să o ia din când în când, pe coajă -, de fumat, de blestemat Primarul, partidul și, în final, de căzut în șanțul de pe longitudinea Cartierului Pisc, întretăiat de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
apare și dispare ca o nălucă și nu mai poți să-i tai calea, nu mai poți să te apropii de ea... Casa preotului are scară interioară, șemineuri cu ușițe de bronz, biblioteci din mahon cu trandafiri sculptați, icoane cu foiță de aur, jilțuri englezești cu piele de vițel, draperii din catifea roșu de cadmiu, arme de vânătoare Învelite cu plăci de argint, covoare scumpe, sobe de Meissen alb ca laptele, statui de bronz... Bătrânul a ezitat puțin și a spus
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
pufos, fierbinte, ghemuit Între pulpele ei subțiri, s-a văzut pe el, cel de altădată, meditatorul lui Anton Dobrotă la greacă și latină, stând țeapăn pe sofaua acoperită cu un covor scorțos, cu un album despre Roma deschis pe genunchi. Foița subțire fâșâia strident când o dădea la o parte de pe gravura Îngălbenită cu chiparoși și ruine. Concertele Anei Maria, pregătite În casa spațioasă unde el intra de două ori pe săptămână, bucurându-se dinainte de cafeaua cu dulceață de cireșe amare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2331_a_3656]
-
râul Ava. Puteau fi asemuiți cu gândurile sau amintirile scoase la iveală prin decongelare. Aprindeam câteva ramuri de mesteacăn și-i prăjeam în jăratic. Peștișori de aur, spunea bunicul. Și mulți din solzii lor mici păreau cu adevărat făcuți din foiță de aur. Acum stau adesea ca împietrit cu undița mea, jos, lângă râu, și las o muscă udă să atârne în apă. Știu că peștii au murit, dar credința mea nu a pierit încă. Una din scrisorile de la mama a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1873_a_3198]
-
izolare demnă și nobilă, se odihnea cartea mea, în legătura ei de piele netedă, de culoarea cârmâzului. Uitasem că era de un roșu atât de limpede și de clar, căci în anii care trecuseră pălise un pic în amintirea mea. Foița de aur de pe marginea copertei strălucea. Strângând din pleoape, mi-am lăsat câteva secunde sufletul înfometat să răsfoiască întreaga și neprețuita lucrare, foaie cu foaie, pagină cu pagină, imagine cu imagine. în adâncul meu nu lipsea nimic, nici o figură, nici o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1873_a_3198]
-
în slujba ei. M-a dus de câteva ori la câțiva dintre cei mai mari și mai bine aprovizionați anticari din Stockholm. în vreme ce eu stăteam afară, pe trotuar, ea intra și întreba. Le descria legătura de piele roșie, cotorul auriu, foița de aur ce încadra copertele și deosebita calitate a hârtiei, la fel cum aș fi făcut-o eu însumi. Doré, trebuia să repete de fiecare dată pentru vânzătorii neștiutori. Doré. Ei căutau în rafturi, în cartoteci și în cataloage, făceau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1873_a_3198]
-
respirație regulată, dar ea a sărit alarmată: —Rachel, Rachel, ai adormit? Apoi, cum nu răspundeam, m-a zgâlțâit de umăr țipând: —Rachel! DORMI? A fost îngrozitor. Aproape că îmi venea să plâng de oboseală și frustrare. Mă simțeam ca o foiță subțire de sticlă gata să se facă țăndări sub presiunea aceea de neîndurat. De ce nu TACE ODATĂ DIN GURĂ?! mă gândeam în timp ce prin vene îmi curgea un fel de furie somnoroasă. Eram așa de furioasă că aș fi strălucit pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
de nisip, molecule de aer, fragmente de silabă, contopire astăzi lucruri mici se uită pe geam la tine - cum te dezbraci cum vorbești, cum te miști, cum faci față acestei lumi carnivore și aspru pedepsitoare. scrumul țigărilor e compus din foiță de hârtie arsă, tutun ars aditivi arși, filtru strivit, melancolie. trotuarul ud al acestei toamne e o combinație de stropi cu celule de bitum care îți îmbrățișează tălpile, cu o putere mare răsturnând străzi și anotimpuri. te uiți și tu
Cartea dragostei by Bogdan O. Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1319_a_2883]
-
o zi va găsi un pretext, va veni la București, va vorbi cu tine și veți vedea ce e de făcut. Peste două zile tocmai când mă nelinișteam din nou neavând nici o veste, primii câteva rânduri scrise pe o foiță de șocolată (fusese pusă în mijlocul altei scrisori adresate lui Loulou; era o precauție ca să nu se observe nimic, deci acum era mai prevăzătoare decât se arătase în conversație cu Vana. Poate că Marcu bănuise ceva și pusese unele întrebări.) N-
O moarte care nu dovedește nimic. Ioana by Anton Holban [Corola-publishinghouse/Imaginative/295595_a_296924]