75,990 matches
-
un anumit domeniu de activitate; a fi în cîmpul muncii" (DEX 1975). E drept însă că dicționarele cuprind și alte subsensuri; unul din acestea e formulat, tot în DEX, ca "a realiza un profit, un venit". De fapt, în intensa folosire a familiei lexicale a producției se percep două tipuri de conotații: o mai veche înnobilare ironică prin preluarea limbajului oficial al muncii organizate, dar și o reducere postrevoluționară la mecanismul profitului (sintagmele apărînd din această perspectivă ca eliptice). Se observă
Producție by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15935_a_17260]
-
dintre diviziunile temporale din diferite limbi, sau chiar, în interiorul aceleiași limbi, din diverse tradiții regionale, deosebirile dintre un uz "tehnic" și unul curent, mai puțin precis, al expresiilor temporalității se reflectă adesea în formulele de salut. Și în legătură cu româna, analiza folosirii unor formule specializate în funcție de momentul zilei (Bună dimineața, Bună ziua, Bună seara - și, cu un statut special, Noapte bună) a provocat comentarii comparatiste. în Salutul în limba română (1984), Marica Pietreanu amintește de folosirile în alte limbi romanice ale echivalentelor formulelor
Seara by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15953_a_17278]
-
formulele de salut. Și în legătură cu româna, analiza folosirii unor formule specializate în funcție de momentul zilei (Bună dimineața, Bună ziua, Bună seara - și, cu un statut special, Noapte bună) a provocat comentarii comparatiste. în Salutul în limba română (1984), Marica Pietreanu amintește de folosirile în alte limbi romanice ale echivalentelor formulelor românești care cuprind cuvîntul seară, de faptul că în Italia centrală formula "Buona sera" începe să se folosească imediat după prînz, de întrebuințarea în română a salutului "Bună seara" pînă la ore tîrzii
Seara by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15953_a_17278]
-
nici el menționat de d-na Cordoș, recurge la termen chiar în titlul cărții sale de la Editura Mirton, 2000, Fenomenul proletcultist în literatura română. Alături de M. Nițescu, pe care d-na Cordoș îl consideră excepția cea mai importantă de la regula folosirii prudente a termenului. Argumentele d-nei Cordoș sînt de bun-simț și le reiau doar fiindcă multe dintre lucrurile la care se referă au fost uitate. Proletcultism este un calc după cuvîntul rusesc însemnînd cultură proletară și a fost creat de A
Despre proletcultism by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15976_a_17301]
-
în mod esențial contestabilă, fie prin adițiuni, fie prin omisii. Profesorul Mircea Martin a publicat în "România literară" cu puțin timp în urmă o foarte interesantă analiză a studiului lui Harold Bloom, Canonul Occidental. În această analiză, Mircea Martin salută folosirea criteriului estetic (socotit drept justă măsură a valorii literare), dar e revoltat pe drept cuvînt de totala omitere de pe lista lui Bloom a literaturii române, de pildă, și cu siguranță a altor literaturi, pur și simplu necunoscute lui Bloom și
Autonomia literaturii by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/15991_a_17316]
-
că a plouat") conduce la greșeala mai gravă de a utiliza în mod impropriu conjuncția cauzală și pentru completive, subiective sau atributive introduse normal prin că. Eroarea e asemănătoare cu cea fixată de Caragiale prin personajul Nae, din Situațiunea: de folosire în exces a locuțiunii pentru ca să (specifică exprimării scopului) în locul simplului să (polivalent): "poți pentru ca să zici că respiri"; Este o criză, mă-nțelegi, care poți pentru ca să zici că nu se poate mai oribilă..." etc. Exemplele recente de folosire greșită a conjuncției
"Căci" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16002_a_17327]
-
din Situațiunea: de folosire în exces a locuțiunii pentru ca să (specifică exprimării scopului) în locul simplului să (polivalent): "poți pentru ca să zici că respiri"; Este o criză, mă-nțelegi, care poți pentru ca să zici că nu se poate mai oribilă..." etc. Exemplele recente de folosire greșită a conjuncției căci sînt neașteptat de multe. S-ar părea că o bună parte din ele aparțin unor vorbitori care trăiesc de mai mult timp în străinătate - e cert că unele greșeli apar sau se consolidează mai ușor în lipsa
"Căci" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16002_a_17327]
-
insistenței nu se întîlnește cu alte adjective decît mare și rămîne legat de un anume context tipic al petrecerii sau al spectacolului. Formula pare să evoce strigătul cu care se anunțau spectacolele de bîlci: eficient prin insistență, comic prin redundanță. Folosirile sale actuale au de aceea rol de intensificare, dar și conotații ironice: o anumită detașare de ceea ce e anunțat cu prea multă ostentație, o oarecare neîncredere sau pur și simplu tendința de a adopta un ton nonșalant. Formula s-ar
"Mare bal mare" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16015_a_17340]
-
dacă e un posibil calc sau mai curînd o creație internă dictată de necesitățile pragmatice ale insistenței publicitare... în DLR, tomul VI, litera M, e înregistrat (sub mare) un citat din E. Barbu, care evocă unul dintre contextele tipice ale folosirii inițiale a formulei; "Aceleași afișe ca altădată: Mare bal, mare, 2 lei intrarea". La transpunerea în scris a unei asemenea sintagme esențialmente orale, intervin decizii de punctuație: ca și în exemplul citat, unii autori introduc o virgulă înainte de cea de-
"Mare bal mare" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16015_a_17340]
-
doua, cu un discurs naționalist de început de secol XX. Firea românilor - volum coordonat de Daniel Barbu. Nemira - col Societatea politică. București - 2000. 209p. Am avut noi grădini? Dolores Toma, autoarea unei încîntătoare cărți despre grădini și modurile lor de folosire , ne spune că da, am avut și noi grădinile noastre. Și nu atît de puține pe cît am fi tentați să credem, judecînd după ce ne-a mai rămas astăzi din ele. Atît doar că, ceea ce noi am numit, mai ales
Elemente de geografie imaginară by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/15640_a_16965]
-
se află lîngă biserică și e destinată, în numeroasele zile de sărbătoare, desfătării ...Studiul, scris cu talent și cu puterea de a convinge, se cuvine remarcat și pentru atitudinea subtil polemică a autoarei care, asociindu-se la modul evident, prin folosirea repetată a pronumelui "noi", unui mod de a gîndi grădina și natura ce pare a ne fi specific, se distanțează discret, prin întrebări retorice, de același mod de gîndire ce ne-a lăsat moștenire atîtea spații verzi cît se ne
Elemente de geografie imaginară by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/15640_a_16965]
-
a ne fi specific, se distanțează discret, prin întrebări retorice, de același mod de gîndire ce ne-a lăsat moștenire atîtea spații verzi cît se ne întrebăm dacă am avut, vreodată, grădini. Dolores Toma - Despre grădini și modurile lor de folosire. Polirom - col. Plural. Iași - 2001. 240p. O țară soră România, care, pentru francezi, e o țară soră...cu un destin nefericit ...o națiune sacrificată...figuri de martiri și de sfinți...costumul țăranilor e curat și mîndru...victimă a străinilor ce
Elemente de geografie imaginară by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/15640_a_16965]
-
nume propriu, la persoana întîi, cum declară Camil Petrescu. Să spună doar ceea ce poate vedea și înțelege. Nu mai mult, ca în cazul omniscienței balzaciene, dar nici mai puțin decît atît. Fără să fie, teoretic cel puțin, dar și în folosirea persoanei întîi, la fel de radicală, Hortensia Papadat-Bengescu introduce în romanul românesc un element esențial pentru schimbarea cu pricina: personajul reflector. Termenul a fost pus în circulație de Henry James și nu-i era cunoscut autoarei Fecioarelor despletite. Care făcea totuși din
Hortensia Papadat-Bengescu - 125 by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15687_a_17012]
-
doilea val avangardist, fie au tăcut și au căzut, într-un fel sau altul, în dizgrație - iar această ,,dizgrație" mergea, de multe ori, pînă la a le controla șevaletul și penelurile spre a se constata dacă ele prezintă urmele vreunei folosiri recente -, fie și-au schimbat sever expresia și stilistica, asumîndu-și declarat doctrina și tipologia formală a realismului socialist. Dacă, dimpotrivă, avem în vedere intervalul 1965 - 1995, atunci sensul schimbării este unul afirmativ, unul care include în același timp semnele relaxării
Mișcările unei generații by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15682_a_17007]
-
Rodica Zafiu Se știe că există o tendință eufemistică de folosire a unor imprecații și a unor expresii injurioase în limbi străine: acestea sînt percepute de vorbitori ca mai slabe, mai atenuate decît corespondentele din limba maternă, exprimate de obicei într-un registru lexical vulgar, tabuizat. Puternica influență franceză din deceniile
De la înjurătură la plictiseală by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15695_a_17020]
-
partea a 3-a, 1990) e din anul 1826, dintr-un text care glosează deja în paranteză interpretarea ilocuționară și atenuativă: "el mi-a adaos cu dispreț: hai sictir (fugi de-aicea) giaur!". Dicționarul academic oferă numeroase alte exemple de folosire a înjurăturii din proza lui Cezar Petrescu, Sadoveanu, Marin Preda și chiar din versuri populare ("Lele verde viorea/ Sictir pe ușă că-l da"), atestînd astfel circulația formulei în diferite epoci și medii sociale. Substantivat, cuvîntul sictir (în turcă, formă
De la înjurătură la plictiseală by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15695_a_17020]
-
a sictiri apare cu sensul de "a înjura", dar și cu acela de "a alunga", ba chiar, ca reflexiv, cu o valoare care nu mi se mai pare actuală: "a pleca repede de undeva; a se căra". Dicționarul atestă și folosirea supinului substantivizat în expresia a lua la sictirit pe cineva, ca și derivatul sictireală, prezent la rîndul său în expresia a lua la sictireală. în DEX apar mai puține sensuri și derivate, dar se confirmă specializarea formulei hai sictir pentru
De la înjurătură la plictiseală by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15695_a_17020]
-
Puiu, pe care l-am promovat la Cinemateca Română într-un program de filme-cult, chiar înainte de a fi selecționat la Cannes în ,,Quinzaine des réalisateurs". Motivația acordării Premiului FIPRESCI filmului Marfa și banii este foarte limpede: ,,pentru modalitatea exemplară de folosire a unor resurse minime în realizarea unui film inteligent, atractiv și cu un deosebit impact social". Dincolo de virtuozitatea filmării economicului road-movie, s-a sesizat sensul lecției de viață à rebours, care reflectă o maladie națională incurabilă - superficialitatea ce proliferează într-
Salonic 2001: satisfacții și frustrări by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/15700_a_17025]
-
ne va chema la giudecata cea mare, nu ne vom putea înțelege cu strămoșii noștri, nici în limbă, nici în idei", în Cugetări). Mi se pare interesant și faptul că purismul tradiționalist nu e numit la noi ca atare (preferîndu-se folosirea termenului doar pentru tendința - aproape contrară - , a Școlii ardelene, de import masiv al neologismelor latino-romanice (e drept, și aceea o formă de purism prin tendința de a elimina cuvintele de origine non-latină). De fapt, tradiția de interpretare a neologismului mai
Neologismul și purismul by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15729_a_17054]
-
pentru Craii de Curtea Veche al lui Mateiu Caragiale poate fi interpretată în fel și chip. Prefer s-o interpretez lingvistic și stilistic, observînd unul din paradoxurile operei în cauză. Mateiu Caragiale - care continua de altfel tradiția mai veche de folosire a unei limbi străine de prestigiu (franceza) pentru viața curentă, scrisori, jurnal - și folosire a unei limbi române stilistic epurate, arhaizante, construite - pentru literatură - propune în Pantazi "un alt eu însumi" al naratorului. Care tocmai despre Pantazi spune că "a
Neologismul și purismul by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15729_a_17054]
-
și chip. Prefer s-o interpretez lingvistic și stilistic, observînd unul din paradoxurile operei în cauză. Mateiu Caragiale - care continua de altfel tradiția mai veche de folosire a unei limbi străine de prestigiu (franceza) pentru viața curentă, scrisori, jurnal - și folosire a unei limbi române stilistic epurate, arhaizante, construite - pentru literatură - propune în Pantazi "un alt eu însumi" al naratorului. Care tocmai despre Pantazi spune că "a român nu semăna iarăși: prea vorbea frumos românește, la fel ca franțuzește, poate ceva
Neologismul și purismul by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15729_a_17054]
-
contribuit moșmondeala, matrapazlîcurile, populismul (...) la dezastrul economic în care ne aflăm. Evidențele sînt atît de clare încît pentru orice om rațional insistența în prezentarea acestora e de domeniul absurdului" (România liberă = RL 439, 1991, 1). O adevărată eroare poate fi folosirea unei forme de plural în expresiile fixe în care cuvîntul e folosit cu un sens specializat și numai cu formă de singular. în Corectitudine și greșeală, Valeria Guțu Romalo cita și transformarea sintagmei pînă la sfîrșit, într-un articol din
Plurale by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15768_a_17093]
-
pe baza unui corpus oral, situația discursivă particulară a povestirii de vise: de articulare logică și de raționalizare a unor experiențe psihologice confuze, vagi, care rămîn oricum incontrolabile. Reflexul textual al acestei situații e reprezentat de un stil abrupt, de folosirea unor termeni vagi, de încercările de reformulare, produse de insatisfacția locutorului față de propria relatare; narațiunea, dominată de timpul prezent, pune pe același plan acțiunile, renunțînd la ierarhizarea lor. într-un alt articol, un autor îl cita pe Valéry, cu afirmația
Povestiri de vise by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15817_a_17142]
-
utile și dicționarele de specialitate (au apărut destul de multe în ultimii ani); pentru a le înțelege însă uzul real, tendințele de adaptare fonetică, grafică și morfologică sau preferințele pentru anumite construcții sintactice este fundamentală examinarea lor în contextele reale de folosire: în primul rînd chiar în paginile de Internet redactate în română. Aici principala surpriză este, cum am mai spus-o, de a vedea tendințele contrare echilibrîndu-se, în ciuda previziunilor sumbre: pe cît e de puternică influența englezei ca limbaj internațional, pe
Alte motoare, alte linkuri... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16157_a_17482]
-
și cum actualmente e mai stînjenit ca oricînd, e foarte posibil ca unul din scopurile călătoriei sale să-l constituie o speculație literară... În cazul acesta, venind în întîmpinarea nevoilor bănești ale domnului de Balzac, ar fi eventual cu putință folosirea penei (sublinierea noastră) acestui autor, care se mai bucură încă de o oarecare popularitate aici, ca în general în Europa, spre a scrie o infirmare a cărții calomnioase a domnului de Custine." O imbecilitate mai mare nu se poate închipui
Balzac în Rusia by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16196_a_17521]