1,685 matches
-
reactualizat foarte aproape de noi -, și că există forme recente de apreciere ale literaturii prin care geniile literaturilor naționale și-au supraviețuit. * * * Ceea ce aș reține e vitalitatea practicilor legate de ideea de geniu. Tehnicile spontaneității rămân productive și în afara scenariului de fondare a unei literaturi, și mai ales în absența unei asocieri explicite cu cultura geniului. Posibilitatea de a face și de a avea literatură dintr-o practică cotidiană, de a genera opere din obișnuințe și gesturi comune continuă să fie necesară
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
el, dintr-o bună observare a realității românești: "Adun însă, după cum am zis și altădată, adun toate râsurile și secăturele vătămătoare, ce le văz la unul, la altul"17. Oricât am vrea să credem că la numai un deceniu de la fondarea culturii literare în Principate e posibilă o percepție sociologică a profesiei scriitoricești, lucrurile stau diferit. Constatările asupra pauperității scriitorilor se datorează unui tipar ficțional: Heliade Rădulescu aclimatizează un model de reprezentare a auctorialității din cultura occidentală. E vorba de ficțiunile
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
onomastic. Doar în acest sens, "Danielii Scavinski" există pe același plan cu Homerii. Heliade Rădulescu își imaginează creșterea literaturii române din scriitorii vechi ca o fatalitate biologică, ca și cum simplul fapt istoric al situării lor la originea literaturii române, în momentul fondării, ar asigura perpetuarea și productivitatea modelului lor. Pentru că au umplut câmpul la început, ei constituie automat materialul genetic din care se va produce literatura română în viitor. Este rezultatul previzibil al acestei reflecții în marginea productivității literaturii române care pleca
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
vă faceți, dar, robi oamenilor. 24. Fiecare, fraților, să rămână cu Dumnezeu în starea în care era când a fost chemat (Corinteni, 7.17-24)6. "Fiecare să rămână în chemarea pe care o avea când a fost chemat" e cheia fondării unei vocații secularizate, posibilitatea de a trăi chemarea religioasă în planul trivial al ocupațiilor cotidiene. E o formulă specifică a vieții dedicate, caracteristică eticii protestante: o unică dorință de inspirație divină care pătrunde în sfera vieții de zi cu zi
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
identificăm mai bine locul în care ar trebui să le căutăm. Mai întâi, mi se pare important chiar faptul că mecanismul care ne interesează se găsește într-o teorie a imitației sociale. Toate temele dezvoltate de râvnă și implicate în fondarea literaturii române țin în esența lor de o sociologie generală (nu literară). În acest cadru vorbim de raportul simplu dintre două ființe umane, de afecțiunea care le justifică acțiunile solidare, de dorință și invidie ca generatoare ale țesutului social. Suntem
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
la art. 32 și noțiuni de igienă. Pentru crearea școlilor rurale s-au făcut diferite încercări, așa cum s-a mai spus, încă de la anul 1832, și mai înainte, mai ales în Muntenia, unde sub domnitorul Alexandru Ghica s-a încercat fondarea a 3000 de școli lancasteriene. Școlile însă, care s-au putut atunci crea, au avut o existență mai mult efemeră în privința organizării lor, iar în urma reacțiunii ce s-a produs la 1848, le-a desființat totalmente. În aceste școli se
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
apariției Revistei Catolice 337. Contribuția majoră a părintelui Fetz la apariția și dezvoltarea revistei a fost evidențiată de Netzhammer în lucrarea sa biografică publicată în 1933, la doi ani după moartea fostului său secretar 338. Referitor la momentul efectiv al fondării și apariției revistei, mărturia arhiepiscopului a fost edificatoare: "Cenzorul primi de lucru abia după ce a fost înființată Revista Catolică. A fost o întreagă problemă cu fondarea acestei reviste catolice românești. Regele Carol I anunțase odată că în țară la el
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
la doi ani după moartea fostului său secretar 338. Referitor la momentul efectiv al fondării și apariției revistei, mărturia arhiepiscopului a fost edificatoare: "Cenzorul primi de lucru abia după ce a fost înființată Revista Catolică. A fost o întreagă problemă cu fondarea acestei reviste catolice românești. Regele Carol I anunțase odată că în țară la el nu vrea niciun ziar catolic. Totuși, odată trebuia să înceapă și cu o publicație catolică. Un ziar nu putea fi, așa că ne-am gândit la o
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
de dorit ca această revistă să fie abonată de cât mai mulți, sprijinind astfel de fapt cauza noastră și contribuind la onoarea Bisericii catolice din țară (...)"363. Într-o lucrare biografică dedicată arhiepiscopului Netzhammer, s-a elogiat contribuția acestuia la fondarea, susținerea și dezvoltarea revistei 364 și însemnătatea avută de aceasta, precum și scopul fondării ei: "Netzhammer a înființat în 1912 o revistă trimestrială care apărea în limba română, Revista Catolică. Caietele ei cuprindeau 160 de pagini și se adresau intelectualilor țării
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
astfel de fapt cauza noastră și contribuind la onoarea Bisericii catolice din țară (...)"363. Într-o lucrare biografică dedicată arhiepiscopului Netzhammer, s-a elogiat contribuția acestuia la fondarea, susținerea și dezvoltarea revistei 364 și însemnătatea avută de aceasta, precum și scopul fondării ei: "Netzhammer a înființat în 1912 o revistă trimestrială care apărea în limba română, Revista Catolică. Caietele ei cuprindeau 160 de pagini și se adresau intelectualilor țării, depășind astfel granițele Bisericii Catolice. Revista catolică a prezentat în mod riguros (ridicându
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
în Almanahul Presa Bună, pentru a nu fi confundat cu calendarul franciscanilor. Așadar, Calendarul catolic și Almanahul Presa Bună au fost una și aceeași revistă; doar numele s-a schimbat în timp, în funcție de redactor și de locul publicării. Printre motivele fondării acestei reviste (invocate cu ocazia împlinirii a 25 de ani de la apariție), autorii aminteau: "dorința de a împrăștia lumina și credința bună, stăruința apostolică a conducătorilor, precum și spiritul de jertfă a celor ce au înțeles adevărata valoare a presei morale
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
urmărit în special unificarea și coordonarea unitară a presei catolice din lumea întreagă. Ea a avut loc în Vila Pontificia a castelului Gandolf (Roma) și a fost intens promovată de L΄Osservatore romano, deoarece se sărbătoreau 75 de ani de la fondarea acestuia. Acțiunea a fost considerată un omagiu adus de presa catolică din întreaga lume Papei Pius al IX834, în timpul căruia a luat ființă L'Osservatore romano (considerat publicația oficială a Vaticanului). Pentru această ocazie specială a fost constituit un Comitet
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
a fost exprimată dorința organizării unei expoziții mondiale a presei catolice, ca omagiu adus Papei Pius IX. Direcția L΄Osservatore romano a considerat că este de datoria sa să promoveze îndeplinirea acestei doleanțe cu ocazia a 75 de ani de la fondarea sa, încurajată fiind de adeziunea fermă a principalilor exponenți ai presei catolice din cele mai importante țări ale lumii. Sfântul Părinte nu numai că a "binevoit să primească bine inițiativa", dar ca dovadă a mulțumirii sale, a găzduit expoziția în
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
fapt care demonstra importanța pe care o acorda monseniorul Gabor participării nunțiului la lansarea proiectului "Presa Bună", pe care l-a sprijinit și la care a contribuit (inclusiv financiar) reprezentantul papalității. Marmaggi a inițiat o întrunire cu toți episcopii, în vederea fondării unui cotidian în limba română la București. Gabor i-a scris nunțiului și i-a propus câteva sugestii referitoare la ziarul care ar fi urmat să fie editat. El considera că pentru început, acesta trebuia să apară doar de două
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
de presă comun diecezanilor și franciscanilor, reprezentativ pentru dieceza de Iași887. Cele două publicații nu au fuzionat însă, deoarece au existat numeroase diferențe de stil și de viziune a redactorilor. Monseniorul Gabor a insistat pe lângă arhiepiscop să intensifice demersurile pentru fondarea unui nou ziar la București, deoarece încetarea publicării Albinei a lăsat Biserica Catolică din România fără un cotidian reprezentativ în capitala țării. În luna aprilie a anului 1926, Cisar l-a informat pe directorul de la "Presa Bună" că "la București
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
cu regret faptul că mai multe publicații catolice importante din țară își încetaseră activitatea: "Păstorul sufletesc, Bukarester sonntagsblatt, Buletin parroisial, Aurora și Curierul, toate au dispărut. E ușor a începe, dar cine continuă și cât timp?"892. Văzând că proiectul fondării unei tipografii la București nu a fost pe placul arhiepiscopului, iar apariția unui ziar în capitală s-a amânat de la un an la altul, monseniorul Gabor i-a scris din nou lui Cisar, la 7 februarie 1929, cu scopul de
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
un sfert din apariția preconizatului periodic 894. Ca și în privința tipografiei și în cea a împrumutului, monseniorul Gabor a fost perseverent și a continuat să solicite fondurile strânse de Cisar la București pentru Institutul "Presa Bună", în condițiile în care fondarea unui periodic în capitală s-a tot amânat. Un motiv suplimentar pentru care monseniorul Gabor a insistat pentru primirea banilor de la arhiepiscopul Cisar și pe care l-a invocat în anii '30, a fost faptul că Sentinela catolică apărea cu
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
era formată și din alte naționalități; în plus, o perioadă de timp, episcopii au fost străini și s-a promovat ideea universalismului catolic și a pastorației în limba maternă). Proiectul cotidianului catolic s-a referit și la convingerea semnatarilor că fondarea acestui ziar necesita concentrarea într-un nucleu unic a tuturor centrelor de presă și de editură catolice românești. A fost considerat necesar ca societățile de editură înființate cu scopul de a sprijini presa bună a Bisericii Catolice 918 să contribuie
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
viziunea Bisericii în general, cu forme de exprimare națională și regională, argumentând, exprimând și răspunzând la întrebarea care se referea la locul și rolul presei în cadrul Bisericii și al societății, dar mai cu seamă al epocii sau al realităților contemporane. Fondarea acestui cotidian a fost argumentată ca fiind un imperativ al timpului și al societății contemporane: "oricine simte și vede că atmosfera în care se formează tineretul nostru intelectual de azi, viitorii sprijinitori și susținători ai intereselor bisericii noastre, nu mai
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
poată apăra interesele ei cu efect pe toate terenurile. Necesitatea lui este atât de arzătoare, încât fiecare fiu conștient ale acestei biserici va trebui să facă toate sforțările de contribuție la realizarea lui"925. După enunțarea necesității și a iminenței fondării unui cotidian catolic la București, semnatarii proiectului au prezentat într-un mod profesionist, argumentat și complex, proiectul efectiv, cu pașii care trebuiau urmați și tot ceea ce presupunea punerea în practică și realizarea în bune condiții a acestuia. Primul pas în vederea
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
Vaticanului de a încerca unificarea catolicismului din România prin presă și de a înființa un organ reprezentativ care să militeze pentru interesele Bisericii Catolice și să apere imaginea și statutul acestei instituții atât în interiorul statului, cât și pe plan internațional. Fondarea ziarului Albina s-a datorat în mare măsură intervenției nunțiului apostolic de la București, la cerința expresă a Secretariatului de stat al Sanctității Sale, care a finanțat și a insistat pentru apariția unei publicații catolice reprezentative în București. Monseniorul Anton Gabor
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
suportul financiar. În urma unui alt raport în care s-a prezentat demararea proiectului de înființare a ziarului catolic din capitală, Secretariatul Vaticanului răspundea: "Am prezentat Augustului Pontif raportul de la S.V. (...) din 14 septembrie cu privire la dispozițiile favorabile ale episcopilor români în vederea fondării unui ziar în limba română la București și râvna cu care se muncește pentru pregătirea fondării și a punerii în mișcare a publicației în cauză. Sanctitatea Sa a fost foarte mulțumit și, aderând la dorința S.V., cu amabilitate a găsit de
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
ziarului catolic din capitală, Secretariatul Vaticanului răspundea: "Am prezentat Augustului Pontif raportul de la S.V. (...) din 14 septembrie cu privire la dispozițiile favorabile ale episcopilor români în vederea fondării unui ziar în limba română la București și râvna cu care se muncește pentru pregătirea fondării și a punerii în mișcare a publicației în cauză. Sanctitatea Sa a fost foarte mulțumit și, aderând la dorința S.V., cu amabilitate a găsit de cuviință să aloce prima anuitate din suma propusă, de 50.000 lire pe an, pentru o
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
pe toți episcopii; sub puterea autorității sale, a impus materializarea acestui proiect, dorit de Sfântul Părinte: "În data de 25 mai 1921, Excelența Sa Monsenior Nunzio Marmaggi prezida în palatul nostru din str. Esculap o conferință în care se discuta chestiunea fondării unui ziar în limba română la București. Revenind din vacanța petrecută la Lugoj, Mons. Marmaggi a venit la mine să-mi povestească că Sfântul Părinte va da pentru ziar, pentru primii 3 ani, o subvenție de câte 50.000 lire
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
că "sionismul se luptă să creeze pentru poporul evreu o casă (n Palestina, garantată de legea publică".314 După primul Congres Sionist, din 1897 (Elveția), în care a fost adus în fața opiniei publice programul Basel de colonizare (n Palestina și fondarea Organizației Mondiale Sioniste (WZO), Herzl consemna (n jurnalul sau: "în Basel am fondat statul evreu [...] poate (n cinci ani, daca nu, cu siguranță în cincizeci, toată lumea va realiza acest lucru".315 Aproape simultan cu apari(ia anti-seminitismului (n Europa (coincidență
Diplomația Uniunii Europene și criza din Orientul Mijlociu la începutul secolului al XXI-lea by Ana-Maria Bolborici () [Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]