1,003 matches
-
și vorbire, stimulând imaginația acestora. În jocul ” Să formăm cuvinte noi’’ copiii au avut ca sarcină formarea de cuvinte noi prin schimbarea primei litere a cuvântului dat :car, rar, sar, etc. Copiii trebuie să explice înțelesul fiecărui cuvânt, să numească fonemul care schimbă sensul cuvântului și, facultativ, să formuleze propoziții cu cuvintele nou create. Jocul didactic “Scara cuvintelor” a pus copiii în situația de a recunoaște imagini, să le denumească, să formuleze o propoziție despre ele și să așeze imaginile în
Caleidoscop by Iuliana Cumpătă () [Corola-publishinghouse/Science/91786_a_93232]
-
naște lângă o stea, cu norocul lui"152) aduce în discuție ideea existenței umane ca dublul uneia astrale 153, dublul celest al oamenilor din trecut, din prezent și din viitor 154. 4.4. Sub semnul Șarpelui Predilecția lui Eliade pentru fonemul S, în procesul de numire a personajelor din Domnișoara Christina, devine și mai evidentă în Șarpele. Acest grafem-simbol unificator, asemeni spiralei, pe verticală sau pe orizontală, al cerului cu pământul, al masculinului cu femininul, al muntelui cu valea etc.155
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
la solomonar și la "identitatea serpentiformă a lui Andronic", se datorează faptului că este "predestinată onomastic pentru nunta cosmică pe care o va trăi în umbra tainică a mânăstirii Căldărușani"159. Numele pământesc al protagonistului este și el marcat de fonemul în discuție - Sergiu. Celălalt nume, Andronic, este unul fanic: andros- bărbat, nike-victorie și asupra acestei semnificației avertizează Matei Călinescu 160, Lăcrămioara Berechet 161 și Ștefan Borbely. Cercetătorul clujean explică numele lui Andronic, prin trimitere la grecescul aner, genitiv andros "om
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
acest nume ("în paranteză fie spus, nu era o greșeală: prenumele acestei femei era într-adevăr Italia"768), în planul realității mitice nu poate fi decât o eroare. Doctorul Aurelian redă personajul realității mitice căreia îi aparține, prin ștergerea acestui fonem - indiciu al ambiguității personajului și care desparte realitatea civilă de cea mitică. Din cele trei grații, două dispar din vizorul anchetatorilor (Italia Gâldău moare într-un accident de mașină, iar Aglae Irimescu emigrează în Statele Unite, la rude). Toate sensurile numelor
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
teoriei tensiunii" - abordează problema din perspectiva semanticii, considerând că efectul metaforei trebuie cercetat la nivelul enunțului, nu la nivelul cuvântului. Benveniste realizează distincția necesară dintre semantic și semiotic. Pornind de la statutul dual al cuvântului - capacitatea de a se descompune în foneme și aceea de a intra în relații la nivelul propoziției / frazei - Benveniste consideră că semnul este o unitate semiotică, în timp ce fraza este o unitate semantică. În 1936, I.A. Richards (I.A. Richards, 1936) promovează o concepție nouă, ce depășește
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
agregat funcțional cu valențe multiple și diversificate. Aceste elemente sînt însă complexe sistematice de unități care, antrenate în lanțul comunicativ, asigură transmiterea informațiilor, fiecare dintre complexe cuprinzînd în sfera lui tipuri diferite de astfel de unități. Astfel, sistemul fonologic cuprinde fonemele, sistemul morfologic, părțile de vorbire și categoriile gramaticale, cel sintactic, unitățile, funcțiile și relațiile sintactice, sistemul lexical, totalitatea cuvintelor și mijloacelor de creare a cuvintelor, iar cel stilistic, stilurile funcționale, modalitățile expresive și tipurile de trăsături individualizatoare ale discursului. Așa cum
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
comunicării interromanice, Dumitru Copceag pornește de la teoria lui Ferdinand de Saus-sure, după care orice cuvînt dintr-o limbă reprezintă o asociere dintre un semnificat (o imagine a unui obiect) și un semnificant (o imagine acustică). Dacă sunetele cu valoare fonologică (fonemele) dintr-o limbă sînt sunete-tip, înseamnă că și imaginile acustice ale cuvintelor sînt imagini-tip sau tipuri sonore, adică ansambluri de trăsături comune tuturor variantelor realizate în mod concret în vorbire. În cazul unui cuvînt interromanic, gradul de abstractizare
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
Durnovo formulează teoria dialectelor limbii ruse, prin studiul cărora se ajunge la teoria alternanței poziționale. De aici pornind, a doua generație de lingviști ai Școlii de la Moscova, între care Ruben Avanesov, V. Sidorov, Aleksander Reformațki sau Piotr Kuznețov dezvoltă teoria fonemului, un episod ce avea să se dovedească de-a dreptul fondator pentru fonologia modernă, înțeleasă ca domeniu de sine stătător. Școala Formală din Moscova și-a desfășurat perioada de activitate maximă în jurul anilor 1880-1890. În cadrul ei s-au format atât
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
de Roman Jakobson și aplicat la sistemul cazual al limbii ruse. Troubețkoy pune tot atunci bazele identificării domeniului morfologiei fonetice ca disciplină individuală, sub titulatura de MORFONOLOGIE, lansând de fapt în lumea lingviștilor problema generală a studiului interrelațional. Desigur, teoria fonemului elaborată la Praga avea să difere de cea existentă deja pe același subiect, la acea dată, la Moscova. Semnificativ rămâne faptul că cei mai importanți specialiști ai Cercului Lingvistic de la Praga au fost formați de către Școala de la Moscova, unde au
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
închegată exclusiv din cuvinte. Spectacolul liric, fie că e travestit în măști ironico-parodice, fie că e saturat de performanța tautologiilor, nu estompează accentele de elegie, nici viziunea asupra universului. În Holorime (1986), considerat volumul cel mai omogen, poetul, folosind aceleași foneme, construiește enunțuri cu sensuri diferite: „În ce rumori, printre flaminge,/pe apă, soarele naval!/ Pe apă, soarele-n aval;/în cer, umori; printre flaminge,/același freamăt, însă, -rut/pe fața apelor (ard, oare?);/ pe fața apelor, ardoare./ Același freamăt, în
FOARŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287057_a_288386]
-
pentru că dimensiunile alese nu au 31 alt rol decât unul distinctiv iar fiecare limbă, recurgând la un mic număr de trăsături distinctive, nu se servește de același tip de diferențe fonice. Pentru această ordine, sistemul și elementele sunt indisociabile: definind fonemul ca ansamblul ocurențelor fonice situate în același punct al spațiului fonologie, nu se poate identifica un fonem particular fără a-l clasa în același timp în raport cu altele. Organizarea fonică evidențiată de cercetările școlii fonologice posedă deci tocmai caracterele prin care
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
mic număr de trăsături distinctive, nu se servește de același tip de diferențe fonice. Pentru această ordine, sistemul și elementele sunt indisociabile: definind fonemul ca ansamblul ocurențelor fonice situate în același punct al spațiului fonologie, nu se poate identifica un fonem particular fără a-l clasa în același timp în raport cu altele. Organizarea fonică evidențiată de cercetările școlii fonologice posedă deci tocmai caracterele prin care Saussure a gândit ideea de sistem, realizate la un nivel mai precis și mai operativ. Tot școala
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
trecerea de la stimul la semn și defini trecerea de la natură la cultură, desfășurată într-o instituție. Stabilind asemănarea formală între situația etnologului (sociologului) și cea a lingvistului fonolog, Levi-Strauss afirmă că "sistemul de înrudire este un limbaj" întrucît "ca și fonemele, termenii de înrudire sunt elemente de semnificație; ca și acelea, ele nu capătă această semnificație decât cu condiția de. a se integra în sisteme; "sistemele de înrudire" ca și "sistemele fonologice" sunt elaborate la nivelul gândirii inconștiente; în sfârșit, recurența
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
neuropsihice manifeste 59. Hipoacuzii cu pierdere socială de auz mai mare de 20 decibeli 60. Otită medie supurată bilaterală recidivantă (în ultimele 6 luni) 61. Tulburări de dicție și fonație, care împiedică o comunicare cvasinormală (dificultăți importante în pronunțarea unor foneme, rinolalie, sigmatism etc.) 62. Sindrom Meni'f3re 63. Alte boli O.R.L. severe 64. Scăderea acuită��ii vizuale după corecție la ambii ochi sub 1/2 cc 65. Scăderea acuității vizuale după corecție la un ochi sub 1/10 (inclusiv
ORDIN nr. 430 din 16 aprilie 2004 pentru aprobarea Baremului medical cu afecţiunile care pot constitui cauze de amânare a începerii şcolarizării la v��rsta de 6 ani. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/157465_a_158794]
-
și adecvate de evaluare a competențelor de receptare și producere a mesajelor scrise și orale și de interacțiune în diverse contexte de comunicare formate în cadrul orelor de limba japoneză. B. CONȚINUTURI I. LIMBA JAPONEZĂ 1. Fonetică și fonologie Sunetele și fonemele limbii japoneze 2. Morfologie Substantivul Adjectivul Adjectivul substantival Numeralul Pronumele Verbul (forme verbale; timpul și aspectul, diateze; verbe auxiliare; verbe tranzitive și intranzitive) Adverbul Conjuncția Interjecția Onomatopeele Particule (cazuale, tematice și finale) 3. Sintaxă Sintaxa propoziției Particularități ale subiectului, complementului
ORDIN nr. 3.402 din 16 martie 2009 privind aprobarea programelor specifice, valabile pentru concursul de ocupare a posturilor didactice/catedrelor declarate vacante în învăţământul preuniversitar pentru profesori la specializările limba japoneză şi limba chineză. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/209806_a_211135]
-
acțiune, antiteză, autor, basm popular/cult, comparație, ficțiune, final, gen literar, hiperbolă, imagine artistică, legendă populară/cultă, moduri de expunere (narațiune, monolog, dialog, descriere), momentele subiectului, narator, personaj literar, personificare, repetiție, temă, titlu, versificație (strofă, vers, rimă). Limba română - Sunet, fonem, silabă; despărțirea cuvintelor în silabe - Literele. Alfabetul limbii române - Semnele ortografice (apostroful, bara oblică, blancul, cratima, linia de pauză, punctul, virgula) - Fondul principal de cuvinte - masa vocabularului - Relații semantice: polisemia, omonimia, antonimia - Câmpul lexical și câmpul semantic - Flexiunea numelui (declinare
ORDIN nr. 6.020 din 24 noiembrie 2008 privind aprobarea Programei pentru definitivare în învăţământ la Limba şi literatura română şi universală pentru copii - educatoare în grădiniţele cu predare în limbile minorităţilor, Programei pentru definitivare în învăţământ la Limba şi literatura română şi universală pentru copii şi metodica predării limbii şi literaturii române la clasele cu predare în limbile minorităţilor - institutori/învăţători, Programei pentru obţinerea gradului didactic II la Limba şi literatura română şi universală pentru copii şi metodica predării activităţilor de limba română - educatoare în grădiniţele cu predare în limbile minorităţilor, Programei pentru obţinerea gradului didactic II la Limba şi literatura română şi universală pentru copii şi metodica predării limbii şi literaturii române la clasele cu predare în limbile minorităţilor - institutori/învăţători. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/205887_a_207216]
-
cult, comparație, ficțiune, final, gen literar, hiperbolă, imagine artistică, legendă populară/cultă, moduri de expunere (narațiune, monolog, dialog, descriere), momentele subiectului, narator, personaj literar, personificare, repetiție, temă, titlu, versificație (strofă, vers, rimă). Limba română - Stilurile funcționale ale limbii române - Sunet, fonem, silabă; despărțirea cuvintelor în silabe - Literele. Alfabetul limbii române - Semnele ortografice (apostroful, bara oblică, blancul, cratima, linia de pauză, punctul, virgula) - Principiile ortografiei limbii române - Fondul principal de cuvinte - masa vocabularului - Relații semantice: polisemia, sinonimia, omonimia, antonimia, paronimia - Câmpul lexical
ORDIN nr. 6.020 din 24 noiembrie 2008 privind aprobarea Programei pentru definitivare în învăţământ la Limba şi literatura română şi universală pentru copii - educatoare în grădiniţele cu predare în limbile minorităţilor, Programei pentru definitivare în învăţământ la Limba şi literatura română şi universală pentru copii şi metodica predării limbii şi literaturii române la clasele cu predare în limbile minorităţilor - institutori/învăţători, Programei pentru obţinerea gradului didactic II la Limba şi literatura română şi universală pentru copii şi metodica predării activităţilor de limba română - educatoare în grădiniţele cu predare în limbile minorităţilor, Programei pentru obţinerea gradului didactic II la Limba şi literatura română şi universală pentru copii şi metodica predării limbii şi literaturii române la clasele cu predare în limbile minorităţilor - institutori/învăţători. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/205887_a_207216]
-
cult, comparație, ficțiune, final, gen literar, hiperbolă, imagine artistică, legendă populară/cultă, moduri de expunere (narațiune, monolog, dialog, descriere), momentele subiectului, narator, personaj literar, personificare, repetiție, temă, titlu, versificație (strofă, vers, rimă) Limba română - Stilurile funcționale ale limbii române - Sunet, fonem, silabă; despărțirea cuvintelor în silabe - Literele. Alfabetul limbii române - Semnele ortografice (apostroful, bara oblică, cratima, linia de pauză, punctul, virgula) - Principiile ortografiei limbii române - Fondul principal de cuvinte - masa vocabularului - Relații semantice: polisemia, sinonimia, omonimia, antonimia - Câmpul lexical și câmpul
ORDIN nr. 5.908 din 12 noiembrie 2008 privind aprobarea Programei la disciplina Limba şi literatura română şi universală pentru copii şi metodica predării activităţilor de limba română - educatoare în grădiniţele de copii cu predare în limbile minorităţilor, pentru Concursul naţional unic pentru ocuparea posturilor didactice declarate vacante în învăţământul preuniversitar, şi a Programei la disciplina Limba şi literatura română şi universală pentru copii şi metodica predării limbii şi literaturii române la clasele cu predare în limbile minorităţilor - institutori/învăţători, pentru Concursul naţional unic pentru ocuparea posturilor didactice declarate vacante în învăţământul preuniversitar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/205432_a_206761]
-
și adecvate de evaluare a competențelor de receptare și producere a mesajelor scrise și orale și de interacțiune în diverse contexte de comunicare formate în cadrul orelor de limba chineză. II. CONȚINUTURI a) Limba chineză ... 1. Fonetică și fonologie: ● Sunete și fonemele limbii chineze. 2. Morfologie: ● Substantivul; ● Clasificatorul; ● Adjectivul; ● Numeralul; ● Pronumele; Verbul (timpul și aspectul, diateze; verbe modale; verbe tranzitive și intranzitive); ● Adverbul; ● Conjuncția; ● Prepoziția; Concepția privind sistemul părților de vorbire. 3. Sintaxa: ● Sintaxa propoziției: - Subiectul; - Predicatul; - Obiectul direct; - Obiectul indirect; - Atributul
ORDIN nr. 5.620 din 11 noiembrie 2010 privind aprobarea programelor pentru concursul privind ocuparea posturilor didactice/catedrelor declarate vacante/rezervate în învăţăm��ntul preuniversitar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/228456_a_229785]
-
și adecvate de evaluare a competențelor de receptare și producere a mesajelor scrise și orale și de interacțiune în diverse contexte de comunicare formate în cadrul orelor de limba japoneză. B. CONȚINUTURI I. Limba japoneză 1. Fonetică și fonologie: Sunetele și fonemele limbii japoneze 2. Morfologie: Substantivul Adjectivul Numeralul Pronumele Verbul (forme verbale; timpul și aspectul, diateze; verbe auxiliare; verbe tranzitive și intranzitive) Adverbul Conjuncția Interjecția Onomatopeele Particule (cazuale, tematice și finale) 3. Sintaxă: Sintaxa propoziției: Particularități ale subiectului, complementului direct, complementului
ORDIN nr. 5.620 din 11 noiembrie 2010 privind aprobarea programelor pentru concursul privind ocuparea posturilor didactice/catedrelor declarate vacante/rezervate în învăţăm��ntul preuniversitar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/228456_a_229785]
-
poetic, etc.) ale limbii ucrainene contemporane; Analiza practică lexicală și semantică a cuvântului. b) Frazeologie: Frazeologismele. Tipuri de frazeologisme după originea lor. Folosirea frazeologismelor în literatura beletristică. Funcția lor stilistică. ... c) Fonetică și fonologie: ... ● Obiectul foneticii. Raportul foneticii cu fonologia. Fonemele vocalice ale limbii ucrainene contemporane. Trăsăturile lor articulatorii și acustice. Schimbarea în fluxul vorbirii. Asimilarea, disimilarea (diferite tipuri), simplificarea în grupurile consonantice. Alternanța fonemelor în limba ucraineană contemporană. Alternanța fonemelor și alternanța variantelor (combinatorii și poziționale). Alternanța vocalelor în procesul
ORDIN nr. 5.620 din 11 noiembrie 2010 privind aprobarea programelor pentru concursul privind ocuparea posturilor didactice/catedrelor declarate vacante/rezervate în învăţăm��ntul preuniversitar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/228456_a_229785]
-
în literatura beletristică. Funcția lor stilistică. ... c) Fonetică și fonologie: ... ● Obiectul foneticii. Raportul foneticii cu fonologia. Fonemele vocalice ale limbii ucrainene contemporane. Trăsăturile lor articulatorii și acustice. Schimbarea în fluxul vorbirii. Asimilarea, disimilarea (diferite tipuri), simplificarea în grupurile consonantice. Alternanța fonemelor în limba ucraineană contemporană. Alternanța fonemelor și alternanța variantelor (combinatorii și poziționale). Alternanța vocalelor în procesul formării cuvintelor și declinării lor. Alternanța sunetelor o și e cu i și o și e cu sunetul zero; alternanța lui e cu o
ORDIN nr. 5.620 din 11 noiembrie 2010 privind aprobarea programelor pentru concursul privind ocuparea posturilor didactice/catedrelor declarate vacante/rezervate în învăţăm��ntul preuniversitar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/228456_a_229785]
-
c) Fonetică și fonologie: ... ● Obiectul foneticii. Raportul foneticii cu fonologia. Fonemele vocalice ale limbii ucrainene contemporane. Trăsăturile lor articulatorii și acustice. Schimbarea în fluxul vorbirii. Asimilarea, disimilarea (diferite tipuri), simplificarea în grupurile consonantice. Alternanța fonemelor în limba ucraineană contemporană. Alternanța fonemelor și alternanța variantelor (combinatorii și poziționale). Alternanța vocalelor în procesul formării cuvintelor și declinării lor. Alternanța sunetelor o și e cu i și o și e cu sunetul zero; alternanța lui e cu o după șuierătoare și yot. Alternanța fonemelor
ORDIN nr. 5.620 din 11 noiembrie 2010 privind aprobarea programelor pentru concursul privind ocuparea posturilor didactice/catedrelor declarate vacante/rezervate în învăţăm��ntul preuniversitar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/228456_a_229785]
-
fonemelor și alternanța variantelor (combinatorii și poziționale). Alternanța vocalelor în procesul formării cuvintelor și declinării lor. Alternanța sunetelor o și e cu i și o și e cu sunetul zero; alternanța lui e cu o după șuierătoare și yot. Alternanța fonemelor consonantice. Alternanța sunetelor h, k, oh cu consoanele dentale și șuierătoare. Funcțiile morfologice ale alternanțelor consonantice în limba ucraineană contemporană; ● Structura fonetică a cuvântului. Silaba. Tipuri de silabe; ● Accentul. Principalele caracteristici ale accentului în ucraineană. d) Ortoepie: ... ● Reguli ortoepice ale
ORDIN nr. 5.620 din 11 noiembrie 2010 privind aprobarea programelor pentru concursul privind ocuparea posturilor didactice/catedrelor declarate vacante/rezervate în învăţăm��ntul preuniversitar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/228456_a_229785]
-
și adecvate de evaluare a competențelor de receptare și producere a mesajelor scrise și orale și de interacțiune în diverse contexte de comunicare formate în cadrul orelor de limba chineză. II. CONȚINUTURI a) Limba chineză ... 1. Fonetică și fonologie: ● Sunete și fonemele limbii chineze. 2. Morfologie: ● Substantivul; ● Clasificatorul; ● Adjectivul; ● Numeralul; ● Pronumele; Verbul (timpul și aspectul, diateze; verbe modale; verbe tranzitive și intranzitive); ● Adverbul; ● Conjuncția; ● Prepoziția; Concepția privind sistemul părților de vorbire. 3. Sintaxa: ● Sintaxa propoziției: - Subiectul; - Predicatul; - Obiectul direct; - Obiectul indirect; - Atributul
ANEXE din 11 noiembrie 2010 privind programele pentru concursul privind ocuparea posturilor didactice/catedrelor declarate vacante/rezervate în învăţământul preuniversitar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/235361_a_236690]