142,188 matches
-
greu mi-ar venit să accept că aș avea parte de... "ura celor mai mulți". Nu mai puțin decât de... "ură"! Oare de ce? Deși de-atâtea ori imperfect, cum aș fi meritat-o? îmi dau seama că cele câteva personaje care au format obiectul polemicilor mele mai insitente nu se bucură de-o foarte amplă simpatie. Nu mi-e jenă a mărturisi c-am primit destule mesaje epistolare ori telefonice din diverse părți ale țării ca și de peste hotare, cu sens aprobativ pentru
Fiziologie de critic by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10273_a_11598]
-
i t ic/cazul ivanescu-o-nebuloasa-pentru-cnsas116735.html, art. cit.] 2. Domnul Nicolae Manolescu a predat studenților străini. Pentru conformitate citez din Ion Bogdan Lefter, Un anumit concept complex de autor În care cred, Contrafort, 12(84), decembr ie 2001, Chiș inău , format e lect ron ic : http://www.contrafort.md/2001/84/262.html, „Domnul Manolescu ne-a scris și el imediat prefața. M-am dus s-o iau din clădirea din Șoseaua Panduri, unde se țineau orele de limbă română pentru
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
În fiecare dintre poeziile sale.” Și așa a Început să mă Îndrume În literatura română și În cea universală (engleză, franceză, poloneză, rusă, spaniolă etc.), făcându-mi o listă cu titlurile cărților pe care să le citesc, pentru a-mi forma o cultură de bază solidă. In anul 1953, pe când eu terminam școala, profesorul pleacă la București, unde urma să lucreze, ca cercetător, la Biblioteca Academiei Române. Viața face să mă Întâlnesc din nou, cu profesorul meu, la București, unde, află, de la
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
civilizație salvând generații Întregi de tineri de la un regim obligatoriu de remodelare a personalității și de provocare artificială a agresivității. Nu mai este nici un secret că omul este alcătuit dintr-un corp fizic vizibil și dintr-un corp energetic invizibil, format din mai multe straturi, cu niveluri vibratoare diferite care comunică permanent Între ele prin circuite energetice. Un incident sau un accident poate perturba echilibrul acestor straturi, canalele energetice se pot bloca ceea ce duce la starea de boală. Orice boală, de
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
intrînd într-o vîrtelniță semantică în cursul căreia ritmul asocierilor și finețea distincțiilor îți vor fura pămîntul de sub picioare. Sau mai exact spus, îți vor fura realitatea din fața ochilor și vei uita că rostul cuvintelor nu e acela de a forma un univers de sine stătător, cu legi proprii și cu o existență filologică autonomă, ci acela de a descrie realitatea și de a-i face pe oameni să ajungă la un acord în privința aceleiași realități. În istoria filozofiei, un exemplu
Cearta universaliilor by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10294_a_11619]
-
din lume? Dumnezeu, cînd l-a creat pe Adam, cum a procedat: a avut în fața ochilor un model de om pe care apoi l-a reprodus în multe alte cópii, sau a lăsat colecția oamenilor, adică genul lor, să se formeze singură? Și atunci există un gen al oamenilor pe care îl pot numi cu ajutorul cuvîntului generic "om", sau nu există așa ceva în realitate? Iar dacă acum, admițînd că există așa ceva în realitate, împart acest gen, numit "om", în bărbați și
Cearta universaliilor by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10294_a_11619]
-
mostră de lirică fără lirism, cu o banală gesticulație cotidiană vag amenințată de o întorsătură simbolică: "umblu desculț cu o cană atârnându-mi de degetul arătător/ mai spre seară o să ies în grădină/ dar nu pentru mult timp/ cât să formez niște numere de telefon/ cât să fiu sunat înapoi// voi reintra în casă lăsându-mi șlapii la ușă/ trecându-mi o mână prin păr apoi peste față/ apoi dând drumul mâinii într-unul din buzunare/ strângând pumnul așa cum se strânge
Lucruri personale by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10290_a_11615]
-
aceeași arteră. Sus, impunătoare, etalându-și voluntar și categoric, solent și cu bun gust bogăția, măreția, catedrala e ca o gară enormă în care călătorii așteaptă, în sunetele orgii, cuvântul preotului. Jos, într-o încăpere de la demisol, o mică oaste formată în majoritate din intelectuali români, celebrează în smerenie liturghia devenită ad-hoc, prin voința Domnului, nunta ori nunta transformată, prin harul Divin, în liturghie. Sus, messa. Jos, axioane, catavașii, chinonice și imnuri. Sus, Buxteude, Bach, Mendelsohn. Jos, cânturile bizantine în câteva
Muzee, catedrale by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/10296_a_11621]
-
în falsuri Brâncuși, vor să le creeze acestora o prezență verosimilă în spațiul culturii. Readusă în actualitate și adusă la zi, cartea lui Barbu Brezianu este, pînă în acest moment, singurul instrument de contracarare. în cele peste trei sute de pagini, format A4, personalitatea brâncușiană și lucrările din România ale sculptorului sînt prezentate în toate dimensiunile lor. Rînd pe rînd sînt inventariate, fără efuziune și fără interpretări voluntariste, cronologia brâncușiană în contextul cultural românesc, european și mondial, cronologia expozițiilor colective și personale
Brezianu și Brâncuși by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/10298_a_11623]
-
Daniel Cristea-Enache Unul dintre cei mai originali autori ai generației '90, Daniel Bănulescu, s-a format - în vesela perioadă a primilor ani postrevoluționari - printr-un inteligent marketing literar. Poezia și proza lui, cu titluri voit-șocante (Te voi iubi pân^ la sfârșitul patului, Te pup în fund, Conducător iubit!), tulburau liniștea interioară a cetățeanului cumsecade și a
La ospiciu by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10308_a_11633]
-
lor. Doamna și licornul, împreună, în oricare dintre ipostaze sau legende, sînt întotdeauna o alegorie a iubirii împlinite sau pe cale de a se împlini. Dar mai reprezintă și o alegorie a seducției. Oricum, Doamna cu licornul, Dame ŕ la licorne, formează un tot. Sintagma La Dame ŕ la licorne sugerează, morfologic, și La Vierge ŕ l'enfant. Nu e numai un joc al hazardului (lingvistic). Unicornul e și simbol cristic, prin unicitate, puritate, sacrificiu. Fiindcă unicornul e sortit a fi ucis
Inorogul și licorna by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/10318_a_11643]
-
Fiindcă și licornul, cum spuneam, e simbol cristic, ca și hermina. Corpul doamnei e întors puțin spre stînga. Capul - chiar ceva mai mult. Tot spre stînga se îndreaptă și privirea doamnei. Și aceea a herminei, cu care tînăra pare a forma un tot. Iar privirea doamnei ce strînge la piept hermina este fixă, concentrată, îndreptată într-o direcție clară. Nu e vagă și pierdută, adesea - cum vom vedea - introvertită, ca a multor doamne cu licornul. Ce contemplă ea, cu ochii larg
Inorogul și licorna by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/10318_a_11643]
-
nu se înțelege în ce ar consta legătura semantică dintre buzunar și munte; poate că tocmai absurditatea asocierii produce un efect de surpriză umoristic și expresiv. Varianta mai apropiată de etimon s-a păstrat în derivatul caramangiu "hoț de buzunare" (format probabil în română cu sufixul de agent de origine turcă -giu), paronim cu turcismul carmangiu (împrumutat, conform Dicționarului explicativ, din tc. dial. karmanc), înregistrat de dicționarele noastre cu sensul "măcelar". Carmangiu și mai ales carmangerie sînt destul de frecvente în limba
Caraiman by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10330_a_11655]
-
caramangiu de-adevăratelea! " (id. 270). Familia sa lexicală e prezentă și în poezie, de la M.R. Paraschivescu (,cuțitar, caramangiu,/ ca un frate de spatiu", în Rică) la George Astaloș (,fără sfanț în caraiman", în Cânturi de ocnă). De la caramangiu s-a format și un verb, azi învechit - a caramangi; furtul din buzunar fiind numit, cu un derivat al verbului, caramangeală - "Unde să fiu? în oraș după caramangială" (Pașca 1934). Dacă derivatele rămîn consemnate în articolele de specialitate, expresiile care conțin termenul caraiman
Caraiman by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10330_a_11655]
-
articolele politice de după 1944 ale lui Călinescu sînt, fără excepție, lamentabile. Relativa redresare din articolele strict literare publicate în rubrica din Contemporanul și selectiv adunate în 1965 în volumul Cronicile optimistului a avut o însemnătate considerabilă pentru criticii ce se formau atunci. M. Nițescu greșește punîndu-le pe toate în aceeași oală. G. Călinescu a fost perceput foarte diferit de cele două generații succesive. Dacă-i recitim fără parti-pris publicistica dintre 1944 și 1955, ne putem explica diferența. Abia instalat la cîrma
G. Călinescu, publicist by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/10313_a_11638]
-
dubii cel mai îndelung discutat aspect al colecției Ego.Proză (încă de) la lansarea acesteia. Scandalizând o parte a opiniei publice, amuzând o alta și incitând, probabil, anumite spirite, raportarea la celălalt prin dezvăluirea concretă, fizică, în fața acestuia pare a forma un mijloc predilect de exprimare pentru unii autori. Exhibiționismul dezinvolt - supralicitat în primul val al literaturii tinere de după 2000 -, prezintă, pe lângă elementul de deschidere și explorare nestingherită a dimensiunilor tabuistice ale existenței, un pronunțat caracter de îmodă' literară, de filon
Generația-electroșoc by Cristina Cheveresan () [Corola-journal/Journalistic/10333_a_11658]
-
buna funcționare a câmpului literar, pentru indispensabila lui autoreglare - nașterea, fie și cu forcepsul, a unei noi generații de cronicari, sincronă cu literatura postrevoluționară, aptă s-o urmărească și s-o înțeleagă. Și iată că acest nou eșalon s-a format și s-a dispus în teren, numărând azi suficiente nume de încredere și crescândă autoritate. Paul Cernat, Andrei Terian, Mihai Iovănel, Antonio Patraș, Marius Chivu, Marius Miheț, Nicoleta Cliveț, Teodora Dumitru, Bianca Burța-Cernat, Luminița Marcu, Raluca Dună, Oana Soare, Florina
Forța bunului simț by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10346_a_11671]
-
le-a condus, că Avignon-ul este ca o carte. O carte, însă, care se scrie și se rescrie, de fapt, mereu. O operă deschisă - o istorie în mișcare - iar fiecare loc, fiecare spațiu de joc este una din paginile care formează cartea, povestea. Am descris, în mare, în numărul de săptămîna trecută, programul festivalului. Faptul că Joel Pommerat a avut trei spectacole în selecție, Au monde, Les Marchands și Le petit Chaperon rouge, spectacole care au textele special scrise pentru trupa
Festivalul de la Avignon (2) by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10355_a_11680]
-
acum două secole: naționalismul. În prezent, sintagma "Europa națiunilor" este percepută ca fiind una aproape tautologica, fiindcă europenilor le este aproape imposibil să se perceapă altfel decât că aparținători ai uneia dintre națiunile de pe acest continent. De aceea, pentru cei formați sub cerul ideologic al națiunii, deschiderea cerului european este un motiv de neliniște, aproape asemănătoare cu cea resimțită de vechii greci la căderea cetății. Forță naționalismului constă în primul rând în faptul că se sprijină pe o cultură, pe care
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
fiind percepută că un mediu natural în care individul își duce existența. Bineînțeles, nu este vorba aici de naționalismul extremist, ci de cel ce este, in expresia lui Hobbawm 1, "combinația de conștiință națională, cetățeneasca, socială care, în statele moderne, formează baza tuturor celorlalte sentimente politice". Se uită adesea faptul că o astfel de percepție a indivizilor a fost determinată de către una dintre ideologiile moderne ce și-a reușit împlinirea, daca este să o judecăm prin exigenta lui Gramsci, adică a
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
ci mai cu seamă prin limba, gesturi și caractere, înainte ca opera despotismului să se pună în mișcare și că cele patru părți ale lumii să devină pradă unui singur stăpân". Fiecare națiune își are cultură proprie, ce s-a format natural că un ansamblu al codurilor de limbaj, al simbolurilor, al tipurilor de raporturi sociale, al instituțiilor și tehnicilor și al modurilor de adaptare la influențele cadrelor stațio-temporale. Modul în care se constituire cultură unei națiuni o face unică. De
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
este imposibil să-mi înlocuiesc viața petrecută cu altceva. "Istoria privată nu suportă suspendări fenomenologice, pentru că persoana vie nu este ego transcendental. Departe de a-mi decide în întregime soarta ca individ, existentă dusă în comunitatea în care m-am format devine o dimensiune a persoanei mele, ce nu poate fi anulată prin nicio opțiune. Datul nu este altceva decât ireversibilitatea construcției temporale care sunt eu. Naționalitatea mea este un produs cultural de care, în mare parte, datorită vârstei la care
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
gramofoane care pun muzică americană, germană și lucrurile se schimbă. În perioada imediat următoare, apare primul grup din spațiul sovietic - Stileaga - asemănător unui fel de maloganbism din anii '50 din România. Asemenea grupuri care apare în Stalingrad și Moscova sunt formate din oameni care vor să trăiască bine, liberi și sunt oameni ai bucuriei. Nu au discurs politic, dar haină lor devine un instrument politic, uniformă lor. Apariția lor are o influență foarte mare, pentru ca sistemul începe să construiască un mecanism
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
asasinat, frica unui tiran a căpătat proporții patologice: de pildă, pentru deplasarea la Potsdam (iulie 1945), Beria a organizat un "dispozitiv paranoic de securitate", cel mai minuțios din istorie: în afară de gardă personală ce numără 900 de oameni, deplasarea cu trenul format din 11 vagoane era supravegheată de 11 avioane de vânătoare, iar pe teritoriul german la fiecare kilometru parcurs erau postăți 15 soldați (pp. 92-93). Autocrația lui Stalin, exprimată la început sub forma dictaturii, iar apoi a tiraniei, reprezenta o moștenire
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
la începutul prefeției, acesta declară: "După cum cititorul va remarcă, mă voi ocupa mai amănunțit de formarea lui Stalin în perioada de pregătire decât de rolul său politic în prezent. Scopul acestei biografii politice este de a arăta cum s-a format o asemenea personalitate, in ce mod a cucerit și a primit dreptul de a avea un rol atât de excepțional. Iată de ce sunt interesante viață și dezvoltarea lui Stalin în perioada când nimeni sau aproape nimeni nu știa nimic despre
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]