3,085 matches
-
unei asemenea construcții sunt: - organizarea elevilor: individual; grupal; frontal; - organizarea conținutului vehiculat în timpul procesului: fragmentat; integrat în unități; global. - prezentarea conținutului: expozitiv; problematizant; descoperire; - intervențiile cadrului didactic: permanente; episodice; alternante; - exerciții aplicative sau de consolidare: imediat; seriat; amânat; - evaluarea: sumativă; formativă; alternantă. După opinia aceluiași autor, în sistemul interactiv despre care am amintit în debutul teoretic al studiului (abordarea de tip combinatoric - vezi Potolea, 1989), strategiile instrucționale ar rezulta din combinațiile diviziunilor fiecărui criteriu: C = 3 x 3 x 3 x
Didactica știintelor juridice și administrative by Oana Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
forme, precum: - conversația euristică - ce conduce la descoperirea de noi adevăruri, la elaborarea unor noi cunoștințe; - conversația de consolidare și sistematizare a cunoștințelor; - conversația de verificare sau de control - folosită în scopul verificării examinării și al evaluării achizițiilor cognitive; - conversația formativă - de sensibilizare, de întărire a convingerilor, de influențare a atitudinilor, opiniilor etc. Cel mai frecvent utilizată cu cele mai mari beneficii pentru formația elevilor este conversația euristică. Prin specificul ei, această variantă se prezintă ca o succesiune de întrebări, cu
Didactica știintelor juridice și administrative by Oana Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
care trebuie să dezbată cazul. 5.2.4. Metodele creative de gruptc "5.2.4. Metodele creative de grup" Pornind de la specificul metodologiilor moderne de instruire dezvoltat în majoritatea lucrărilor de specialitate dedicate domeniului, nu pot fi ignorate, în raport cu potențialul formativ al acestora, metodele creative de grup. Disciplinele juridice și administrative pot fi predate, în sensul intensificării rolului activ și dinamic al acestora, și prin utilizarea acestor metode. Profesorul Ion-Ovidiu Pânișoară face o analiză extensivă a acestora în lucrările domniei sale (Comunicarea
Didactica știintelor juridice și administrative by Oana Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
2. Seminarul de aprofundare a conceptelor fundamentale: - pe bază de discuții colective; - pe bază de discuții cu grupuri oponente; - pe bază de referate și discuții colective; - pe baza valorificării experienței profesionale colective; - de aprofundare cu caracter de sinteză. 3. Seminarul formativ, axat pe formarea deprinderilor, a capacităților: - de exersare colectivă; - de exersare individualizată; - problematizat; - de creație. 4. Seminarul aplicativ: - bazat pe studiul de caz; - bazat pe jocul de rol; - bazat pe rezolvarea de exerciții și probleme. 5. Seminarul de valorizare și
Didactica știintelor juridice și administrative by Oana Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
de instruire prin ascultare curentă și teze. Dacă se combină cele două criterii, se ajunge la altă clasificare: a) evaluarea cumulativă (sau sumativă), care se realizează prin verificări parțiale încheiate cu aprecieri de bilanț asupra rezultatelor; b) evaluarea continuă (sau formativă), care se face prin verificări sistematice pe parcursul programului pe secvențe mai mici, perfecționând activitatea de instruire. 6.4. Metodele de evaluare tradiționale și alternativetc "6.4. Metodele de evaluare tradiționale și alternative" 6.4.1. Metodele tradiționale de evaluaretc "6
Didactica știintelor juridice și administrative by Oana Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
gradul de conștiinciozitate etc. Abaterea este justificată dacă nu devine o regulă (Iucu, 2001). 6.7. Sistemul de autoevaluare în învățământul juridictc "6.7. Sistemul de autoevaluare în învățământul juridic" Acest sistem constituie o modalitate de evaluare cu largi valențe formative. Autoevaluarea poate să înceapă cu autoaprecierea verbală și să ajungă până la autonotarea mai mult sau mai puțin supravegheată de către profesor. Calitatea evaluării realizate de profesor se repercutează direct asupra capacității de autoevaluare a elevului. Profesorii pot dispune de căi explicite
Didactica știintelor juridice și administrative by Oana Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
acestor operații presupune o determinare obiectivă și ea ține de dimensiunea „impersonală” a educatorului. Importantă în acest sens este problematica evaluării profesorilor. De cele mai multe ori, evaluarea este înțeleasă prin relaționarea cu achizițiile elevilor. După aprecierea specialiștilor, evaluarea profesorilor poate fi formativă și normativă (De Landsheere, 1992). Evaluarea de tip formativ are drept obiectiv sprijinirea profesorului pentru a-și ameliora acțiunea și mijloacele de derulare a acesteia. Evaluarea normativă are în vedere recunoașterea meritelor fiecărui cadru didactic, stabilind ierarhii în ceea ce privește competența profesională
Didactica știintelor juridice și administrative by Oana Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
de dimensiunea „impersonală” a educatorului. Importantă în acest sens este problematica evaluării profesorilor. De cele mai multe ori, evaluarea este înțeleasă prin relaționarea cu achizițiile elevilor. După aprecierea specialiștilor, evaluarea profesorilor poate fi formativă și normativă (De Landsheere, 1992). Evaluarea de tip formativ are drept obiectiv sprijinirea profesorului pentru a-și ameliora acțiunea și mijloacele de derulare a acesteia. Evaluarea normativă are în vedere recunoașterea meritelor fiecărui cadru didactic, stabilind ierarhii în ceea ce privește competența profesională. Strategiile de evaluare sunt diverse și toate presupun atât
Didactica știintelor juridice și administrative by Oana Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
programa cursului pentru cei trei ani de studiu. Obiective de referință: cele din programa cursului pentru anul II. Obiective specifice: - informative: 1. dobândirea de cunoștințe cu privire la actele de terorism și cadrul instituțional al managementului prevenirii și contracarării actelor de terorism. - formative: 1. dezvoltarea gândirii cauzale critice, a capacității de analiză și sinteză a studenților. Obiective operaționale: - cognitive: 1. Să prezinte sediul materiei - Codul Penal, Legea nr. 535/2004, Codul aerian român. 2. Să definească actul terorist conform Legii nr. 535/2004
Didactica știintelor juridice și administrative by Oana Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
să aprecieze informațiile ca fiind relevante și folositoare înțelegerii problematicii terorismului. O11 - să interiorizeze noile cunoștințe în sistemul propriu de valori social-politice. Strategii didactice: Metode: conversația, problematizarea, lectura, învățarea prin descoperire. Mijloace: cursuri suport, Dreptul internațional public, vol. I. Test formativ 1. Denumește cel puțin 8 convenții încheiate în scopul combaterii terorismului: a) ................................. b) ................................. c) ................................. d) ................................. e) ................................. f) ................................. g) ................................. h) ................................. i) ................................. 2) Realizează cel puțin două clasificări ale actului terorist. 3) Denumește cel puțin câte 5 locații în care au avut
Didactica știintelor juridice și administrative by Oana Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
acest an patru volume: Goarnele inimii, Cântec pentru legea cea mare, Lazăr de la Rusca și Poezii, ultimele trei scoase de Editura Scânteia. Dar care este atitudinea criticii literare - care de mai bine de un an fusese investită cu Înalte puteri formative și călăuzitoare 26 - față de lirica anului? Întâi să reținem prelungirea unui soi de conflict critică-poezie, dezvăluit de Ovid S.CROHMĂLNICEANU 27 În Contemporanul, care În esență s-ar reduce la câteva elemente: negativismul critic nu este oportun, dar nici excesiva
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
A. E. Baconsky (Poezii). De asemenea, Eugen Frunză - poetul cultivat de Flacăra, publică volumul Sub steagul vieții, iar Veronica Porumbacu - poeta preferată de Viața românească și Scânteia - publică volumul Anii aceștia. CENACLUL - PEPINIERĂ DE TALENTE Pentru a-și Îndeplini rolul formativ, noile valori morale, noile conduite, noul ideal social, cuprinse și create de noua cultură - apendice ideologic În forme mai accesibile - trebuiau să-și aibă căi rapide și multe de pătrundere În mase. Așa se explică Înmulțirea bibliotecilor, ateneelor populare, căminelor
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
poezia Referatul ori Mihu Dragomir În bucata Momente eminesciene. A Învăța de la Eminescu nu Înseamnă a-ți Însuși În mod mecanic elementele de suprafață, formale, ale artei sale (structura strofei, ritm, rime, particularități lexicale, etc), ci marile cerințe ale laturii formative a artei sale: un bogat fond de idei exprimat printr-un stil personal, clar, concis, plastic. Se poate spune - În genere - că au studiat mai cu atenție pe clasici aceia dintre poeții noștri care au o mai Îndelungă carieră literară
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
adoptarea sistemului de tutorat intelectual (mentoring) pentru transferul de cunoaștere interpersonal sau între subdiviziunile organizației; monitorizarea nevoilor de formare/reciclare profesională a personalului și planificarea carierelor; bilanțuri periodice de competențe; stagii de perfecționare profesională a personalului, detașări temporare în scop formativ; − dezvoltarea organizației ca o comunitate profesională, prin: exercitarea interactivă a conducerii, în contact direct cu personalul; transparența standardelor, regulilor și procedurilor; organizarea lucrului pe proiecte; folosirea de manuale de recomandări și proceduri; încurajarea autoresponsabilizării profesionale; capitalizarea cunoașterii în arhive de
Managementul cunoașterii in societatea informațională. In: Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
o știe, o cale anume. Dictează, cu alte cuvinte, o reprezentare particulară spațială și temporală și imprimă facultăților creatoare un „accent axiologic” aparte, după cum culturile își acceptă sau nu orizonturile; manifestă totodată o atitudine proprie față de destin și o „năzuință formativă” specifică (Orizont și stil). În Spațiul mioritic, B. aplică felul său de a vedea particularismul cultural realizărilor spirituale românești. E cea mai îndrăzneață tentativă efectuată într-un domeniu care a preocupat la noi, aproape obsesiv, reflecția intelectuală, decenii întregi. Chiar dacă
BLAGA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285754_a_287083]
-
le situează într-o perspectivă net superioară tuturor aserțiunilor precedente de acest ordin. Morfologul culturii semnalează o reprezentare spațială „ondulată”, o predispoziție de „retragere din istorie”, o împăcare cu destinul, văzut ca succesiune a unor „suișuri” și „coborâșuri”, ca năzuință formativă geometrizantă, temperată. Spațiul mioritic aduce și alte observații originale, referitoare la ortodoxie, influențe spirituale străine, ornamentică etc. Geneza metaforei și sensul culturii îi dă prilej lui B. să reevalueze, în comparație cu știința, și manifestând vădit o simpatie superioară pentru ele, metafizica
BLAGA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285754_a_287083]
-
ulterioare. Acest concept lipsește cu desăvârșire din celelalte profiluri și va veni în contradicție clară cu relatările celor care au absolvit clasele experimentale și care, chiar dacă școala a fost dificilă și dureroasă, au descris-o totuși ca având o influență formativă asupra vieții lor. Contextul general al poveștii, ca și locul exact al fiecărei categorii prin raport cu toate celelalte, are deci o foarte mare influență asupra modului în care vom înțelege rezultatele analizei de conținut. 4 Aspecte ale identității individuale
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
directă a unui mare critic, așa cum se întâmpla cu „Viața românească” și „Sburătorul”, a unei personalități care să angajeze polemici, având o ideologie și o estetică a sa. Țelul declarat al revistei bucureștene este în primul rând unul informativ și formativ, aproape în felul „magazinelor” din secolul XIX: „răspândirea gustului pentru literatură”, deșteptarea „dragostei pentru cultură”. Și faptul se străvede chiar din sumarul foarte eteroclit, care se adresa în primul rând unui cititor mediu, chiar puțin cultivat. Pentru el se fac
ADEVARUL LITERAR SI ARTISTIC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285188_a_286517]
-
de biografie a oamenilor iluștri (Napoleon, Tolstoi, Dostoievski), de „umplutură”, caricaturile și reproducerile de „nuduri” care, în anumite perioade, ocupă un spațiu considerabil. În acest „grund”, specific multor publicații din epocă, A. l. și a. face incizii adânci în scopul formativ, chiar pedagogic. Cititorul avizat trecea repede peste rubricile mondene și „amuzante”, oprindu-se la fragmentul de roman semnat de Sadoveanu, la „tableta” lui Arghezi, la eseul lui Zarifopol sau la cronica literară pe care începea s-o țină regulat din
ADEVARUL LITERAR SI ARTISTIC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285188_a_286517]
-
adesea surprinși să descoperim fondul comun spiritual care tindea spre europenizare. Urmașii lui Bethlen dobândesc o identitate culturală pe care Körösi Csoma SĂndor o va întâlni în anii de studii, el reușind să întruchipeze o sinteză a contribuției fiecăruia. Elementele formative moderne, în bună parte la dispoziția elevului din anii de început de secol XIX, trebuie conexate la ascendentul moral și intelectual creat la Aiud de Benkö Ferenc, renumitul profesor de științe naturale, de Hermănyi Dénes József, preot, cunoscut prin culegerea
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
a cunoașterii 4.2. Învățarea colaborativă 4.3. Comunicare și mediatizare 4.4. Comunitatea virtuală - spațiu de manifestare a inteligenței colective 4.5. Campusul și clasa virtuală 4.6. Comunitatea virtuală a cadrelor didactice Capitolul 5. E-learning-ul și resursele sale formative 5.1. E-learning-ul - trăsături și funcționalități 5.2. M-learning-ul - o variantă „îmbunătățită” a e-learning-ului 5.3. Caracteristici și dimensiuni ale conținuturilor de tip e-learning 5.4. Indeterminarea conținutului învățării 5.5. Criterii de evaluare a unui produs curricular digital 5
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
sau de sine stătătoare ce se înscriu în sfera virtuală. Conversiunea rețelelor și tehnologiilor de informare și comunicare în instanțe cu scop educativ. Chiar dintru început, aceste dispozitive au funcționalități explicit educative, gândite și gestionate pentru a se maximiza dimensiunile formative. În acest sens, a luat naștere o industrie specializată de dispozitive, programe și structuri digitale. Inventarea și promovarea de noi obiecte pedagogice ce susțin sau care sunt livrate prin intermediul rețelelor educației virtuale. Aceste obiecte au un înalt grad de transferabilitate
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
digitale; - platforme de învățământ sau educative și sisteme de difuziune de nivel internațional (de pildă, sistemul european EUROPACE); - universități virtuale, susținute de universități tradiționale sau devenite autonome. Un aspect al virtualizării educației este dat și de statutul educatului în ansamblul formativ. Dacă dispozitivele clasice îi rezervă o slabă autonomie, aproape totul fiind preconizat și directivat de educatori (ce să învețe, cât să învețe, unde să învețe, ce să facă în urma celor învățate etc.), altfel stau lucrurile în noua situație. Prerogativele formării
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
pedagogice: studii de caz, bibliografii de sprijin, texte de referință, proiecte, cursuri de formare, individualizate sau concepute pentru un public-țintă, conținuturi periferice, adiacente, complementare sau facultative, la care educații se pot relaționa; proceduri și instrumente de evaluare: instrumente de evaluare formativă ce asigură și stimulează progresia în învățare (exerciții, teste, chestionare, activități de reflecție sau întrebări punctuale), instrumente de evaluare sumativă (examinări virtuale, eseuri, portofolii etc.), evaluarea de cunoștințe în linie student cu student sau în grupuri, forumuri etc.; resurse de
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
aduce ceea ce azi nici prin minte nu ne trece. 1.5. Tipologia situațiilor virtuale de învățare Situațiile de învățare virtuală rezultă ca un joc combinatoriu între două variabile principale: momentul inserției și locul (punctul) de intrare a cursantului în dispozitivul formativ. Alături de aceste variabile, mai pot fi luate în calcul și alte determinări, mai puțin importante: timpul cât rămâne în sistem, mediul principal de transfer al cunoașterii, gradul de determinare și de instituționalizare a formulei de educare, gradul de denivelare a
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]