7,217 matches
-
conflicte iau amploare - rămâne o sarcină delicată și aflată încă predominant sub imperiul subiectivității. Deocamdată, putem consemna două stări de lucruri: - conflictul există în organizațiile școlare și nonșcolare și, în lipsa unei rezolvări a acestuia, el se poate constitui într-o frână pentru multe progrese și optimizări educaționale; - conflictul are un potențial important tocmai în optimizarea și dinamizarea procesului de comunicare ca atare, atunci când decurge sub un control relativ și este direcționat în perspectiva unor achiziții. Fenomenul de perturbare despre care vorbeau
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
a evalua prematur mesajul, fapt ce ar putea perturba fluxul ideilor (am văzut că și metoda ascultării interactive preciza ceva asemănător). Analogia utilizată de către Alex. F. Osborn este foarte utilă în a exprima plastic această realitate: astfel, și accelerația, și frâna sunt deopotrivă folositoare în condusul unei mașini, importanța uneia sau a alteia derivând din știința utilizării lor la timpul potrivit. Folosirea tuturor segmentelor realității, în lipsa unor catalogări absolute de tip bine-rău, adevăr-fals etc., este, într-adevăr, deosebit de utilă în practica
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
umană, ca să reiau formula lui P. Ricoeur, tocmai pentru că este întâi de toate o lume dezumanizantă. Odată aruncată sămânța, răsăritul și creșterea ei deveniseră o fatalitate în egală măsură grotescă și tragică. O știau și cei care i-au preluat frânele. Memoria autorului depune mărturii elocvente pentru a adeveri schizoidia, conformismul, cinismul aparatului comunist, într-un sistem care n-a făcut decât să articuleze și să invadeze existența cu o utopie ce li s-a năzărit unora că bântuia pretutindeni. Apoi
Istoria și înscenarea politicului by Marian Victor Buciu () [Corola-journal/Journalistic/17173_a_18498]
-
fi inevitabile. Ele se pot produce oricând și din orice, se declanșează exploziv sau se formează În timp. Orice conflict are la bază instinctul combativ (H. DamayéĂ care este expresia conduitei violente. În cazul producerii conflictelor, trebuie să acceptăm că frânele conștiinței mele nu mai sunt capabile de a controla și de a mai putea opri declanșarea confruntării violente dintre cele două persoane. Prin urmare, În cazul conflictelor, nu este angajată numai latura psihologică, ci și cea morală a persoanelor, Într-
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
Numai când aceste dorințe se transformă patimi de care persoana devine dependentă, ele sunt incontrolabile. În caz contrar, nu. Acest aspect trădează o anumită fragilitate a eului, care nu se mai poate controla pe sine Însuși, o situație În care „frânele morale” sunt fie slăbite, fie absente; În care individul este dominat de dorințe pe care nu și le mai poate stăpâni. Această slăbire a controlului de sine este Întreținută de patimi, care devin „a doua natură” a persoanei respective. Sensul
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
și grade, modul de formare a personalității individului. Am putea sistematiza aceste probleme în următoarele grupe: - dificultăți sau întârzieri de maturizare emoțional-afectivă; - dificultăți sau chiar tulburări de relaționare și comunicare; - tulburări de identitate și formare a Eului personal; - o slabă frână morală datorată imaturizării Supra-Eului, cu slăbirea inhibițiilor și creșterea manifestă a potențialului agresiv-pulsional; - dificultăți de adaptare în societate sau în colectivități (școlară, profesională etc.); - tulburări de comportament de diferite forme; - tulburări motivaționale, de sensibilitate și gust, ale atitudinilor, nivelului de
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
se înscriu în acest demers, convingător prin întovărășirea de rigoare și claritate, bun-simț și fină pertinență. Se percepe aici o atentă, supravegheată ritmare a gândurilor, dar și o oarecare reținere, explicabilă poate prin persistența unor inhibiții. Când scapă de aceste frâne, discursul își (re)capătă aplombul și eficacitatea. Un tur de forță a realizat Z. alcătuind majoritatea articolelor despre reviste și ziare în Dicționarul literaturii române de la origini până la 1900, unde sute de micromonografii îi poartă semnătura („Adevărul”, „Albina românească”, „Arhiva
ZASTROIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290716_a_292045]
-
se ținea În echilibru, vădește În această structură o carenta a vieții. Ideea morții nu este obsedanta În mod obligatoriu pentru acești indivizi, dar pulsul lor vital este așa de puțin afirmat Încât, Împrejurările cele mai utile conduc la autosuprimare. Frână voluntară, frica sau excesul de vitalitate care Îi Împiedică pe indivizii care aparțin categoriei vitale să se sinucidă chiar În Împrejurări fără ieșire, sunt În aceste cazuri absente.Sinuciderea este consecventă Împrejurărilor celor mai neînsemnate. În toate cazurile de sinucidere
CONSIDERAŢII ASUPRA COMPORTAMENTULUI AUTOAGRESIV (SINUCIDEREA) DIN PERSPECTIVA PSIHOLOGICĂ ŞI PSIHIATRICĂ. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Florescu Daniela, Surdu Gabriela, Dobriţa Preda, Sorina Ropotă () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1463]
-
dominante diferite: a). copilul american acordă cel mai mult timp studiului; b). copilul japonez acordă cel mai mult timp jocului; c). copilul kenian, muncii; Acțiunea mediului asupra eredității poate fi o șansă a dezvoltării (un mediu favorabil) dar și o frână sau chiar un blocaj al dezvoltării (un mediu ostil, insecurizant, alienant, substimulativ). Un alt exemplu de diferență în ceea ce privește nișa de dezvoltare la copii de aceeași vârstă, dar în medii diferite este cea a copiilor de la oraș, ale căror activități de
Bunicii ca părinţi de substituţie by Mariana Carcea, Ana Haraga, Didita Luchian () [Corola-publishinghouse/Science/393_a_761]
-
mai ales cei repartizați la țară, după câțiva ani nu se mai deosebeau nici prin interese, nici prin modul de gândire de cei trecuți doar prin câțiva ani de școală. De aceea, educația deficitară, instruirea lor insuficientă constituie actualmente o frână în calea progresului material și moral al nației. Rămâne să ne uităm cu speranță la tinerii ce se ridică astăzi cu privirea ațintită spre performanțele țărilor avansate, dorind să le vadă și lângă ei, acasă. În ce privește viața cotidiană a cadrelor
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
ansamblului de relații și semnificații care, prin interiorizare, formează elementele de structură și materialul de construcție necesar dezvoltării psihice (Golu, 1985). Acțiunea mediului asupra unui individ poate fi, în egală măsură, favorabilă unei dezvoltări normale, dar poate constitui și o frână, un blocaj în dezvoltarea sa (spre exemplu, cazul copiilor care, din punct de vedere biologic se nasc cu un potențial normal, dar care, din cauza unui mediu familial deficitar, ostil, insecurizant, alienant sau a unor condiții de viață precare, nu sunt
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
istorice. Cu timpul, îndeosebi după al doilea război mondial, r.s. a fost utilizat (mai cu seamă în baza rapoartelor lui A.A. Jdanov privitoare la unele reviste literare, la unele sinteze de istorie a filosofiei și asupra muzicii) ca frână pentru afirmarea literaturii și artei, devenind, în general, un instrument de opresiune spirituală. Invocându-se cerința accesibilității, i s-au impus creației canoane mutilante. S-a instaurat dictatura unui simplism ce întorcea expresia artistică la stadii incipiente, rudimentare. Principiul funcției
REALISM SOCIALIST. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289155_a_290484]
-
straturi ale personalității, disponibilități pentru acțiune, dar și pentru învățare, corectare și perfecționare, abordare creativă a noilor probleme. Într-un cuvânt, personalitatea sănătoasă, normală reprezintă un sistem flexibil, dinamic, deschis și creativ, orientat spre creștere: un sistem rațional. Patologiile reprezintă frâne, obstacole în calea unei asemenea organizări și funcționări flexibile, raționale și realiste, totodată. După cum se poate observa, modelul sistemului normal, sănătos, nu este foarte specificat. El se rezumă la câteva principii ce asigură funcționarea eficientă și care trebuie promovate în
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
a unei asociații a persoanelor bolnave de sida, să se afle în mijlocul celui mai mare pod din oraș... Inventivitate și îndrăzneală: un atu pentru terapeuți Ni se pare potrivit să evocăm aici - după ce am amintit despre problemele apărute în legătură cu evitările (frânele) - inventivitatea cu rol de forță motrice. Si poate că în legătură cu acest aspect, puțin evocat în literatura științifică, referitor la TCC, se poate aduce cel mai frumos omagiu terapeutului. O psihoterapie are nevoie de un cadru precis: un cabinel particular sau
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
o simplă înșiruire de nenumărate trăsături și episoade neconectate între ele; că structurile de semnificații culturale și sociale sunt importante, dar că putem și adesea trebuie să trecem dincolo de ele; și, în sfârșit, că alegerile și intenționalitatea umană nu constituie frâne în calea unei științe sociale sistematice atunci când avem la dispoziție, precizate corespunzător, premisele practice implicate. Discuția a fost mai mult teoretică până acum. Totuși, concluziile trase vor avea implicații concrete de îndată ce vom începe să ne concentrăm asupra design-ului proiectelor
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
căreia socotea că s-ar afla așezat „neadevărul”. Rădăcinile acestei situații le găsește în perioada anterioară. Constată că ideea latinității limbii și a poporului nostru, cât și concepțiile care animaseră generația trecută au degenerat după 1859, devenind cu timpul o frână. Caută să le combată de pe o poziție situată între conservatorism și liberalism (deși va ajunge până la demnitatea de șef al Partidului Conservator, M. nu a fost un conservator convins). Critica sa nu propune niciodată întoarcerea spre trecut, ci vizează doar
MAIORESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287962_a_289291]
-
putut pleca și și-au dat drumul la construcții. Au avut, n-au avut, au strâns din curea și au ridicat” (bărbat, 46 de ani). Capitalul uman este considerat fie o resursă importantă de dezvoltare a comunității, fie, dimpotrivă, o frână în calea dezvoltării. De exemplu, dacă un cadru didactic din Tomșani consideră că diferența dintre noi și ei este doar una de „fonduri”, românii nefiind cu nimic mai prejos decât cetățenii UE, un alt cadru didactic de la aceeași școală consideră
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
de clasa a VIII-a se specializau în comentarii la limba română. Puberi, la vârsta la care „hormonul bate neuronul”, cei mai fragezi și mai „dotați” adolescenți memorau zeci de pagini, cu viteza unei semicursiere. Premianții coborau în pantă, fără frână. Nimeni nu îndrăznea să angajeze un cartezian „discurs despre metodă”: sistemul era infailibil, iar casta preoțească a meditatorilor trebuia respectată din tată-n fiu. „Enumerația, personificarea, epitetul, metafora și hiperbola - această quintă royală a stilisticii de școală generală rezolva totul
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
nu se îndoiau de acest lucru. La sfârșitul secolului XX, în siajul unor penibile catastrofe recente, acest lucru este mai greu de demonstrat. Excelenta educație istorică, filozofică și artistică a elitei burgheze germane nu s-a dovedit a fi o frână în calea entuziasmului gregar și superficial față de ideologia fascistă a lui Hitler. Educația universitară în spiritul valorilor umaniste nu s-a dovedit suficientă pentru a denunța barbaria extremismelor din secolul XX. De bună seamă, istoria pe care o învățăm din
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
din Codul Penal. 2) Criminalul achizitiv - noțiune, caracterizare (expunere dialogată, dezbatere). Se iau în discuție art. 207, 215 (furtul, înșelăciunea), art. 282 (falsificarea de monede și alte valori), art. 254 (luarea de mită) din Codul Penal. 3) Criminalul lipsit de frâne sexuale - noțiune, caracterizare (expunere dialogată, dezbatere). Se iau în discuție art. 197-203 (violul, actul sexual cu un minor, seducția, perversiunea sexuală, corupția sexuală, hărțuirea sexuală) din Codul Penal. 4) Criminalul profesional - noțiune, caracterizare (expunere dialogată, dezbatere). Se iau în discuție
Didactica știintelor juridice și administrative by Oana Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
creație, p. 205. Blaga dezvoltă in Cenzura transcendentă și in Trilogia culturii caracterizări mai analitice ale rezultatelor intervenției matricei stilistice, pe care le rezumă astfel: „Dacă prin cenzura transcendentă se creează o condiție prealabilă pentru destinul creator al omului, prin frânele transcendente (abisale) se garantează permanența acestui destin, iar prin conversiunea transcendentă se asigură intensitatea și randamentul maxim al acestui destin.” (Artă și valoare, Humanitas, București, 1996, p. 190.) 17. Vezi L. Blaga, „Ființa istorică”, în L. Blaga Trilogia cosmologică, Humanitas
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
balcon care, atunci când mergi să verifici, nu mai e acolo. Bunul-simț îți spune să mergi acasă și să uiți totul, inclusiv de bani. Bunul-simț vorbește întotdeauna prea târziu. Bunul-simț e un ins care-ți spune că trebuia să-ți verifici frânele săptămâna trecută, înainte de a fi izbit o mașină săptămâna asta. Bunul-simț e sfertul de dolar de lunea dimineața, cu care ai fi putut câștiga meciul dacă ai fi fost în echipă. Bunul-simț e omulețul în costum cenușiu care nu greșește
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
manifestare și metode adecvate situației în care s-a putut desfășura ea, neîntâlnite la Pitești, acest lucru datorându-se, pe de o parte, fazei avansate a reeducării cerută de scopurile și condițiile ei de desvoltare, iar pe de altă parte, frânei puternice a Biroului Inspecții, ce i-a impus anumite limite 1. Practic, el recunoaște că evenimentele de la Târgu Ocna nu au pornit din inițiativa deținuților din sanatoriu, ci condiționate de cele din Pitești, și că au fost nevoiți să se
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
Hesnard (1949) refuză această explicație. În opinia lui, nu este vorba despre niște monștri, ci despre „inocenți, deformați de o etică personală sadică. Asupra lor, mai mult decât asupra altora, s-a exercitat în mod primejdios presiunea interdicției”. Aceasta este „frâna lor morală”, anormal de puternică. Ei prezintă o „hipermorală morbidă”, o „etică absurdă” opusă moralei normale, adică unei morale compatibile cu igiena mentală și sănătatea. Explicația dată de Freud are un punct comun cu precedenta. Ceea ce Hesnard numește „etică personală
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
cum ar fi: procedurile legale, aproape integral bazate pe tehnologia hârtiei și creionului (THC); costul ridicat al comunicațiilor; elaborarea aplicațiilor de către departamentele de informatică ale instituțiilor și altor organizații, cu necesitate bazate pe o tehnologie depășită, putând uneori deveni o frână pentru PTT al propriei organizații; insuficienta implicare a managementului executiv, având ca rezultat risipirea de resurse pentru sisteme cu caracter insular și insuficienta conștientizare a importanței standardizării metadatelor; deficiențe ale multor licitații, din motive de lipsă de rigoare în aplicarea
Managementul cunoașterii in societatea informațională. In: Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]