2,252 matches
-
zicători, expresii specifice: VALORI CULTURALE STIL COMUNICATIV Eclecticsm Mimetismul Dualitatea Coexistența contrariilor Pitorescul Adaptare Instinctul autoconservării Fluctuația Schimbarea ca scop în sine Soluția de moment Ambivalența Compromisul și nuanța Asumarea lucidă a legilor firii Măsura Frica de Dumnezeu Neamul Rudele Frăția Vecinul Vatra satului Neamul românesc Neam de neam Frica de Dumnezeu Spiritul frust Gândirea concretă Spiritul practic Prudența Dorul Omenia Observați textele următoare* și, pe baza lor, extrageți elemente particulare ale stilului comunicativ românesc în interacțiunile dintre cetățeni și funcționarii
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
protecție (4); suflet (4); vitreg (4); brother (3); bucurie (3); mai mare (3); prietenie (3); putere (3); rude (3); scump (3); sfînt (3); nu am (2); amic (2); apropiere (2); cunoscut (2); deștept (2); dulce (2); eu (2); fiu (2); frăție (2); frumos (2); iubit (2); înțelegere (2); mașină (2); român (2); rudenie (2); sora (2); totul (2); adevărat; afecțiune; ajutoare; ajutor reciproc; al doilea eu; Alex; alianță; America; amintiri; Andrei; apărător; apreciere; aproapele; armonie; bade; bani; bărbat; bătaie; cu bine
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
cui; cunoaștere; curaj; curier; a da binețe; da mîna; datora; datorie; deloc; destul; deștept; dezamăgi; diagramă; dragoste; drăguț; Dumnezeu; pe Dumnezeu; ecran; emoții; eu pot; face pe plac; a face pe plac; favor; felicitări; ferici; a fi politicos; foame; formalitate; frăție; freamăt; gazdei; gest frumos; ghișeu; gloată; a grația; grație; grămezi; haită; haos; ied; ierta; imposibil; imposibilitate; inimă; iubi; iubire; îmbrățișa; împăcare; împlini; închinare; îndeajuns; îndrăzni; înduioșat; întotdeauna; înțelegător; a înțelege; jertfă; lemne; liniște; lui; lumină; marș; masă; matematică; mărunțișuri; mereu
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
line; apropiere; aștepta; azi; bizui; bizuire; bucuros; bună; bunătate; calitate; capelă; cauză; ceva bun; chibzuită; cimitir; în cineva; cinste; cîine; contează; continuitate; copilărie; degeaba; depind; deplină; dezamăgire; dispreț; dor; dorință; dumnezeiască; eu; expune; fericire; filosof excentric; fără de folos; folosință; frate; frăție; frumos; frunza; gastronomie; greu; in; Ina; împlinită; fără încredere; încurajare; întrecere; înțelegere; învățător; lacrimă; lacrimi; lipsită; mică; cu mine; doar în mine; mîine; mînă; moare ultima; motiv; necaz; neîncredere; neprihănită; nicăieri; nimic; noi; nu; oameni; ocrotire; OK; om disperat; onoare
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
basarabean; bază; boală; breaslă; brînză; bunic; bunică; bunici; carte; ceartă; ciupercă; clon; complicat; comunitate; copii; credincios; cultură; cumnat; cunoaște; cunoscut; cuprins; curiozitate; curte; dac; dator; depărtat; deștept; dezamăgire; distracție; dragi; dus; dușman; dușmani; elegant; etnie; familie, etnie; frați; de fraieri; frăție; genetică; gingașă; hoție; imagine; infinit; interes; împreună; încredere; îndepărtat; lalea; laolaltă; legătură; liniște; lucru; lume; mamaia; mîndru; al meu; muscă; nație; naționalitate; neamuri; necaz; neînțelegător; nepoată; nimic; numeros; nuntă; oameni mulți; olteni; omenie; omenire; onoare; oraș; oști; părinte; de păstrat
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
candidat; capul țării; carieră; carismă; căpetenie; chel; cine; cineva; cîrmuitor; cîrnaț; cocălar; comisie; conducător, coroană; consilier; de Constanța; constituție; corporație; corupere; cravată; criză; curaj; debil; democrație; deputat; devotament; diplomat; dobitoc; dușman; el; Elena Udrea; eu, într-o zi; falsitate; fecior; frăție; fundație; grație; hotărît; idiot; ieftin; iepure; Iliescu; imagine; impunător; incapabil; indiferent; influența; insignă; interese; ipocrizie; iscusit; iubit; încredere; îndrumător; înlocuit; înțelepciune; lege; mafie; manipulare; marinar; ministru; mită; mîna țării; al Moldovei; moșneag; muncă; necunoscut; necuviincios; nemulțumire; nepotrivit; neputință; nu spune
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
tată (2); vecin (2); verișori (2); alinare; apărare; apreciere; arbore genealogic; Ariana mică; bani; bază; bîrfă; bonă; bunătate; buni; bunică; cere; cineva drag; cîrnaț; conversație; crudă; cumnat; cumsecade; cuțit; departe; depărtată; dificil; drag; dragă; ele; ereditate; familia; fericire; fier; fiu; frăție; frumoasă; gingășie; de grad; grad de rudenie; greutate; grijă; grup; inutil; înțelegere; legat; legămînt; lemn; lider; mamei; mami; masă; mătura; mătură; mătușa; mîndră; mort; multe; munte; nașii; nebună; neexistent; negru; neîncredere; nepot; oaspete; om; omenie; părinte; persoană dragă; persoane; plăcut
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
a desface; a despica; despică; a destrăma; a se detașa; a deteriora; deteriora; dezamăgire; dezbina; dezbină; dezgolire; a dezlipi; dezlipi; dezmembra; dinți; distruse; doare; dragoste; duioșenie; dulce; enervant; face; fărîma; a fărîmița; fărma; fir; fisura; floarea; foarfecă; formă; a fragmenta; frăție; frică; frînghia; frînghie; frînt; fuga; fugă; fuge; fulgera; furios; ghiocel; gîl-gîl; gîtul; greșeală; gura; gura tîrgului; hainele; hîrtia; hîrtii; hotărîre; iederă; încalcă; încălțămintea; încet; îndoi; înlătura; întinde; întreg; întrerupe; învățător; joacă; lanțurile; legătura; o legătură; linie; lipi; lipsă; lovește; mal
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
adrenalină; ajutor; amețeală; analiză; apă nu se face; asistență; asta e; de aur; baltă; în brațe; carne; chirurgie; coagulat; coli; corp; crima; curaj; curat; curge; dedicație; dens; determinare; dezastru; dezgust; a dona; donat; donație; donez; dovadă; dragoste; ființă; focul; frate; frăție; genetic; globule; gust; hb; hemoglobină; hora; insuportabil; însîngerat; jocuri; pe jos; lacrimi; lichid vital; limfocite; luptă; mama; metal; moare; mort; moșie; mult; multă; natură; necaz; negativ; de om; pană; pară; pasiune; pierde; plai; plasmă; plăcere; plînge; porc; problemă; profunzime; proprietate
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
avariat; bară; bază de încredere; bine clădit; biserică; bolțari de piatră; bucurie; cap; carte; la casă; case; căldură; centură; cimitir; construi; credință; cunoștințe; cutie; i-a dat; îi dau; daună; definitiv; drum; dur; durabilitate; esențial; face; așa să fie; fotbal; frăție; frică; gară; gard; glie; gratii; gravă; grea; greu; igrasie; implicare; important; indiferență; un început; începuturi; închegat; a întemeia; înțelegere; lemn; lipsă de încredere; lucru; lung; lungă; materie; mormînt; muncă; neclar; nord; nu; oaspete; oportunitate; optimist; pasăre; pămînt; perete; piatra; pietre
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
amintire; Ana; aproape; apropiat; apropiere; de aventuri; băutură; bere; BFF; bunic; cafea; Carina; casă; cavaler; cățel; călătorie; căldură; Cătălin; cetățean; cineva; cinstit; combinații; comoară; complice; confesiune; copilărie; cui; Desdemona; dorință; dragoste; de drumeție; falsitate de familie; fidel; fidelitate; și frate; frăție; frumos; fudul; grup; inamic; inspector; istorie; iubit; iubită; iute; de încredere; înțelegere; de înțelegere; înjositor; învățămînt; îți este alături; jumătate; leneș; Lenin; lucru; Marian; membru; mereu; al meu; mic; mincinos; mîncare; moarte; pînă la moarte; muzică; nădejde; nebun; necesar; nepăsare
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
de înfrângeri precum și de mândru de toate izbânzile obștei tale”. Noi - se adresa el echipierilor - trebuie să trăim „viața micii obști a tovarășilor noștri”, iar „legea noastră, etica noastră va fi, de aici înainte, aceea a echipei”. Iar echipa înseamnă „frăție de cruce, prietenie până la jertfă, zdrobire a... egoismului. Singuraticul luptător... un prilej de aspru exercițiu spiritual”. Intrat într-o „frăție”, individul nu mai dobândește înfrângeri sau izbânzi izolate, ci-și îndreaptă toate gândurile și forțele spre „cei care luptă alături de
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
obști a tovarășilor noștri”, iar „legea noastră, etica noastră va fi, de aici înainte, aceea a echipei”. Iar echipa înseamnă „frăție de cruce, prietenie până la jertfă, zdrobire a... egoismului. Singuraticul luptător... un prilej de aspru exercițiu spiritual”. Intrat într-o „frăție”, individul nu mai dobândește înfrângeri sau izbânzi izolate, ci-și îndreaptă toate gândurile și forțele spre „cei care luptă alături de tine”. Și-și dăruiește energia scopului comun, făcându-și un ideal din „lupta pentru ridicarea satelor”. Și în acest articol-îndemn
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
industriale” în care fiecare „atlet” al muncii își va putea arăta vigoarea și dibăcia. Iar „educația colectivă” printr-o „școală unică” sădește nu numai cunoștințe, ci și „politețea generală”, „tonul cuviincios”, armonie în comportări. Finalitatea e obținerea „omnifiliei” (prieteniei), a „frăției societare”. „Acest impuls de dragoste colectivă care mijește deodată în mase este cel mai strălucitor avânt al virtuții.” (ibidem, p. 246) „Asociația domestică” (de producători-consumatori) a lui Charles Fourier este considerată precursoarea cooperației moderne. Descompusă, viața în falanster ar putea
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
îndepărtarea comuniștilor de la conducere și alungarea Armatei Roșii din țară, căci aceștia urmăresc să distrugă mica proprietate țărănească și să înființeze gospodării colective ca în Rusia. Jurăm să ne sacrificăm chiar viața, până la ultima noastră suflare, intrând în organizația revoluționară “Frățiile de Cruce”, apărându-ne frumusețile și bogățiile României. Așa să ne ajute Dumnezeu! „ Datat azi 7 august 1949, schitul “Lepșa, județul Putna. Au urmat semnăturile liceenilor care au depus jurământul de credință printre care erau Tinca Paragină, Florica Paragină...Ticu
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
și izvor în casa [în] care intră. Este o credință în popor: să nu ieie femeile sare în mînă, că le asudă cînd cos. Nu-i bine să umbli cu sare după ce ieși de la înviere, că asudă mînile peste an. Frățiile de cruce se fac pe pîne și sare. (Gh.F.C.) Dacă laptele dă în foc, să presari sare, ca să nu se ardă mana vacii. (Gh.F.C.) Cînd ia foc casa, pune sare pe masă; numai așa te lasă focul să scoți lucrurile
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
transpunerea subiectului în opera lirică La Traviata, motivul a rezistat secolului și irizează în alte opere de ficțiune. E inutil să ne mai întrebăm ce anume din compunerea lui atrage cu forța irezistibilă a "solidaritățiii în suferință". (O astfel de "frăție" sentimentală îi face să se recunoască între ei pe Fred Vasilescu și pe Ladima). Există un ce inefabil în sacrificiul curtezanei îndrăgostite. Sacrificiul de a renunța, spre binele (familiei) iubitului ei, la viața nesperată de armonie care o făcuse să
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
clipa de față, căci el obligă la o lectură atentă a faptelor, una care să fie luminată, după expresia istoricului însuși, de o "filosofie" a devenirii. Dincolo de aparențe derutante, el descoperea în pașoptismul nostru realizarea unui principiu de "dreptate și frăție" ce venea din adâncul istoriei. Citind Mersul revoluției în istoria românilor, înțelegem mai bine că autorul dădea o replică celor înclinați să-și adjudece, elitar sau conspirativ, meritele ei. Ca și acum, exista tendința de a nu recunoaște în popor
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
nespusă domnea în toate fizionomiile, o veselie neauzită se răspândi în toată capitala și tot orașul se ilumină ca printr-un farmec." În dubla alegere, Cuza recunoscu numaidecât "triumful unui princip mântuitoriu ce viează cu tărie în inimile românilor, principiul frăției românești." Să ne mirăm că izbânda ideii unioniste a produs atâta bucurie atunci și de atunci mereu? "Când Dumnezeu voiește bine cu o nație, îi trimite entuziasm", spunea Kogălniceanu în Adunarea munteană, curând după eveniment, convins că entuziasmul poporului va
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
o altă omilie, Sfântul Vasile le amintește păstoriților de secolele primare ale creștinismului, când toți aveau toate în comun (Fapte, 2, 44): „Să imităm prima adunare a creștinilor! Aceia aveau toate în comun: viața, sufletul, înțelegerea; masa le era comună, frăția nezdruncinată, dragostea nefățarnică; multele trupuri făceau un singur trup; feluritele suflete erau unite într-o singură înțelegere”<footnote Ibidem, omil. a VIII-a, VIII, p. 432. footnote>. Sfântul Vasile a căutat să trezească mințile și să sensibilizeze inimile celor bogați
Sfântul Vasile cel Mare – panegirist al milosteniei. In: Studia Basiliana III by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/173_a_142]
-
puțin o autonomie foarte largă. Ele au constituit în inima vechiului Imperiu feudal nuclee generatoare ale unei vieți politice noi, fondată pe sentimentul până atunci necunoscut al vieții colective, diversificându-se într-o adevărată inflorescență de corpuri, bresle, corporații și frății. O simplă asociere de fapt a bogatelor bresle de negustori și a marilor orașe comerciale a fost suficientă pentru a constitui, în jurul orașului Lübeck, ambițioasa și respectata Hansa, care să asigure stăpânirea Mării Nordului și a Mării Baltice. Contra acestor orașe în
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
de ace-ea în Spania regalitatea și burghezia s-au unit. Față de orașele Angliei și Franței, cele spaniole vor reuși să impună respect atât din partea Coroanei, cât și a nobilimii. Starea a treia sprijinea suveranul cu bani și ajutor militar, constituind "frățiile" (Hermandades) pentru a se apăra contra nobilimii. În schimbul acestui ajutor, orașele s-au bucurat de privilegii. Este evident că marea noutate a secolelor XI-XIII este și în Spania, în domeniul instituțiilor centrale, organizarea Adunărilor reprezentative ale stărilor privilegiate: Cortès. Ele
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
se bucura Biserica. Ferdinand și Isabella au promovat o politică autoritară, menită să întărească puterea centrală prin subordonarea stărilor privilegiate. În anul 1475, la propunerea reprezentanților orașelor (procuradores), suveranii au consimțit în Cortèsul de la Madrid să revigoreze vechea instituție a "frățiilor" în scopul apărării regatului. În consecință, pentru pedepsirea nobililor rebeli, s-a constituit Santa Hermandad. Astfel, "regii catolici" au profitat de dezacordul existent în rândul stărilor privilegiate pentru restaurarea puterii monarhice. Acțiunea lor a produs o adevărată teroare asupra cavalerilor
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
ontologică prin care spiritul uman tinde înspre Spiritul pur. Unul dintre Rondelurile și Ovoidele din 2005, intitulat chiar Rondelul geometriei, descifrează parțial această opțiune, justificată de similitudinile bine știute dintre geometrie și poezie: "Sub scarabeul soarelui/ și-al albei mari frății/ Din sfere, piramide, cuburi/ pe care le contemplu/ Noi înălțăm în spirit/ dragostea divină". Practic fără excepție, cărțile de versuri ale lui Liviu Pendefunda atestă iluminări și instaurează viziuni fulgurante. Saturate de simboluri alchimice (pasărea lui Hermes, "focul din volucru
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
aruncă ulterior în sus cu un gest neobișnuit, neînțeles de Montresor. Distrat de ignoranța rivalului, Fortunado îl întreabă: "N-ai priceput?" La răspunsul negativ al lui Montresor, Bufonul subliniază un element neașteptat: Atunci e clar că nu faci parte din frăție." Nedumerirea criminalului se află într-un crescendo intens, așa încît victima adaugă noi explicații: Înseamnă că nu ești mason." "Ba da", strigă Montresor bănuim noi cu o anume disperare în glas. "Tu, mason! Imposibil!" constată Fortunado cu dispreț, cerînd o
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]