2,593 matches
-
care o firmă care dorește să adopte o strategie de creștere și dezvoltare ar trebui să le ia În considerare În alegerea unei strategii de creștere internă sau de creștere externă includ, potrivit lui Sherman și Hart (2006, p. 12): competitivitatea, fragmentarea și ritmul de creștere a pieței și a ramurii; accesul la capital și costul capitalului; abilitățile specifice ale echipei manageriale; capacitatea și potențialul de dezvoltare a competențelor de bază; loialitatea clienților; gradul de influență a modificării conjuncturii pieței asupra Întreprinderii
Fuziuni şi achiziţii de Întreprinderi Particularităţi europene şi naţionale. In: Fuziuni şi achiziţii de Întreprinderi. Particularităţi europene şi naţionale by Mariana SEHLEANU () [Corola-publishinghouse/Science/227_a_211]
-
Națională de Psihologie de la Neptun din 2002 prezentasem comunicarea Unde ne aflăm? Spre ce ne îndreptăm? Sau Necesitatea opțiunilor. În fine, tot în 2002, cu prilejul unui eveniment ce a avut loc la Universitatea de Vest din Timișoara, vorbisem despre Fragmentarea și pulverizarea psihologiei sau Unificarea și fortificarea ei?. În aceste condiții este lesne de înțeles de ce subiectul comunicării mele nu-mi venea în minte. În al doilea rând, deruta provenea din faptul că trebuia să pregătesc o comunicare nu despre
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
care ulterior echipele să îl continue la seminar sub coordonare; - schimbarea componenței echipelor pentru lucrul în spațiul informal în vederea rezolvării complete a unei probleme: ceează noi premise ale colaborării prin adaptarea la noi stiluri de lucru specifice membrilor acestor grupuri; - fragmentarea unei probleme, furnizarea spre soluționare a fragmentelor unor echipe diferite natural structurate; ulterior, la ora de seminar, se urmărește legarea fragmentelor care reprezintă etape rezolutive, ceea ce reclamă cooperarea între echipe perechi, iar soluțiile fiecărei perechi de echipe sunt susținute de
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
2000)" În cele ce urmează, voi extinde analiza făcută în primul exemplu, introducând mai multe variabile importante în determinarea orientării politice, a poziției politice și a retoricii membrilor Parlamentului României din legislatura 1996-2000. Prin aceasta doresc să ilustrez gradul de fragmentare a Parlamentului și tensiunile existente între diferitele grupuri. În afară de partidul din care face parte parlamentarul și orașul universitar în care a urmat studiile, voi introduce două variabile care arată supraviețuirea în spațiul politic, și anume apartenența la celelalte două legislaturi
Metode avansate în cercetarea socială. Analiza multivariată de interdependență by Irina Culic () [Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
-
explică mai mult decât o face deja o reprezentare în două dimensiuni (nu discriminează mai bine între categorii), nici proiecțiile spațiului în spații bidimensionale nu aduc mai multă informație. Rămânem deci la soluția bidimensională, care ne indică principalele axe de fragmentare a Parlamentului României (1996-2000): ideologia (traiectoria politică în perioada comunistă), vârsta și problematica regională. Glosar de termenitc "Glosar de termeni" Analiza cluster. Grupează unitățile statistice, care pot fi indivizi, obiecte, organizații etc., pe baza similarității caracteristicilor lor. Această clasificare produce
Metode avansate în cercetarea socială. Analiza multivariată de interdependență by Irina Culic () [Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
-
organism (structuri, granițe, organe și ierarhii precis definite, universal stabilite și obiectiv formulateă, ci ca flux și dorință corporală. Astfel, aveam de-a face cu fluiditatea dezorganizată a afectelor, turbulența emoției, flexibilitatea contingentă a simțurilor, transgresarea limitelor și a dihotomiilor, fragmentarea subiectivă a corpului. Plecând de la premisa faptului că, în cadrul organismului, organul are o funcție particulară, o structură definită și o activitate sistematică, prin care se organizează, putem discuta intruziunea protezei în organismul uman în legătură cu posibilitatea fragmentării corpului în părți destructurate
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
limitelor și a dihotomiilor, fragmentarea subiectivă a corpului. Plecând de la premisa faptului că, în cadrul organismului, organul are o funcție particulară, o structură definită și o activitate sistematică, prin care se organizează, putem discuta intruziunea protezei în organismul uman în legătură cu posibilitatea fragmentării corpului în părți destructurate. Însă, această destituire a ordinii biologice de către dezordinea biologico-tehnologică instaurează o nouă ordine, pe cea a funcționării organic-mașinice a cyborgului. Din acest unghi, corpul cyborgic poate fi privit ca o hibridizare funcționabilă, prin urmare ca o
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
discurs cyborgic. Spre exemplu, un sistem de navigare digitală pentru orbi înseamnă obținerea unei priviri protezice, care nu mai este centrată în creier, ci este dispersată în spațiu. Inserarea unei proteze în corpul uman destructurează „esența” umanului biologic și produce fragmentarea tehnologică a corpului. Într-o primă fază, părțile sau organele trupului sunt transformate în obiecte tehnice, la limită, trupul însuși devenind o ajustare a mașinii. Proteza este resimțită ca fiind diferită de organul corpului pe care îl suplinește sau căruia
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
și în înțelesul de disciplinare. Creând fluxuri corporeale și substanțialități circulatorii, procesul de interfațare este o ipostaziere a interstițialității spațiului virtual: o mediere sau un cadru de negociere între om și mașină, localizând și perturbând deopotrivă subiectivitatea, destructurând-o prin fragmentare și prin multiplicare și reluând-o prin reciclare și relocalizare. În intermedialitatea formată de relaționarea strânsă dintre suprafața și adâncimea ecranului monitorului, se desfășoară forțe identitare, se traversează circuite și fuzionează sisteme biocibernetice, se împacă binarisme și se înregistrează conflicte
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
naturii umane în contexte mediate de tehnologiile virtualului: de la percepția dislocării corpului prin emergența unor „organe” senzoriale mașinice la regăsirea și redimensionarea acestuia pentru asigurarea unei percepții de sine. Chestionarea modurilor perceptive și senzoriale familiare ajunge până la obținerea senzațiilor de fragmentare corporală, de ubicuitate sau de teleportare și se întinde până la posibilitatea de recombinare a simțurilor în cadrele flexibile ale unor noi tipuri de visceralitate (inclusiv sexualeă. Interfațarea poate conduce la obținerea unei concordanțe între un obiect, o stare, un loc
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
identității imateriale și permutabile, studiile acestora culminează într-un idealism al vieții electronice. Acest idealism este echivalat, la antipod, atât cu desființarea unității individului, cât și cu eradicarea înrădăcinării corporale a ființei. Astfel, în cadrul acestui discurs, identitatea tehnologică preia trăsăturile fragmentării, instabilității și deschiderii, în timp ce caracteristici, anterior formulate în legătură cu identitatea umană, precum integritatea ori originalitatea sunt defundamentate și devaluate. O identitate situată temporal și spațial, în mod contingent și procesual, este construită și negociată la limita dintre ficțiune și fapt. De
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
concretizări teoretice sistematice asupra identității online. Aceste studii au devenit repere întemeietoare al disciplinei și au demarat o orientare a cyberculturii sub egida teoriilor postmoderne. Identitatea umană formată la interfața computerului este discutată de către teoreticiană în termeni postmoderni: descentrare, invizibilitate, fragmentare, multiplicitate, joc de roluri, devenind astfel un subiect predilect al studiilor culturale care reunesc trăsăturile postmodernismului și ale culturii virtuale sub aceeași umbrelă. În acest context, spațiul virtual devine un mediu și un prilej pentru construirea și reconstruirea identității umane
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
online este zdruncinarea unei anumite semnificații a identității - totalizatoare, stabile și fixe, deși nu se rupe în întregime de relația de continuitate dintre identitate și diferență. Astfel, acest tip de alteritate nu urmărește să cauzeze dispariția subiectului, ci doar dispersia, fragmentarea sau multiplicarea sa în rețea: de la pluralitatea de poziții și de locații la discontinuitatea și diseminarea de funcții și acte. Majoritatea teoreticienilor din cadrul cercetării virtuale actuale uită însă, în discursul identității și al alterității, de latura existenței corpului fizic, luând
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
însă recunoaște și scoate la iveală caracterul material, întrupat și metisat al virtualității, definit de coordonatele ambivalente ale avantajelor și ale dezavantajelor, ale câștigurilor și ale pierderilor. În acest mod se reușește echilibrarea contrariilor dintre pozi țiile descentrării și ale fragmentării identității cu pozițiile (reăintegrității acesteia. Dimensiunea ontologiei fizice și a percepției umane nu este pierdută din vedere în chiar miezul reconfigurărilor tehnoculturale. tc "" Capitolul 3tc "Capitolul 3" Postumanul și corpul transgenictc "Postumanul și corpul transgenic" Concepte-cheie: postuman, transumanism, neocartezianism, cyberspiritualism
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
destructurarea corpului și cu destabilizarea identității. E vorba de raportarea tensionantă, conflictuală la prezența ubicuă sau la intruziunea tehnologiilor acutale. Spre exemplu, am văzut în ce măsură impactul subiectiv al inserării tehnologiei în corpul biologic poate consta nu numai în teama față de fragmentarea mașinală a organismului, ci și față de dislocarea tehnologică a eului 25. O concluzie a acestui studiu este faptul că identitatea virtuală a (postăumanului nu poate exista fără corporalitate și fără materialitate, ci, dimpotrivă, interacționează cu identitatea real-fizică. Cu toate că subiectul (postăuman
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
Acest demers implică o responsabilitate majoră referitoare la „coerența generală a politicilor” asumată prin impactul teritorial al politicilor UE în domenii precum transport, energie sau mediu. Aceste politici ar trebui să facă parte dintr-un ansamblu coerent, fiind necesară evitarea fragmentării pe sectoare specifice. În mod similar, deciziile luate la nivel regional și local ar trebui să fie coerente cu un set mai larg de principii referitoare la dezvoltarea teritorială durabilă și echilibrată la nivelul UE. 2.2.1. Participarea Participarea
Politici publice şi guvernanța Uniunii Europene by LuminiȚa Gabriela POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/203_a_175]
-
and condominio, pentru a descrie „domeniile dispersate care se suprapun cu membrii incongruenți care acționează în mod autonom pentru a rezolva problemele comune și produce bunuri publice”. footnote> și fragmengrare<footnote Fragmengrare este rezultatul compunerii a două concepte, și anume fragmentare și integrare. footnote>. Studiile europene analizează, de asemenea, dispersia deciziei în rețele informale de politici sau care se suprapun. Reconfigurarea autorității este o temă majoră în teoriile relațiilor internaționale. Cooperarea multilaterală și guvernanța globală trebuie interpretate în condițiile specifice în
Politici publice şi guvernanța Uniunii Europene by LuminiȚa Gabriela POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/203_a_175]
-
în măsură să asigure conformitatea. Din perspectiva federalismului sunt examinate alocările optime de autoritate de-a lungul multiplelor guvernări plasate pe diferite niveluri de interacțiune. Răspunsul la aceste probleme a suscitat dezbateri ample între susținătorii consolidării autorității și cei ai fragmentării acesteia. Dincolo de acest dezacord trebuie subliniat punctul de vedere unanim acceptat, potrivit căruia calitatea unei multitudini de servicii publice (educație, sănătate, curățenie, protecție socială, transport local) crește în condiția în care acestea sunt descentralizate la nivel local. Cum ar trebui
Politici publice şi guvernanța Uniunii Europene by LuminiȚa Gabriela POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/203_a_175]
-
decret al regelui persan și 1Ezd. 4,8-6.18, nimic altceva decât o corespondență oficială, tipică pentru aramaica imperială. După căderea Imperiului persan, greaca va deveni noua lingua franca a Orientului Apropiat, în timp ce aramaica oficială va cunoaște un proces de fragmentare în dialecte locale, proces care coincide de fapt cu a doua perioadă din istoria acestei limbi semitice (300 î.Hr.-200 d.Hr.). Originalitatea cărții profetului Daniel stă în schimbarea limbii în care a fost redactată: după ce începe în ebraică, odată cu
[Corola-publishinghouse/Science/2096_a_3421]
-
doisprezece. Grupul trebuie să fie suficient de mic pentru ca toată lumea să aibă ocazia să își împărtășească ideile și totuși suficient de mare pentru a asigura diveristatea punctelor de vedere. Atunci când sunt mai mult de doisprezece participanți, există o tendință de fragmentare a grupului. Participanții își doresc să vorbească, dar nu pot să facă acest lucru deoarece nu există niciodată o pauză suficient de mare în conversație. În astfel de situații, participanții își împărtășesc opiniile în șoaptă cu cei de lângă ei. Acesta
Metoda focus grup. Ghid practic pentru cercetarea aplicată by RICHARD A. KRUEGER, MARY ANNE CASEY [Corola-publishinghouse/Science/2050_a_3375]
-
ochește / Și-i vedea-o cât îți plătește. / De ce joc, de ce-aș juca, / Hora din Bucovina, / Că se joacă pe-ndelete, / Când se prind băieți și fete, / De cu sară până-n zori, / Că ni-i viața rai cu flori!"237 Fragmentarea recitativului melodic, însoțit de refrenul tematic, prezintă, de fapt, pragurile de trecere dintre vârstele omului, marcate, și la nivel formal, de scurtarea versurilor, versul octosilabic transformându-se în vers de trei sau patru silabe. Primul fragment, în care este descrisă
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
înființarea unor structuri de autoritate paralele, dar și concurente în același domeniu de activitate (de exemplu, în domeniul educației pot exista, pe lângă minister și inspectorate, și comisii parlamentare sau prezidențiale având un rol în formularea și implementarea politicilor; ele produc fragmentare și segregare, „sparg” monopolul informațional al structurilor tradiționale, controlează și limitează puterea lor). Astfel, distincția teoretică, socotită chiar dezirabilă, între politicieni și funcționarii publici este în realitate inoperantă, dar și relativă. Există interdependențe și interferări de diverse tipuri ale celor
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
mai rapidă a sectorului public. Conform lui Dunleavy (1985), creșterea sectorului public a fost posibilă prin apariția rețelelor în urma descentralizării unor agenții publice. Lupta pentru optimizarea activității biroului, pentru atingerea unui nivel ideal care să satisfacă preferințele birocraților conduce la fragmentarea agențiilor și la apariția unor noi birouri sau agenții subordonate. Creșterea sectorului public are loc, în afara nivelului central, prin apariția stimulentelor de creștere a administrației locale, a sistemelor descentralizate sau a agențiilor cvasiguvernamentale. * Extinderea instituțiilor birocratice îngreunează procesul de decizie
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
pot face față numai unor decizii minore, la marginea impactului social (Braybrooke și Lindblom). Aceasta implică o transformare la nivelul definirii problemelor publice și al scopurilor pe care și le definesc diferitele structuri ale birocrației de stat, în sensul unei fragmentări a problemelor și scopurilor pe arii cu o cuprindere mai mică; - scopurile publice sunt ambigue și schimbătoare, mijloacele sunt controversate și nu prezintă încredere, iar regulile de decizie pot varia de la osituație la alta; - specializarea funcțională și diferențierea de rol
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
mare pe outputul materializat în special prin renunțarea la bugetele de linie și adoptarea celor făcute special pe anumite programe; d) organizarea pe departamente și agenții care să fie capabile să se implice în toate etapele specifice politicilor, evitând astfel fragmentarea procesului continuu de elaborare, implementare și evaluare; e) accentuarea competiției, aceasta fiind văzută ca mijloc de reducere și transparentizare a costurilor; f) un accent pe plata în funcție de performanțe și pe stimulente instituționale; g) utilizarea eficientă a resurselor și direcționarea lor
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]