938 matches
-
sau Babel lingvistic, prilej de speculații ingenioase pe marginea latinei ca limbă adamică pentru brava noastră "geantă" ("suntem, mai suntem încă, vorbitorii unor dialecte ale latinei, ale latinei ce n-a murit de tot...") sau a limbii române ca "lingua franca a underground-ului blocului socialist". Așadar, nu moravurile autohtone sau "matricea stilistică" locală, ci inteligența malițioasă și disponibilitatea fabulatorie ale Ioanei Bot susțin esteticește acest Jurnal elvețian, care indică atât criza formei, cât și posibilitățile sale de regenerare. Ioana Bot, Jurnal
Alisa în țara literaturii by Andrei Terian () [Corola-journal/Journalistic/11757_a_13082]
-
to innocence (Casa de Pariuri Literare, 2014). El ar fi sunat bine și în românește, mai ales că un soi de „inocență” pigmentată din când în când ironic, emană de la fiecare - proaspătă - pagină. Dar poate că apelul la noua lingua franca are și un mic substrat ironic, dată fiind relativitatea noilor raportări la o realitate supusă din start unor mutații genetice disimulate sub ambalajul „bio”. Poezia ce dă titlul cărții e chiar un program concentrat cu aceeași miză, poetul mărturisind că
Debutul unui poet: Virgil Botnaru by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/2383_a_3708]
-
Noailles reia ideea în Souvenir des Aïeux, încheind cu dedicația lui Maurice Barrès la volumul în discuție: „Enfin, j’ai vu louer la terre paternelle/ Qu’illustrent le labour, la vaillance et leș arts/ Par cette voix vouée à la France éternelle; /Qui, saluant l’heureux et lyrique hasard,/ M’écrivit, en vantand l’argile originelle; « D’où vous vîntes comme Ronsard»”. Ideea dezrădăcinării, mereu prezentă, o apropie de Marcel Proust al carui tata era francez și mama, evreica. Într-o
De la obsesia dezrădăcinării la visul Europei Unite by Sonia Cuciureanu () [Corola-journal/Journalistic/3539_a_4864]
-
Tassigny... E vineri, zece octombrie 2003, așadar. Muzeul alăturat al eliberării și deportărilor îl străbat asurzit de larma turiștilor. Disting aproape câteva glasuri germane care ironizează în mod evident în limba clasică a poetului ofițer Schiller, Franța războinică, orgolioasa, La France guérričre... Și nu fără motiv. Franța, care, de la Napoleon încoace, a pierdut toate războaiele, în ciuda trufiei, - și noroc cu America... Prințul de Joinville s-a achitat cum trebuie de misiunea încredințată de Louis Philippe. Aducând în Franța, la Cherbourg, din
Găina cea frumoasă by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/11793_a_13118]
-
ș.a.) și forma recipientelor în care erau comercializate produsele. apoi a introdus pe piață produse cum ar fi ketchup-ul, sucul de ardei roșu, măslinele, ceapa, supe. Gama produselor Heinz este astăzi cunoscută în lumea întreagă. MARȚI, 12 OCTOMBRIE ANATOLE FRANCE În 1924 a murit scriitorul francez Anatole France. A fost unul din scriitorii de frunte ai epocii și a exercitat o influență artistică și moral-politică apreciabilă asupra contemporanilor săi. Dintre romanele sale, în ziua de azi mai sunt citite în
Agenda2004-41-04-stiri () [Corola-journal/Journalistic/282979_a_284308]
-
să achiți imediat ceaseul/ vezi că diseară apar la talk-show/ îți eliberez fiica dacă ieși cu-n milion de parai/ ia-mi și mie de la castel un furou// lasă iepurele la fezandat încă o zi/ sosesc mâine cu cursa air france/ n-am gătit nimic mănâncă și tu la restaurant/ livrăm marfă numai cu plata-n avans// trimite-mi dracului factura aia odată/ domnule vă aștept la negocieri joi/ oprește-mi te rog apă caldă în cadă/ ia-ți umbrela începe
CINE ESTE LIVIU CAPȘA? by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16625_a_17950]
-
împerechere gorgona la belvedere matcă tăi căința-ngaimă non madona nix muire calafat-am până-n vama. Paradaiana sparge rană - imi făgăduisei strana lăcusta pustiei mâna nu să joci la embargo’ polka doamnei escargo și j’avais șu que fagot (în franca pardon basson) point fitil trotil amnare cum săreai échalier baladin depuis hier soț în zodii funerare. Țin rezervă în triajul dogmei codul parahodul limbajul cuplând limbaja - caija maija te fă roată licoarnă licornorată. Dulce-i takamanohara sahara din cerul ghurii
Lied sobol în si bemol by Horia Zilieru () [Corola-journal/Imaginative/13160_a_14485]
-
albaneze, săsești, italienești, ucrainiene, sâr bești ș.a.m.d. Trei: blestemul (feeric!) al arderii etapelor. Specificul dezvoltării sincopate, cu sincronizări bruște, aiuritoare pentru elite, dezarmante pentru cei mulți. Amețitoare salturi civilizatorii, sfidând rădăcinile, forțând racordări neavenite, cumpănindu ne sadic între franco, germano, ruso și (mai rar) anglofilie. Patru: pe fondul ăsta belaliu, vezi bine că - la o țărănie admirabilă, de sublimă noblețe, aristocratică în esență, dar desculță-n aparență - am avut o boierie preponderent alogenă, autosuficientă, narcisiacă, lacom-egoistă, pleziristă, mai totul
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
Societatea Națională CFR SRI Serviciul Român de Informații SRL Societate cu răspundere limitată tc. Telecomunicații TP taxe plătite TT telegraf-telefon Tv Televizor TVA taxă pe valoare adăugată UFET Unitate Forestieră de Exploatare și Transport v.p. vagon poștal ȘTAMPILE POȘTALE Ștampila „FRANCO” folosită la Poșta din Fălticeni în anii 1852 - 1857. Ștampilă auxiliară folosită la Poșta din Fălticeni în perioada 1 noiembrie 1858 - 1 mai 1862 pentru a face dovada achitării taxei poștale. Ștampilă FRANCO fără chenar folosită la Poșta din Fălticeni
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
a fost numit Aloisio Gritti. Acesta era în relații de amiciție cu Ibrahim pașa. Raporturile dintre Imperiul Otoman și Franța, unul dintre cele mai puternice state din Europa, erau bune. Acest lucru s-a datorat, în primul rând, deteriorării relațiilor franco germane. La 18 februarie 1536 se încheie un tratat comercial franco-otoman. Un rol important în încheierea acestui tratat a avut Ibrahim pașa, marele vizir, care va fi apoi executat, în ziua de 15 martie 1536, din ordinul sultanului Soliman. Se
Mari sultani, mari viziri şi generali otomani by Nicolae MAVRODIN () [Corola-publishinghouse/Administrative/1639_a_2952]
-
fost decât desfășurarea concretă a unei misiuni, căreia nu is-a mărturisit zgomotos, fiindcă o avea în sânge și o înfăptuia natural. Încă din Evul Mediu, concepția lui Gesta Dei per Francos, iar în perioada modernă la civilisation française, La France éternelle au fixat Franța în conștiința cetățeanului francez ca unica realitate substanțială de cultură. În decursul secolelor, rivalitatea dintre Franța și Germania a fost aproape totdeauna soluționată în avantajul primei, căci Germania, nefiind realizată politicește decât în câteva culmi ale
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
voi comunica mai curând acele păreri generale În care, eventual, poți găsi un util motiv de reflecție. Manuscrisul este În totalitate interesant, viu și surprinzător. Tehnică elevata, rime proaspete, sonore și ingenioase (euforbii/orbii, alicante/dantelate etc.), expresie Îndrăzneață și franca. Ideile roiesc. Firească dorința de a frapa este Însă Împinsă inutil prea departe. M-au acaparat, În consecință, mai mult deliciile intelectuale decurgând din exercițiul mintal, decat bucuriile sufletești spre care râvneam și pe care alerg Întotdeauna să le găsesc
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
construia el această dezordine) îmi oferea surprize uluitoare. Cînd sub o antologie de literatură erotică descoperi un eseu despre teatrul rus dintre 1905 și 1935, iar apoi un imens volum (al doilea) despre viața Ioanei d’arc semnat de anatole France, dezordinea devine călătorie. Viața însăși, de fapt, este concepută astfel de marele Creator de dezordine. Pe stradă nu vedem niciodată pîlcuri de oameni deplasîndu-se în funcție de apartenența la un sex, la o religie, la o categorie de vîrstă sau în funcție de cine știe ce
Negustorul de începuturi de roman by Matei Vişniec () [Corola-publishinghouse/Imaginative/605_a_1341]
-
simplu domnul Elisav. — Rău faceți, zise Nora, cu un arțag jucat; mai bine v-ați perfecționa în papiamentu. — Sau în le petit nègre, zise Carmen, care, în fond, e tot o franțuzească. — Ba chiar, în calitatea dumneavoastră de prof de francă, lingua franca ar fi, la rându-i, o frumoasă performanță. Pe fața lui Vasile Elisav, se citea o indicibilă stupoare. Ceea ce o făcu pe Nora să pluseze: — Borges, ultracivilizatul Borges, dom profesor, a persiflat, fără maliție, pe cât cred, un oarecare
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2176_a_3501]
-
de 50 de bani. Serbările au produs suma netă de peste 102 000 lei, ceea ce pentru epoca aceea era o sumă foarte mare. Activitatea prințului Bibescu nu plăcea însă nici cercurilor guverna mentale, nici chiar Palatului. Prințul Bibescu avea reputația unui franco rusofil, toate silințele lui tindeau ca să împingă țara, sau cel puțin partidul conservator, în sfera de acțiune a politicii franco-ruse; el inspira campaniile ziarului l’Indépendance Roumaine. Unele cercuri - mai ales cercurile liberale - atribuiau prințului Bibescu vederi și mai departe
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1328_a_2730]
-
enorm. Acolo unde pianul ar fi trebuit să fie făcut de ea, Elena își substituise pe Franco, care, după un semn imperios al stăpânei, nu mai încercase luptă de galanterie. Intimidată de Marcian, Elena renunță la o participare muzicală efectivă. Franco, deși diletant, avea studii solide și talent recunoscut. Profesorul Rim fusese înlocuit în lipsă printr-un solo de vioară, Și la orgă, într-un recital, de însuși Marcian. Elena își făcuse socoteala că va avea poate o mică dificultate de
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
GÎND SĂ VORBEASCĂ RECE ȘI ÎMPIETRIT DESPRE MOARTEA FRATELUI SĂU ȘI SĂ ADOPTE ATITUDINEA CĂ PE EL ÎL INTERESEAZĂ DOMENIUL. I SE PĂRUSE UN LUCRU REZONABIL ȘI ÎNCĂ MAI PĂREA SĂ FIE ASTFEL \ CA REACȚIA LA O RELATARE ATÎT DE FRANCĂ SĂ FIE DEOSEBIT DE SEMNIFICATIVĂ. AVEA SĂ MANIFESTE FIE AFECȚIUNE FAȚĂ DE FRATELE LUI GIL NEELAN \ ÎN CARE CAZ AVEA SĂ-ȘI ÎNDULCEASCĂ ÎMPIETRIREA \ FIE O CONȘTIENTĂ LIPSĂ DE PRIETENIE. ȘI DACĂ N-AR FI FOST VORBA DE NICI O RECUNOAȘTERE, ȘI ASTA
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85088_a_85875]
-
din care nu înțelegi nimic, dar te străduiești să înveți, căci altfel rămîi pe dinafară. Și dacă tot nu te duce capul, au apărut și servicii specializate de transpunere din româna veche în corpoă rate Romanian. Casta vorbitorilor de lingua franca manageriensis va decide apoi asupra sorții tale de neo-barbar ce se bîlbîie într-un idiom de neînțeles. Noroc că există însă internetul și noile tehnolimbaje aducătoare de power to the people. Aici vorbim cum vrem noi, în afara - și în ciuda - tiraniei
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
8 apartamente, București, str. Buzești 30. 2698. Filoteanu Mihail și Florica, 9 apartamente, București, str. Bogdan Vodă 25. 2699. Fichman Raschele și Rene Mihail, 20 apartamente, București, str. Alecu Russo 24, B-dul 6 Martie 20, str. Lipscani 77, 79. 2700. Franca A. Iosif, 9 apartamente, București, str. Sf. Ion Nou 27. 2701. Filipescu M. Valeria, 4 apartamente, București, str. N. Titulescu 29b. 2702. Fenk I., 6 apartamente, București, str. Șold. Răducanu 19, Băneasa, str. I. Gh. Ducă 22. 2703. Flieger Sofia
EUR-Lex () [Corola-website/Law/106118_a_107447]
-
Paris, 1966 (prima edi?ie 1935). [38]�BESNARD Philippe (ed.), �Leș Durkheimiens�, Revue fran�aise de sociologie, nr. special, 1979. , Revue fran�aise de sociologie, nr. special, XXXII (3), 1991. [42]�BOURDIEU Pierre et PASSERON Jean-Claude, �Sociology and Philosophy în France since 1945: Death and Resurrection of a Philosophy without Subject�, Social Research, 34 (1), 1967, p. 162-212. [43]�BOURRICAUD Fran�ois, �La sociologie fran�aise�, Transactions of the Fourth World Congress of Sociology (Milan-Stresa), 1959. [44]�BRESLAU Daniel, �Robert Park
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
o relație simbiotică cu toți IA, în care deciziile erau luate de ei în numele nostru. Familia Tessier-Ashpool ar deveni nemuritoare; fiecare membru ar fi o mică parte a unei entități atotcuprinzătoare". Deși bătrînul Ashpool și-a ucis fiica, pe Marie France, ideile sale au triumfat, se pare, în finalul trilogiei, această strategie a sa fiind proiectată în programul lui Neuromancer, care urmează la rîndul său să fuzioneze cu Wintermute. Din acest punct de vedere, Neuromancer este o alegorie despre dispariția capitalismului
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
reținem în privința bibliografiei sale critice nume ca Sapegno, De Mauro, Moravia, Saviane, Bevilacqua, Sansone, Pontiggia, Risi, Stella, Siciliano, Pasolini, Spagnoletti, Reina, Specchio, Palazzeschi, Valli, Cordelli, Cucchi, Raboni, Repaci, Luzi, Maraini, Spaziani, Manacorda. Cărțile sale au fost distinse cu premiile: Marina Franca, Palmi, Alfonso Gatto, Tarquinia-Cardarelli, Calliope, Città di Firenze, Città di Venezia, Trastevere, Pino d'Oro, Brutium, Rhegium Julii, Acireale, Lentini, Lanciano, Città di Cariati, Circe-Sabaudia, Montale. Un ponte per l'Europa, Vanvitelli, Insieme nell'Arte, Marineo, Anna Borta, Contini-Bonacossi, D
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
peste o sută de romane, ci pur și simplu propria neputință. Fapt e că Dostoievski, Balzac sau Goethe, care au scris chiar mai multe cărți, au dat capodopere în ciuda mareei de pagini". Cărțile sale au fost distinse cu premiile: Marina Franca, Palmi, Alfonso Gatto, Tarquinia-Cardarelli, Calliope, Città di Firenze, Città di Venezia, Trastevere, Pino d'Oro, Brutium, Rhegium Julii, Acireale, Lentini, Lanciano, Città di Cariati, Circe-Sabaudia, Montale. Un ponte per l'Europa, Vanvitelli, Insieme nell'Arte, Marineo, Anna Borta, Contini-Bonacossi, D
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
Mohan, Raj (coord.), The Mythmakers: intellectuals and the intelligentsia in perspective, New York, Greenwood Press, 1987. Moyser, George, Wagstaffe Margaret (coord.), Research methods for Elite Study, Boston, Allen and Unwin, 1987. Muchembled, Robert, Culture populaire et culture des élites dans la France moderne (XVe-XVIIIe siècle), Paris, Flammarion, 1991. Nastasă Lucian, Suveranii Universităților românești. Mecanisme de selecție și promovare a elitei intelectuale, Cluj, Editura Limes, 2007. Ory, Pascal (dir.), Dernières questions aux intellectuels, Paris, Olivier Orban, 1990. Ory, Pascal, Sirinelli, Jean-François, Les intellectuels
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
la sfârșitul secolului XVIII. Câteva considerații, în vol. "Relacje PolskoRumunskie", Zwiazek Polakow w Rumunii, Suceava, 2003, p. 13. 8 Cf. Veniamin Ciobanu, op. cît., p. 13. 9 "From the beginning of modern European History notă Herbert Kaplan the antagonism of France and the house of Habsburg hâd been axiomatic. The reconciliation of these Powers is therefor usually regarded of all diplomatic revolutions. Austria broke of her entente with Britain while France renounced her alliance with Prussia în 1756 (cf., idem, Russia
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]