1,423 matches
-
vecinii din Weequahic, cartierul evreiesc din Newark, New Jersey sunt foarte aproape de persoanele și locurile reale cu aceleași nume. Ele, ca și restul Americii, și indirect lumea întreagă, sunt afectate de un eveniment istoric care s-ar fi putut întâmpla: Franklin Delano Roosevelt nu mai câștigă al treilea mandat în 1940. Popularul erou al aviației americane Charles Lindbergh candidează la prezidențiale din partea republicanilor cu o platformă politică pe placul majorității americanilor înainte de Pearl Harbor: evreii din Europa să se descurce, Imperiul
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
cu ... neimplicarea sa. Astfel, în Primul Război Mondial, SUA (președintele Woodrow Wilson) ignoră apelul lui Ho Și Min de sprijinire a creării unui Vietnam liber de ocupația colonială franceză, iar mai târziu, în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, președintele Franklin Delano Roosevelt respinge solicitarea venită de data asta din partea franceză de recolonizare a Vietnamului. În martie 1945, pentru scurtă vreme, Japonia înlătură stăpânirea colonială franceză și declară independența statului vietnamez (evident, stat marionetă sub tutela japoneză). Urmează capitularea Japoniei, preluarea
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
Politics of American Studies", American Quarterly, vol. 42, nr.3 (septembrie, 1990), pp. 353-374. Denson, John V. (ed.), Reassessing the Presidency: The Rise of the Executive State and the Decline of Freedom, Mises Institute, Auburn, Alabama, 2001. Denson, John V., "Franklin Delano Roosevelt and the First Shot: A Study of Deceipt and Deception", în Reassessing the Presidency: The Rise of the Executive State and the Decline of Freedom, Denson, John V. (ed.), Mises Institute, Auburn, Alabama, 2001, pp. 453-526. Dodds, Klaus
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
Imperiului Otoman pentru o lungă perioadă de timp, Ortodoxia a constituit un pilon important în formarea națiunii și a culturii naționale. Astfel că pentru români, bulgari sau sârbi ortodoxia a rămas strâns legată de identitatea națională, un garant al acesteia (Franklin Lytle, 1998; Gheorghe, 2004; Gillet, 2001). În acest context, oamenii s-au îndepărtat în mai mică măsură de biserică decât în cazul Cehiei sau Germaniei de Est, Biserica fiind păstrătoarea identității naționale. Așa cum arată și Pollack (2001), legătura dintre religiozitate
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
2004; Pollack, 2004; Halman, Draulans, 2004) III. ROMÂNIA: SECULARIZARE ÎN COMUNISM ȘI DUPĂ 1989 Studiile care analizează situația Bisericilor, pe de o parte, și a credinței religioase în perioada comunistă vorbesc despre o situație specială în cazul României (Stark, 2001; Franklin Lytle, 1998; Stan & Turcescu, 2000; Gillet, 2001; Meyendorff, 1996). Represiunea comunistă a afectat în mod semnificativ toate denominațiile, unele biserici și mănăstiri au fost închise și practica religioasă a scăzut seminificativ. Trebuie făcută însă o distincție între situația Bisericii Ortodoxe
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
acestea conduc la ideea că secularizarea a avansat mai puțin în România decât în alte state ex-comuniste, cu un nivel de industrializare și urbanizare superior. Relația strânsă dintre religia ortodoxă și identitatea națională (Gillet, 2001; Gheorghe, 2004; Stan, Turcescu, 2000; Franklin Lytle, 1998) a constituit un alt factor important în păstrarea unui nivel crescut de religiozitate în România. În România, Biserica Ortodoxă a contribuit la formarea identității naționale la începutul secolului XIX, la fel ca și în cazul altor națiuni ortodoxe
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
religiozitate în rândul populației, religia fiind percepută ca păstrătoarea identității naționale și protectoarea națiunii în fața pericolului bolșevic. Așa s-a întâmplat în Polonia, Lituania sau România țări în care religia dominantă a jucat un rol important în crearea identității naționale (Franklin Lytle, 1998; Gheorghe, 2004; Gillet, 2001; Bruce, 1999, 2001; Froese, 2004a). Revenind la cazul României, situația Bisericii Ortodoxe a fost una specială în timpul regimului comunist (Stark, 2001; Franklin Lytle, 1998; Stan & Turcescu, 2000; Gillet, 2001; Meyendorff, 1996). Deși supusă represaliilor
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
care religia dominantă a jucat un rol important în crearea identității naționale (Franklin Lytle, 1998; Gheorghe, 2004; Gillet, 2001; Bruce, 1999, 2001; Froese, 2004a). Revenind la cazul României, situația Bisericii Ortodoxe a fost una specială în timpul regimului comunist (Stark, 2001; Franklin Lytle, 1998; Stan & Turcescu, 2000; Gillet, 2001; Meyendorff, 1996). Deși supusă represaliilor din parte puterii politice, Biserica Ortodoxă s-a subordonat față de acesta, urmând tradiția bizantină, și a reușit să treacă prin experimentul comunist suferind pierderi mai mici comparativ cu
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
1054 1065 Finke, Roger. 1990. "Religious de-regulation: origins and consequences". Journal of Church and State 32, p. 609 626 Fishbein, Martin, Ajzen, Icek. 1975. Belief, Attitudes, Intention and Behaviour An Introduction to Theory and Research, Massachussetts: Addison Wesley Publishing Company Franklin Lytle, Paula. 1998. "Religion and Politics in Eastern Europe". Remet, Sabrina (coord.) Eastern Europe: Politics, Culture and Society since 1989. Bloomington, Indianapolis: Indiana University Press, p. 304 329 Froese, Paul. 2004a. "After Atheism: An Analysis of Religious Monopolies in the
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
vreme multe dintre familii nu aveau mașină sau telefon, iar mulți nu au fost dispuși să plătească timbrul de pe cartea poștală de răspuns. Sondajul a prognosticat, în mod eronat, că Alf Landon, candidatul Partidului Republican, îl va învinge pe democratul Franklin Roosevelt. În realitate, Roosevelt a câștigat cu o diferență enormă. Nu există un test sigur care să ne ferească de distorsiunea eșantionului. Cercetătorul trebuie să fie întotdeauna conștient de distorsiunile care pot apărea în procesul de selecție utilizat și să
[Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
în funcție de cultură (politică), istorie și multe alte componente. Există diferite strategii și tactici lingvistice violente, omul modern (și mai cu seamă omul politic) manifestând o „tensiune dramaturgică” în discursul puterii (Christian Le Bart, Le discourse politique, PUF, Paris, 1998; Jean Franklin, Le discourse du pouvoir, UGE, Paris, 1975) prin care vrea să îi domine pe ceilalți, inclusiv într-o manieră agresiv-vulgară pe care, nu rareori, ambiționează să o instituționalizeze. Dacă animalele manifestă mai multe tipuri explicabile de agresivitate - și anume: agresivitatea
[Corola-publishinghouse/Science/2083_a_3408]
-
Alembert, D’Holbach. Încununarea pe plan intelectual a muncii acestora este monumentala Enciclopedie franceză, inaugurată în 1751. Printre reprezentanții de frunte ai curentului în alte culturi se numără Kant, Lessing, Herder, Goethe, Schiller, Metastasio, Pestalozzi, Lomonosov, Radișcev, Antioh Cantemir, Benjamin Franklin. În spațiul românesc, „luminile” s-au revărsat din două părți: direct de la surse, din Occident, și pe căile ocolite ale sud-estului și estului european. Agenți ai lor erau, în primul caz, tineri înapoiați din școli apusene, dar și feluriți străini
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287529_a_288858]
-
deliberărilor prealabile, ci îmbracă forma preferințelor discursive romanțate, comice, tragice sau satirice. Istoriografia este, în accepția lui, rezultatul selectării unei strategii interpretative ale cărei criterii nu decurg dintr-un angajament epistemiologic ci sunt expresia unei conduite estetice sau morale specifice. Franklin Rudolf Ankersmit, într-o încercare de sinteză a tendințelor narativiste din filosofia analitică a istoriei, arată că narativismul, ca specie a filosofiei limbajului, pornește de la premisa că abordarea problemelor de limbaj este o condiție fundamentală pentru cunoașterea autentică. El consideră
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2198]
-
agent al generalului Maraveas; Andrei Chrisogeras, ce lucra la Societatea de Telefoane; Iani Capitanides, funcționar al Legației elene, toți în slujba S.O.E 3 din Istanbul. Sub pretextul unui dineu, organizat la 5 februarie 1941, de către Legația americană, ministrul Franklin Mott Günther, i-a invitat pe reprezentanții Angliei - sir Reginald Hoare - și al Greciei, ministrul Callas, cu „personalul superior” din Legațiile respective, pentru a face un „schimb de informații” și pentru a discuta modul în care să mențină legătura cu
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
serviciilor de informații americane, iar principalul domeniu de acțiune era direcționat „asupra stărilor de spirit din opinia românească, îndeosebi asupra mediilor muncitorești și ale legionarilor”. Șederea sa în România devenise o problemă din cauza statutului și a activității sale. Ministrul american Franklin Moth Günther a intervenit de nenumărate ori pe lângă autoritățile române, inclusiv la Ion Antonescu, pentru a nu fi expulzat. Ministrul american a intervenit și cu un Raport la guvernul său în acest sens, evidențiind că „autoritățile române sunt foarte puțin
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
acestora. Colonelul John P. Ratay avea dese întâlniri cu reprezentanții unor legații, pentru a schimba sau a primi date și informații, ca de exemplu cu atașatul militar al Turciei (5 iulie 1941) sau cu ministrul Suediei, Reutersword (22 iulie 1941). Franklin Mott Günther, ministrul american la București, avea același scop la întâlnirea de la Hotel „Aro” din Brașov (1 august 1941) cu ministrul Turciei, Suphi Tanrioer, Basni Rizan, consilier la Legația Turciei, și cu Ali Amroussi, consilier la Legația Egiptului. De asemenea
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
din Orientul Apropiat”. El a beneficiat de o aprobare suspect de rapidă și a părăsit România; se presupunea că ar fi „plecat cu o misiune oficială încredințată de însuși guvernul român”. Misiunea este pusă pe seama întrevederii și discuțiilor pe care Franklin Mott Günther le-a avut cu Grigore Gafencu la Predeal (sâmbătă și duminică 2-3 august 1941), în vila diplomatului american. Acesta avea obiceiul ca deseori, la sfârșit de săptămână, sub pretextul invitării unor „personalități” diplomatice sau militare, române ori străine
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
actualmente de statul român”. Acest dialog presupunea interesul generalului Antonescu pentru o discretă corelare pe viitor a unor posibile înțelegeri ce se pot relua între România pe de o parte și Marea Britanie și SUA pe de altă parte. De fapt, Franklin Mott Günther avea un anume respect pentru Antonescu, pe care l-a și exprimat: „Desigur că punctele mele de vedere în problemele externe sunt cu totul diferite de cele ale României oficiale de azi, nu pot însă să nu recunosc
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
iar G. Macovescu a colaborat la ziarele „Dimineața” și „Timpul”. Țelul contactării lor era cel de „sluji ca informatori pe lângă Legația Statelor Unite”. Retragerea diplomaților americani s-a făcut după 12 decembrie 1941. Însă, în Legație, „domnea demoralizarea din cauza bolii ministrului Franklin Mott Günther și a certitudinii deznodământului lui apropiat”. Pentru rezolvarea problemelor curente ale Legației a fost numit Cloyce Huston, iar el devenise „destul de plictisit din faptul că, împotriva dorințelor lui de repatriere, este nevoit să mai rămână la București” încă
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
el devenise „destul de plictisit din faptul că, împotriva dorințelor lui de repatriere, este nevoit să mai rămână la București” încă o perioadă până la evacuarea totală a Legației. Se produce curând inevitabilul. La 24 decembrie 1941, orele 12.00, fostul ministru Franklin Mott Günther era înhumat în Cimitirul Bellu. Prin retragerea Legației americane s-a redus și câmpul acțiunilor lor informativ-operative, dar totuși a rămas o „comunitate” de agenți informatori „în așteptare” sau conservare, care se vor activa la momentul oportun. IV
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
primele însemnări în jurul anului 1300, consemnându-se primii pași „tehnologici” în Franța, Italia, Anglia și Germania. În 1609 se consemnează luneta lui Galileo Galilei, iar în 1611 apare lucrarea lui Kepler dedicată dioptriilor. Inventarea ochelarilor îi este atribuită lui Benjamin Franklin (fără certitudine!), dar ochelarii în forma actuală apar la jumătatea secolului al XIX-lea. Dacă miopia s-a corectat încă din anul 1440 și astigmatismul în 1910, lentilele progresive pentru prezbiți au apărut doar în jurul anului 1950. Și toată această
[Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
socială a imaginarului urban, în Caietele Echinox, Dacia, Cluj, 2002, Nr.3, p.59-61 PRUS, Elenă, Homo urbanus, în Metaliteratura, Analele facultății de filologie, Editura UPS "Ion Creangă", Chișinău, vol.6, p.109-119 RAMOND, F. C., Leș Personnages des Rougon-Macquart, Burt Franklin, New York, 1970 RANK, Otto, Le mythe de la naissance du héros, Payot, Paris, 1983 REIZOV, B., L'esthétique de Zola, în Europe, n°468-469, aprilie-mai 1968 REIZOV, B., Tvorcestvo Flobera, Gosudarstvennoe Izdatelistvo Hudejestvennoi Literaturi, Moscova, 1955 REUTER, Yves, Introduction à l
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
au determinat Statele Unite să recunoască guvernul naționalist drept reprezentant legal al Chinei și să-i transmită invitația de a fi parte la întemeierea organizației mondiale a națiunilor unite. Luând cunoștință de opțiunea americană, comuniștii chinezi s-au adresat imediat președintelui Franklin. D. Roosevelt cu dezideratul ca și reprezentanții lor să participe la conferință. Președintele american s-a conformat dorinței acestora și i-a cerut liderului naționalist, Cian Kai-si, să-i includă și pe comuniști în delegația chineză. Acesta a acceptat, astfel încât
[Corola-publishinghouse/Administrative/1540_a_2838]
-
Mureșan a coborât din ARO și mi-a făcut semn să intru pe strada a doua. Tancurile au intrat pe lângă clădirea CC pe strada J.L. Calderon și eu am intrat pe cea dintre Ateneul Român și Cina. S.B.: Pe Benjamin Franklin. M.N.: Acolo. Era beznă totală pe strada aceea. A fost un moment de șoc pentru noi, pentru că tancurile deja se desfășuraseră. Momentul acela a fost o mare trăznaie pentru noi. Părerea mea ca militar este aceea că toată conducerea MAN
[Corola-publishinghouse/Science/84991_a_85776]
-
pentru că am auzit că se trăgea cu adevărat. S.B.: Nu mai era o poveste. D.R.: Am înaintat și am ajuns la Universitate, am făcut dreapta pe bulevard și apoi stânga după Hotel "Lido". S.B.: Înseamnă că ați intrat pe "Benjamin Franklin". D.R.: În dreapta era Ateneul Român. S.B.: Ați fost ultimii dintre cei care au intrat în Piață. D.R.: Am fost penultimul tanc, iar în spatele meu a mai fost tancul 3 de la plutonul meu. S.B.: S-a intrat pe trei străzi în
[Corola-publishinghouse/Science/84991_a_85776]