1,774 matches
-
ai cu mine, vântule?, Cimitirul Buna-Vestire, Prozator militant, Tudor Arghezi (IIĂ, Universalitatea liricii argheziene, Statornicii, Sintaxa poeziei, Tudor Arghezi (IIIĂ, Inefabilul arghezian, Poetul, Orație la moartea lui Tudor Arghezi, Fragmentarium. O privire globală asupra întregului material exegetic și evocator indică frecventarea, neslăbită cu trecerea anilor, a operei argheziene, capacitatea de asumare a universului poetic arghezian și puterea de a impune această creație unică în conștiința contemporanilor. Travaliul exegetic al lui Vladimir Streinu trebuie privit permanent în corelație cu cel al confraților
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
radiază în forma corporală a lui Christos, dar o depășește infinit. A-ți universaliza ființa înseamnă să ai o atitudine epectatică, să devii drum pe urmele Logosului viu. Ne putem totuși întreba ce rost are pentru noi, oameni tîrziu moderni, frecventarea acestei tematici propriu-zis universale. Dincolo de incontestabilul ei beneficiu cultural, ce influență mai poate exercita asupra noastră? E puțin verosimil ca tematica universalului să ne mai poată transforma interior, să devină program de viață, să se realizeze în persoana noastră. Noi
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
a fost de fapt încă o victimă a presiunilor și tensiunilor unui sistem odios, care l-au doborât. Căci comunist nu era. Dar să rămânem lângă Mircea Eliade și să-l înțelegem. Nu este prea ușor. Dintr-o destul de lungă frecventare, după mai multe convorbiri directe și schimburi epistolare, mi-am format convingerea că el era dispus să meargă departe, chiar foarte departe, în colaborarea sa cu regimul ceaușist. Nu poate fi însă vorba, în acest caz, nici de acuzare, nici
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
pas cu textele și izvoarele pe masă. Când parcurgi atâtea generalizări abuzive, plecate doar de la un singur text, atâtea eseisme nebuloase și inconsistente, face pur și simplu plăcere, mai presus de orice, această bază filologică solidă, strictă, lectura de bibliotecă, frecventarea colecțiilor rare de documente. Metoda singularizează și înnobilează în același timp. Nu chiar întâmplător Sorin Antohi citează într-un loc chiar și pe Heidegger: weniger Philosophie, aber mehr Pflege des Buchstabens (cf. p. 197). Mai multă grijă, deci, pentru literă
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
evident, se complică odată cu constatarea că eșecul unui pact nu exclude reușita strălucită a uneia dintre părți. Drumăritul e și el un obicei ca oricare altul: acela de a nu căpăta deprinderi sedentare, de a nu te împotmoli în rutina frecventării de elemente necălătoare ale realului. O deprindere a... desprinderii. Desigur, oricine știe că frânghia azvârlită de un binevoitor spre a te trage afară din mocirla retentivă poate deveni ea însăși mult mai adezivă decât noroiul execrat. Dar, în definitiv, ce
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
civilizație, indicator al bunei educații, emblema societății civile. Curtea nu mai stăpânește opinia publică, dar a transmis norma către anturajul care o multiplică și răspândește. Apare acum un personaj important: omul bine educat, caracterizat prin noblețe de spirit, purificat prin frecventarea literelor, artelor În general, galant, grațios dacă se poate, afișând o mină impecabilă. O.persoană de bună condiție este rațională și a beneficiat de o bună creștere. Chiar mutațiile sociale pe care le-a adus viața republicană nu elimină ritualurile
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
vatră inițială și în același timp o arie preferată de evrei”. Astfel, se observă o situație interesantă. Până la jumătatea veacului al XIX-lea, evreii s-au menținut ca grupare distinctă și nu au încercat să se integreze în societatea românească. Frecventarea școlilor lor confesionale, rezidența în anumite cartiere sau folosirea unei vestimentații diferite au alimentat clișeele mentale care au rezistat în cultura tradițională românească. Andrei Oișteanu dedică, de altfel, o lucrare impresionantă reconstituirii clișeelor care compun „portretul fizic, profesional, spiritual și
Al doilea război mondial : Holocaust, rasism, intoleranţă şi problema comunităţilor evreieşti din România şi Italia : ghid pentru predarea istoriei holocaustului în liceu, cu ajutorul platformei on line by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101009_a_102301]
-
jafuri și omoruri”; doar intervenția lui Mihail Suțu a limitat aceste vexațiuni. Regulamentele Organice, constituțiile octroiate de inspirație rusească aplicate cu generozitate și în cazul Principatelor, stipulau și ele prevederi restrictive la adresa evreilor. Li se interzicea achiziționarea bunurilor imobile, iar frecventarea școlilor de către copiii evrei era condiționată de renunțarea la portul tradițional. “Breasla jidovilor“ devenea “națiune evreiască”, în conformitate cu statutul specific de populație străină. Breasla nu se mai bucura de autonomia fiscală și juridică. Concomitent era desființată instituția hahambașiei. La aceste prevederi
Al doilea război mondial : Holocaust, rasism, intoleranţă şi problema comunităţilor evreieşti din România şi Italia : ghid pentru predarea istoriei holocaustului în liceu, cu ajutorul platformei on line by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101009_a_102301]
-
apărut mai întâi în Iași. În 1852, M Finkelstein și Benjamin Schwarzfeld înființau o școală evreiască modernă. Ei se ghidau după principiul echilibrului între materiile cu specific evreiesc, de factura religioasă și cele profane. Simultan cu acest fenomen este încurajată frecventarea școlilor românești de copiii evrei, la un moment dat ei riscând să devină chiar majoritatea populației școlarizate. La Iași, școlile israelito-române au fost puse sub autoritatea Rectoratului Universității. Necesitatea organizării școlilor evreiești moderne era determinată de condițiile improprii procesului de
Al doilea război mondial : Holocaust, rasism, intoleranţă şi problema comunităţilor evreieşti din România şi Italia : ghid pentru predarea istoriei holocaustului în liceu, cu ajutorul platformei on line by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101009_a_102301]
-
Pot fi individuale sau colective; (b) alți supraviețuitori preferă să păstreze scrisori, fotografii și alte obiecte de aducere aminte; (c) comemorarea anumitor zile care, și înainte de a muri cel drag, erau sărbătorite împreună: ziua de naștere, o sărbătoare semnificativă; (d) frecventarea săptămânală a unor grupuri de suport poate fi un alt ritual pentru supraviețuitori. Profesionistul trebuie să fie conștient de unicitatea pierderilor suferite și de specificitatea acestora în comparație cu alte probleme care necesită terapie și sprijin psihosocial. Evaluarea include gândurile clientului, deprinderile
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2350_a_3675]
-
cu ajutorul datelor cercetării DSVF din 2004, măsura în care vârsta la experiența primului raport sexual este legată de o serie de factori explicativi cum ar fi: regiunea istorică de proveniență, tipul localității de origine, nivelul de instrucție și gradul de frecventare a bisericii. Trebuie să specificăm faptul că variabila „educație” se referă la investigarea nivelului educațional la care au ajuns respondentele la momentul anchetei și nu la punctul din cariera educațională la care se găseau femeile la momentul primului raport sexual
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2350_a_3675]
-
sexuale Testarea semnificației legăturii între tipul debutului vieții sexuale și Valoarea lui hi pătrat Grade de libertate Nivel de semnificație Regiunea istorică 14,789 6 0,022 Tipul localității 42,998 4 0,001 Educație 257,921 10 0,001 Frecventarea bisericii 12,709 6 0,048 Sursa: Ancheta asupra dinamicii unor fenomene populaționale și emergența unor stiluri de viață în România, 2004, Institutul de Studii Sociale, Sondaje, Marketing și Publicitate Metro Media Transilvania. Pentru a constata care este sensul asocierii
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2350_a_3675]
-
10% 61,20% 19,70% 100,00% Sursa: Ancheta asupra dinamicii unor fenomene populaționale și emergența unor stiluri de viață în România, 2004, Institutul de Studii Sociale, Sondaje, Marketing și Publicitate Metro Media Transilvania. Există asociere și între gradul de frecventare a bisericii și activitatea sexuală. Religiozitatea este în general asociată negativ cu comportamentul sexual premarital, persoanele religioase prezentând o probabilitate mai redusă de a fi active sexual. Acest fapt se explică prin restricțiile pe care majoritatea religiilor le încurajează. Conservatorismul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2350_a_3675]
-
restrictive sub aspectul sexualității și se vor îndrepta spre alte grupuri ori spre alte instituții formale pentru a-și contura cadrul spiritual al dezvoltării valorilor sexuale și relaționale (Moore și Rosenthal, 1993). Un indicator al religiozității îl reprezintă gradul de frecventare a bisericii. În funcție de acest indicator, datele din tabelul 7 indică faptul că respondentele care nu frecventează deloc biserica sunt cele care își încep viața sexuală devreme, într-o pondere mai mare (24,6%), în timp ce respondentele care declară că merg foarte
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2350_a_3675]
-
care nu frecventează deloc biserica sunt cele care își încep viața sexuală devreme, într-o pondere mai mare (24,6%), în timp ce respondentele care declară că merg foarte des la biserică își amână cel mai mult momentul inițierii sexuale (24,1%). Frecventarea intensă a bisericii este însoțită așadar de conformarea față de normele morale ale bisericii ortodoxe (86% dintre respondente aparțin religiei ortodoxe), care încurajează consumarea primului raport sexual în contextul căsătoriei. Tabelul 7. Asocierea între frecventarea bisericii și debutul vieții sexuale Gradul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2350_a_3675]
-
mult momentul inițierii sexuale (24,1%). Frecventarea intensă a bisericii este însoțită așadar de conformarea față de normele morale ale bisericii ortodoxe (86% dintre respondente aparțin religiei ortodoxe), care încurajează consumarea primului raport sexual în contextul căsătoriei. Tabelul 7. Asocierea între frecventarea bisericii și debutul vieții sexuale Gradul de frecventare a bisericii Debut sexual Total precoce mediu târziu foarte des 20,00% 55,90% 24,10% 100,00% des 18,70% 64,60% 16,70% 100,00% rar 18,70% 62,40
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2350_a_3675]
-
a bisericii este însoțită așadar de conformarea față de normele morale ale bisericii ortodoxe (86% dintre respondente aparțin religiei ortodoxe), care încurajează consumarea primului raport sexual în contextul căsătoriei. Tabelul 7. Asocierea între frecventarea bisericii și debutul vieții sexuale Gradul de frecventare a bisericii Debut sexual Total precoce mediu târziu foarte des 20,00% 55,90% 24,10% 100,00% des 18,70% 64,60% 16,70% 100,00% rar 18,70% 62,40% 18,80% 100,00% niciodată 24,60% 56
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2350_a_3675]
-
sexual, am încercat să surprindem în cadrul cercetării DSVF din anul 2004 măsura în care contracepția la primul raport sexual este asociată cu factori cum ar fi: regiunea istorică de proveniență, tipul localității de origine, nivelul de instrucție și gradul de frecventare a bisericii. Și în acest caz, variabila „educație” se referă la ultima treaptă educațională pe care au finalizat-o respondentele la momentul anchetei și nu la nivelul din traiectoria educațională la care se găseau femeile la momentul primului raport sexual
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2350_a_3675]
-
Așa cum reiese din tabelul 8, valoarea lui „hi pătrat” este una semnificativă statistic în primele trei situații, având în vedere că nivelul de probabilitate este mai mic decât valoarea maximă acceptată de 0,05. Între cele două variabile, „gradul de frecventare a bisericii” și „folosirea contracepției”, nu există asociere, deoarece mărimea „hi pătrat” are o valoare prea mică, iar pragul de semnificație de 20% este prea ridicat pentru a putea respinge șansa ca explicație posibilă a legăturii dintre cele două variabile
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2350_a_3675]
-
semnificației legăturii între folosirea contracepției la primul raport sexual și Valoarea lui hi pătrat Grade de libertate Nivel de semnificație Regiunea istorică 33,514 6 0,001 Tipul localității 50,325 4 0,001 Educația 109,034 10 0,001 Frecventarea bisericii 4,619 3 0,202 Sursa: Ancheta asupra dinamicii unor fenomene populaționale și emergența unor stiluri de viață în România, 2004, Institutul de Studii Sociale, Sondaje, Marketing și Publicitate Metro Media Transilvania. Pentru a vedea care este sensul asocierii
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2350_a_3675]
-
învățători, care, pe lângă orele de religie, mai predau latina, desenul, compunerea, geografia, istoria, economia casnică și agricolă. În capitala provinciei civile bănățene se organiza o școală normală, numită preparandie, care pregătea învățătorii asigurând o predare la un nivel mai elevat. Frecventarea școlilor privea copiii cu vârsta școlară cuprinsă între șase și doisprezece ani. În acest sens, la Timișoara s-a înființat prima școală normală în anul 1776, care instruia învățători pentru predarea în limba germană. La fel de cuprinzătoare erau și dispozițiile incluse
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
mentalitățile locale, de ocupațiile predominant agrare și de strictul necesar de educație transmis din generație în generație prin morala familială. Prin Legea XXXVIII/1868 s-a introdus obligativitatea învățământului pentru copiii cu vârsta între 6 și 12 ani și cerința frecventării cursurilor de repetiție pentru tinerii cu vârsta între 12-15 ani. Racordându-ne la situația demografică a mediului rural bănățean, la nivelul anului 1910 această obligativitate a echivalat cu cuprinderea a peste 18,5% din totalul locuitorilor în sfera unei activități
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
dispunea, în 22 iulie 1802, construirea de unități școlare în toate localitățile care dispun de posibilități de întreținere a învățătorului, precum și sancționarea, inclusiv corporală, a părinților care nu-și trimit părinții la școală. Această instanță va reînnoi dispoziția referitoare la frecventarea școlilor naționale și ordonă preoților să raporteze periodic despre starea școlii, situația elevilor și activitatea prestată de învățător, fapt realizat într-o altă dispoziție la începutul anului 1803. În cadrul districtelor școlare, pe lângă funcția de director districtual, a fost creată și
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
optica sa, direct dependentă de nivelul cultivării ei. Școala devenea astfel un factor de progres social, prin ea se poate risipi atât ignoranța, cât și sărăcia socială. Progresul cultural nu poate fi posibil fără o bază materială care să asigure frecventarea școlii și însușirea cunoștințelor de către elevi. El consemna starea jalnică a școlilor rurale românești din Banat și sudul Transilvaniei, reliefând dezinteresul cercurilor politice vieneze față de starea învățământului din provinciile imperiului: ,,(...) așa cât de voiești să știi în sat unde e
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
nu se propunea. Singură, care turna suflet românesc și în care se făureau armele spirituale contra atacurilor dușmanului risipitor de limbă și credință.” O altă lege școlară, adoptată în 1868 la inițiativa ministrului Ötvös într-o manieră liberală, consacra obligativitatea frecventării școlii de către copiii cu vârsta cuprinsă între 6-15 ani. Elevii cu vârsta școlară de 6-12 ani urmau să fie incluși la cursurile zilnice, iar cei între 12-15 ani la cursurile școlii de repetiție. Această lege, XXXVIII, stabilea, pe lângă obligativitatea frecvenței
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]