3,189 matches
-
Ediția nr. 2330 din 18 mai 2017 Toate Articolele Autorului TULBURĂTOAREA LECȚIE A UNEI REÎNTOARCERI ÎN TIMP Ion C. Gociu „MAIA” (Fragment notă de lector) ................................................................................. Romanul „MAIA” poate fi considerat, cu adânci temeiuri, ca o necesară și elocventă completare a frescei umane, zidită din cuvinte inspirat orânduite în volumul de debut al autorului care, de această dată, se arată preocupat de a-și valorifica înzestrările scriitoricești, prin înălțarea scrierii din planul adecvat reportajului sufletesc în cel al ficțiunii romanești. El imaginează
DRAMA UNEI COPILE de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2330 din 18 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/372133_a_373462]
-
totuși... Și, totuși, am încredințarea că tocmai de aceea astfel de cărți trebuie scrise, și trebuie citite! Trebuie scrise fiindcă, dincolo de anecdotica lor individuală, de nota lor subiectivă, aceste cărți, ce ignoră în aparență beletristica, cumulează valențe documentare și de frescă socială, panoramând o lume vie, reală, lipsită de butaforie idilică, și inundată de o imundă suferință, față de care nu mai puțin imunda boemă riscă să devină o “prestidigitație” la modă. Într-o lume tot mai văduvită de repere paseiste, lume
JURNALUL „DEVENIRII PRIN SUFERINŢĂ” (GRIG GOCIU – “CĂMINUL RACOVIŢĂ”. CARTEA A III-A) de GABRIELA MIMI BOROIANU în ediţia nr. 2091 din 21 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379579_a_380908]
-
Acasa > Strofe > Introspectie > CU FAȚA LA RĂSĂRIT Autor: Llelu Nicolae Vălăreanu Publicat în: Ediția nr. 1540 din 20 martie 2015 Toate Articolele Autorului trigam la orizonturi de sare nimeni nu mă auzea se rostogolea timpul peste margini pâmă la tine. Era o frescă pictată pe cer când nopțile se-nghesuiau în gol, lumina îngenunchease pe ziduri cu fața la răsărit. S-a născut clipa fierbinte care trecea prin ziduri, cetățile ochilor necucerite așteptau lupta-n tranșee până ce steagul gurii tale înălța steagul pe reduta de
CU FAŢA LA RĂSĂRIT de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 1540 din 20 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379786_a_381115]
-
privesc pe Iisus Hristos de pe ziduri și de pe porțile lăturalnice ale cetății." Zugravii noștri au urmat îndeaproape îndrumările Erminei lui Dionisie din Fourna urmărind și o simplificare a compoziției prin reducerea numărului persoanelor participante la evenimentul dumnezeiesc, așa cum vedem în frescele bisericilor din secolele XV-XVI (Voroneț, Dobrovăț s. a.) și chiar în icoanele praznicele din catapetesmele vechilor noastre biserici sau în icoanele praznicele care se așează pe iconostasul obișnuit pentru închinare în ziua praznicului. Intrarea Domnului nostru Iisus Hristos în Ierusalim - compoziția
CÂTEVA ÎNVĂŢĂTURI DESPRE PRAZNICUL INTRĂRII DOMNULUI IISUS IISUS HRISTOS ÎN IERUSALIM – DUMINICA FLORIILOR [Corola-blog/BlogPost/362091_a_363420]
-
stele căzătoare pe care le vedem, sunt poezia lui, Genario. Munții cei înzăpeziți sunt podoabele care îi stau la picioare și colinele și câmpiile înverzite cu pomi înfloriți. El ridică marea în nori și din aceștia face cele mai frumoase fresce pe cerul albastru. El dă limpezimi de cristal apei și întinde aripile rândunicii care măsoară înaltul. Și tot el naște bulgări opalescenți în inima munților topind aurul în adâncuri. Liniștea mării și clipocitul apei întregea peisajul nocturn într-o feerie
ANCHETA.(FRAGMENT DIN ROMAN) PARTEA A TREIA- AL SAPTELEA FRAGMENT de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1829 din 03 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378610_a_379939]
-
sincronismului dezvoltării României în raport cu Europa occidentală. Disputa este veche și are loc între occidentaliști, care își propun asumarea aventurii timpului, și adepții specificului național, care neagă această amprentă a unui timp străin romanității. Disputa aceasta s-a născut odată cu marile fresce ale romantismului, a continuat și a fost reluată fără încetare de atunci. Fiecare moment inaugural începe cu un conflict identitar: acesta se afirmă pentru prima dată după unirea din 1859, revine în prim-planul scenei politice și culturale la sfîrșitul
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
de el. Pentru voi, el n-are nume, nici nu există, pentru că aceasta este o țară barbară. O disprețuiți, pentru că este cuptorul care a aruncat în Occidentul vostru hoarde de barbari." Spectacolul pus în scenă de acest autor este o frescă a istoriei și a naturii, realitățile sociale sînt negate, iar țăranul, erijat în figură simbolică a poporului, este scos în afara mediului său socio-economic. În cîteva rînduri, Brătianu evocă nașterea unei națiuni apărute, inocent, la început de creație, creație survenită în
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
Saint-Marc Girardin lasă, în 1852-1853, două volume de Souvenirs de voyages et d 'études (Amintiri din călătorii și studii); Ubicini, francez de origine lombardă, intrat în cercul revoluționarilor români, aflat în Țara Românească în iunie 1848, publică în 1856 o frescă consacrată Țării Românești, Moldovei, Bucovinei, Transilvaniei, Basarabiei, într-o lucrare despre provinciile danubiene și românești, redactată împreună cu Chopin. Aceste lucrări de informare se înscriu cel mai adesea într-o serie de studii politice semnate de autori interesați de aplicarea principiului
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
case boierești care n-ar urîți deloc frumoasele cartiere ale Parisului. [...] În București nu sînt monumente. Este imposibil să numești astfel numeroasele biserici, pe care superstiția și remușcările, mai mult decît mila, le-au întemeiat în secolul trecut. Statui informe, fresce, picturi cu subiecte religioase sau profane se găsesc amestecate într-un fel foarte comic, oferind un model perfect de prost gust". Călătorul merge apoi la teatru: "Construcția nu este altceva decît o baracă mare construită din lemn, însă în interior
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
a Moldo-Valahiei cu identitatea românului ca țăran-soldat. Experiența complotului, a revoluției și a războiului, care, pentru majoritatea pașoptiștilor români se împlinește după cîțiva ani de ședere în Franța, determină apariția unei scriituri grăbite și autojustificatoare a istoriei sub forma unei fresce mult mai vaste, care integrează destinul României într-o viziune universalizantă a socialului, a democraticului și a naționalului. La Paris, tinerii români au măsurat amploarea anti-rusismului romantic al unei generații de intelectuali francezi a căror copilărie a fost alimentată de
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
1848 îi integrează pe moldo-valahi într-o cultură romantică europeană. Frecventarea saloanelor pariziene nu-i făcea cu totul necunoscuți în epocă, atunci fiind ei, de fapt, descoperiți ca naționalitate. Imediat după revoluție, Michelet face un gest democratic european, prezentînd o frescă epică a nenorocirii ruse, a dezastrului polonez și a celui românesc, nenorocirea acestei țări pe care o numește "nefericita Românie". El se inspiră din dovezile furnizate de discipolii săi Rosetti, și utilizează izvoarele folclorice transmise prin rețelele care conduc la
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
ar presupune încrederea într-un program imediat, ci se traduce prin dizlocarea reprezentărilor caracteristice curentelor culturale ale anilor '20. Această epocă privilegiată este calificată de istoricul literar George Călinescu drept "momentul 1919". În 1941, Călinescu oferă publicului românesc o amplă frescă a literaturii din secolul al XVI-lea pînă în secolul XX, lucrare reeditată în 1986 și considerată un text de referință. Acest moment este privilegiat și datorită lansării revistei Sburătorul, în aprilie 1919, ale cărei prime numere cunosc un mare
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
iradiind magica sa tristețe sau puterea sa astrală"5. O senzație de hieratism, de putere secretă de dincolo de timpuri iradiază din chipurile magilor eminescieni (vezi Povestea magului..., Strigoii, Memento mori): ei par ciopliți în chiar materialul dur al stâncii, ca frescele egiptene, de o mână titaniană 6: "Pe-un jilț tăiat în stâncă stă țeapăn, palid, drept, Cu cârja lui în mână preotul cel păgân; De-un veac el șede astfel de moarte uitat, bătrân. În plete-i crește mușchiul și
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
măsură ce-și publica articolele. Întotdeauna, cu folos, cu plăcere ori, cel mai adesea, cu amîndouă laolaltă. Ei, bine, efectul adunării lor laolaltă, între paginile unei cărți, este copleșitor. Ca și cum un număr infinit de "miniaturi" ar fuziona într-o uriașă "frescă". Nu e simplă aglutinare, ci chiar fuziune, proces prin care, ca într-un puzzle reușit, fragmentele completează ritmic desenul. O frescă prin prisma căreia vedem curgerea vremii peste viețile noastre. O frescă cinetică, deci, ca să inventez o formulă ce mi
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
lor laolaltă, între paginile unei cărți, este copleșitor. Ca și cum un număr infinit de "miniaturi" ar fuziona într-o uriașă "frescă". Nu e simplă aglutinare, ci chiar fuziune, proces prin care, ca într-un puzzle reușit, fragmentele completează ritmic desenul. O frescă prin prisma căreia vedem curgerea vremii peste viețile noastre. O frescă cinetică, deci, ca să inventez o formulă ce mi se pare adecvată pentru ceea ce ne propune Val Gheorghiu aici. 23 - 25 August 2006, Iași Liviu Antonesei Cuvînt înainte Nu e
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
infinit de "miniaturi" ar fuziona într-o uriașă "frescă". Nu e simplă aglutinare, ci chiar fuziune, proces prin care, ca într-un puzzle reușit, fragmentele completează ritmic desenul. O frescă prin prisma căreia vedem curgerea vremii peste viețile noastre. O frescă cinetică, deci, ca să inventez o formulă ce mi se pare adecvată pentru ceea ce ne propune Val Gheorghiu aici. 23 - 25 August 2006, Iași Liviu Antonesei Cuvînt înainte Nu e jurnal intim. De vreme ce stă sub semnul unei... convertiri. Una formală, forțînd
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
de trei ori trădare!) chiar de-atunci în Occidentul putred. A, să nu uităm de "Prometeii zilelor noastre", compozițiile gigant din holul aceleiași Case a Tineretului, din zilele de avînt și achiziții ale artelor plastice ieșene, nici de cele trei fresce din sala Coandă a Palatului Culturii, mărturii ale citadelei de pe malurile Bahluiului socialist, nici de, o! o!, epopeea traco-dacico-voievodalo-socialistă semnată, în Sala Pașilor Pierduți, de artistul poporului. Sălașa. Ce vremuri! Ce vremuri! Vorba ălor doi octogenari de Dorohoi. Zice unul
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
la conacul familiei Inculeț, cea care pusese umărul la aducerea Basarabiei lîngă trupul țării. Se retrăgea și, în liniștea mirosind încă a mortarul proaspetei capele ridicate aici de marele om politic basarabean, începea să veșnicească una din cele mai originale fresce de rit ortodox. Sustrasă întrucîtva canonului, pictura aceasta e o mostră rarisimă de interpretare nouă a imagisticii tradiționale, ingeniozitatea sintezei formelor și culorilor asigurîndu-i o spiritualitate aparte. Cu bine asimilate sugestii din curentele moderne ale secolului, cu o paletă de
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
nouă a imagisticii tradiționale, ingeniozitatea sintezei formelor și culorilor asigurîndu-i o spiritualitate aparte. Cu bine asimilate sugestii din curentele moderne ale secolului, cu o paletă de o sobrietate impunătoare, în care verdele, brunul, roșul, ocrul cîntă într-o surdină umbroasă, fresca impune ca o rugă adîncă și demnă. Dar cum să te închini acestor sfinți eterni, ieșiți de sub mîna unui meșter care a păcătuit atît de amarnic, slujind monstruosul ateism? Nu știu. Mergeți în singurătatea conacului de la Bîrnova, recuperat acum de
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
la pînzele acestuia (dacă or fi avut cheful/posibilitatea s-o facă). Pictura unor Ribera, Murillo, Zurbaran, Velazquez, Rubens, Snyders, Jordaens, Van Dyck (mai ales), deși de o noutate frapantă în epocă, rămînea, cuminte, în imuabilul canon, înfiripat încă în fresca pompeiană și consumîndu-se, neabătut, de-a lungul secolelor. La El Greco, totul e în răspăr: temă, figurație, compoziție, manieră. Dacă, neavertizat, te-ai afla brusc în fața pînzei "Laocoon", ai putea-o atribui oricărui expresionist nordic de început de secol XX. Atît
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
de mîncare, sindromul găsindu-și însă imediat argument în dictonul lui Feuerbach că omul este ceea ce mănîncă. Megalomania, și ea structurală, își vrea porția: cere gazdelor torineze, în stilul lui important, august, să-i pavoazeze camera ca un templu, cu fresce, astfel încît să-i poată primi în vizită... pe regele și pe regina Italiei. La un concert, în care se cîntă Beethoven și Liszt, deși muzica e lină și melodioasă (sau poate din chiar acest motiv), izbucnește în plîns. După
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
scrisului diurn, drăguții de ei, dar și piloșii fripturiști ai aceluiași scris, într-un cuvînt și tămîioșii, și clevetitorii, cu toții s-au tranchilizat și s-au întors într-ale lor. Cînd și-au dat seama, în sfîrșit, că schelele zurbavnicei fresce sînt deja ridicate, calfe (caiafe) și zidari întinzînd de-acum definitivele gleturi, iar bănuții zornăind forte în portmonee, s-au consolat în condiția lor de "proști", cum îi și numise, de altfel, într-o zi de cocktail, frescangiul dă București
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
și mă surprind răspunzînd cuiva, la salut, cu un zdravstvuite absolut țicnit. La drum! Țintă: Durău. Unde n-am mai fost de-un veac. Păstrînd, de-atunci, icoana unei așezări picior-de-plai. Încă de bun simț în frustețea ei. Cu nemaipomenita frescă a echipei lui Tonitza, studenții săi întru meșteșug. Și cu istorisirea unuia din echipă, pezevenghiul Baba, punînd la cale o întîlnire de taină între colegul său, taciturnul Alupi, cu o dalbă măicuță (iertat fie-le păcatul!). Și cu masivul răcoros
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
fie-le păcatul!). Și cu masivul răcoros al Ceahlăului, atît de bătut cîndva de aceeași lume (bună) venită la Agapia și Văratic. Și cu... Of! Ce ploaie mocănească și ce pîclă! Ghinion! De asta, poate, și stațiunea și biserica și fresca și nevăzutul Ceahlău mi se par, dintr-o dată, nesuferite. Unde-i Durăul de-anțărț? Poate doar masa ce mi se servește, în exclusivitate, în imensa goală trapeză (carafa cu vin, ciorba cu de toate ale verii, fasolea gătită, cu salata
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
prezența, sus, a medalioanelor auguste, dar detașat cu ajutorul spoturilor ce-și trimit fascicolele luminoase doar pe tablourile de o ritoasă modernitate. Chiar în preajma microfonului se află două lucrări executate acum treizeci (!) de ani și care marchează, exact, momentul în care fresca nord moldovenească întîlnită atunci prima oară într-o mirifică fugă de mașină avea să-mi decidă viitorul și decisivu-mi stil. Unul de o cutezanță provocatoare în cadrul tradiționalului lirism local. (Dominat atunci de cei cîțiva maeștri de notorietate, pe care, cu
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]