840 matches
-
indecența. Personajul Pulcinella Își permite deseori câte un gest obscen În prezența femeilor. În timp ce stă de vorbă cu femeile, se pricepe să imite, printr-o mișcare ușoară și necuviincioasă, Înfățișarea vechiului zeu al grădinilor din sfânta Romă. Dar scamatoria lui frivolă stârnește mai mult râsete decât indignare. (M. Bahtin, 1974, p. 271) În continuare Goethe redă o scenă, care se petrece pe o ulicioară lăturalnică. Apare un grup de bărbați costumați; unii poartă straie țărănești, alții haine femeiești. Una dintre femei
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
până la convenționalism, de maniera ludică de a șoca prin reprezentarea sistematică a inversului celor previzibile: șeful care se plânge că este șef pentru că este deștept, subalternul care vede în înaintare un blestem, bărbatul care refuză femeia gospodină pentru o soție frivolă care să-l "înșele discret"79, căsnicii în care plictiseala e ridicată la rang de ideal, directori încântați de paragina intreprinderii etc. (Mobilă și durere), ospătari care se mândresc pentru că refuză orice mușteriu (Banchetul). Intenționat sau nu, însă, absurdul unor
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
vis (1970), supralicitată tematic în indicațiile de regie (motivul central ar fi „vânarea de himere”), prezintă, în fapt, o întâlnire peste ani a unor foști îndrăgostiți, prilej ratat din cauza femeii care dezamăgește. În Dialog cu sfârșitul (1970) tentația moralizatoare devine frivolă: condamnarea „căsătoriilor pripite”. Călătorie în noapte și Mâine va fi prea târziu (ambele din 1971) sunt schițe dramatice cu vagi aspirații poematice, având ca subiect lupta comuniștilor din ilegalitate; mai interesant decât rezolvarea schematică a conflictului este liantul dintre cele
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289607_a_290936]
-
Are un glas atît de aspru, că mă și sperii. — Să nu Îndrăznești. — Haide, Luke, pufnește Venetia Într-un rîs ironic. SÎnt de acord, e frumușică... — Venetia, habar n-ai despre ce vorbești, spune Luke pe un ton egal. — E frivolă la puterea a zecea! țipă Venetia. E un nimeni cu buletin! De ce naiba te-ai Însurat cu ea? Toți cei de față Își țin respirația. Treizeci de secunde, nimeni nu face nici o mișcare. Luke pare ușor bulversat la auzul unei
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
a nu mai avea sens pentru noi. Tu spui că-ți displace lumea românească, Mircea Cărtărescu ar dori să se retragă în America, pentru că în România, printre altele, nu mai poate citi cât își dorește, din cauza vacarmului făcut de lucruri frivole, iar Mihai Ursachi nu se mai preumblă, fizic, de câțiva ani prin Iașii săi. Prin '90-'91, îl întâlneam pe Mircea la mitingurile Alianței în București. Era tăcut, discret, cu câte o floare în mână, uneori, dar îl simțeam solidar
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
în locul ei preferat, Trianon de a cărui amenajare s-a ocupat personal, cu costuri mari, de două milioane de livre. Se spune că o cameră era tapetată cu diamante. În multe scrisori Maria Tereza o mustra pentru firea risipitoare, pentru viața frivolă. Extravaganta și risipitoarea regină a creat și un teatru ce a costat 140.000 de livre. Ea însăși interpreta unele roluri. Cu premiera piesei de teatru a lui Beaumarchais, Nunta lui Figaro, în interpretarea reginei și a contelui D'Artois
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
un băiat, posibilul Ludovic al XVII-lea. Din cauza cheltuielilor exorbitante, a petrecerilor și a bănuielilor de a trafica, pe sume mari, slujbe, regina a devenit foarte impopulară. Circulau tot felul de cuplete care o incriminau din cauza cheltuielilor exorbitante, a cercului frivol de favoriți de la Curte. Afacerea cu colierul de diamante, în valoare de 1.600.000 de livre, pe nedrept i-a fost imputată, dar a fost unul dintre capetele de acuzare. Printre vinovații acestei afaceri au fost nobili scăpătați și
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
doamna Tallien își recruta amanții, unul dintre cei mai constanți fiind bancherul Ouvrard, cel ce îi subvenționa petrecerile și fanteziile. În salonul lui Paul Barras a cunoscut multe persoane, printre care și pe tânărul locotenent corsican Napoleon Bonaparte. Excentrică și frivolă, doamna Tallien mergea la teatru costumată în zeița Diana, zeița vânătorii. Era supranumită frumoasa ateniană, și în timpul revoluției, Notre Dame Thermidor. Thérèse a avut faima de a fi avut numeroși amanți de ai căror bani și influențe profita, faima de
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
d.H.), fiica împăratului Octavian Augustus și a Liviei. Ea a fost soția generalului Marcus Vipsanius Agrippa, apoi a lui Tiberiu. În temeiul Legii adulterului pe care o adoptase în anul 18 î.H, împăratul a exilat-o din cauza vieții private frivole, scandaloase. După un deceniu, și nepoata augustului împărat, Vipsania Iulia, a fost, ca și mama ei, exilată pe același considerent. Octavian Augustus l-a găsit vinovat pentru imoralitatea fiicei și nepoatei sale și a altor femei pe autorul "licențioaselor" elegii
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
chiar din anii 1750, în corespondența lui, în nenumărate rânduri, citând Scrisoarea despre surzi și muți care datează din 1751, evocând Scrisoarea despre orbi din 1749. Citește Bijuteriile indiscrete (Les Bijoux indiscrets), lucrare pe care o va califica drept "roman frivol în care se dezbat idei grave", fără îndoială chiar de la apariția sa în 1748, manifestând un viu interes față de cele două capitole consacrate teatrului. Începând cu 1760, se înhamă la o sarcină colosală, care îl va ține ocupat până la sfârșitul
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
acesteia, Nadia, sunt conturate uneori cu tușe fine. În contrapartidă față de eroii pozitivi (cele două „femei singure” și Radu, cumnatul Rodicăi), apar personaje fără relief: condamnatul (om lipsit de scrupule și de o senzualitate maladivă) și sora sa, Marieta, femeie frivolă și rapace. Separarea celor două grupuri, survenită în finalul cărții, este soluția etică simplistă spre care „curge”, fără volute dramatice, întreaga scriere. SCRIERI: Bârlogul lupilor, București, 1963; Ceața, București, 1968; Femei singure, București, 1969; Gentlemanul șchiop, Iași, 1970; Expresul de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285629_a_286958]
-
toate acestea, evenimentele din 13 martie 1906 erau inevitabile. Iorga și-a intitulat cronica: Lupta pentru limba românească 162. Prin 1906, Iorga a condamnat în mai multe rînduri reprezentațiile teatrale în limba franceză de pe scenele românești; tuna și fulgera împotriva frivolei Madam Flirt 163. Era împotriva frivolității în egală măsură în care condamna adoptarea culturii franceze în locul celei românești. La începutul lui martie, "Obolul" (o societate filantropică din care făceau parte toți boierii de rang ai protipendadei) a anunțat punerea în
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
pp. 288-290 și "Neamul românesc", 18 noiembrie 1916 30 "Capșa" era un magazin de cafea și produse de patiserie frecventat asiduu de înalta societate bucureșteană. Vexat de mulțimea adunată acolo ca să discute evenimentele politice, Iorga i-a tratat ca fiind frivoli, caracterizînd opiniile lor ca "părerile adunăturii de la Capșa" 31 O viață de om..., vol. II, p. 218 32 Familia Iorga către autor 33 Raoul Hilberg, The Destruction of the European Jews (Distrugerea evreilor europeni), Chicago, 1961, pp. 206-207 34 Supt
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
Atlanticul. În cel mai bun caz, a eșuat la țărmul Marii Britanii și al Olandei, lăsând În urmă doar vagi sedimente: un LP de o originalitate spectaculoasă și o cultură a drogurilor relativ mai dezvoltată. Ar fi greșit să expediem partea frivolă a anilor ’60 - moda, cultura pop, sexul - ca pe un spectacol oarecare. Ea reprezenta felul specific În care noua generație se aerul de era bunicilor: gerontocrația (Adenauer, Charles de Gaulle, Macmillan și, să nu uităm, Hrușciov) conducea Încă treburile continentului
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
suspendau lucrul. Odată ce tema era reținută, organizatorii supravegheau alegerea inculpatului și a reclamantului printre clericii cei mai spirituali sau, în general, printre cei mai buni oratori. Aceste procese-caricatură se bazau aproape întotdeauna pe o poveste despre o femeie ușoară sau frivolă, despre o soție nestatornică sau infidelă, despre un soț nestatornic sau înșelat, verva clericilor fiind inepuizabilă la capitolul moravuri sexuale. În zilele noastre, chiar și cei din domeniul justiției, nu mai pun în scenă astfel de procese. Totuși, tipicul carnavalurilor
by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]