907 matches
-
și dichisite, clătinase mulțumit din cap. Antreprenorul îi dăduse cheile, putea să se așeze cu preoteasa lui, cu copilul, că avea și o fată ce se uita uimită împrejur. Oamenii au sărit să-l ajute la descărcat. Veni Spiridon, veni frizerul, Stere își trimise băiatul de prăvălie. Au desfăcut frânghiile, au strigat la căruțași, împreună cu preoteasa. Fochistul a cărat dulapurile cu spinarea. Multe lucruri avea sfmția-sa: scrinuri grele, oglinzi, lămpi, oale, câte alea, o sobă, pat greu de stejar și șifoniere
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
Ia vezi apa aia! Florica fugi sumețindu-și mânecile. Ridică ușor căldarea de pe foc. Turnă în albie. Căută săpunul și ștergarul să le ducă vecinei. Aburii se ridicau deasupra, fierbinți, și ea își aduse aminte de vorbele Aglaiei... Într-o vară, frizerul o întîlnise pe la pompă. Mergea, mergea, că-și lăsase prăvălia singură. Florica, înaltă, frumoasă, abia pășea peste Cuțarida. I se tăiaseră picioarele lui Tilică. - Bună dimineața, rostise. Muierea râsese parșiv: - Ce faci, domnu Tilică? - Ce să fac? Muncesc. Parcă dumneata
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
râsese parșiv: - Ce faci, domnu Tilică? - Ce să fac? Muncesc. Parcă dumneata nu știi? - Da de cântat, de ce nu mai cânți seara din mandolină? Că tot întind urechea s-auz, și dumneata, domnu Tilică, nimic... -Dă... Treceau vecinele pe lângă ei. Frizerul zisese încet: - O să ne iasă vorbe. - Și ce dacă! Mi s-a urât... - Ba nu, zău, coană Florico... - Cum îți spun. Bărbatu ăsta al meu parcă-i un stîlp! Nu mă distrează și el, nu se interesează de mine, că
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
Nu te îmbrăca? Nu se uita la tine ca la soare? Da așa sânt unele... - Acum la ce mai mă cerți? - Nu te cert, dar o să vezi tu ce rău e fără om la ușă! Cine o să te ție, că frizerul văd eu ce fel de bărbat este, ehe, ascultă la una mai bătrână, care-a văzut la viața ei... Florica începu să plîngă: - O să fie greu! Bătrână luă prosopul și șterse bine trupul mortului. - Haine bune are? -Are. - Scoate-le
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
croitorului de mult. Florica umbla repede-repede în fața lui, fără să-l privească. Nu era departe, două garduri. Aglaia chitise totul în casă. La capul mortului ardeau luminări groase, aduse de vecine. Acestea aflaseră de moartea croitorului de la femeia lui Spiridon. Frizerul își șterse obrazul cu palma lui albă și parfumată și privi pe răposat. Gogu ședea cu mâinile pe piept, nemișcat. - Te duseși și matale, fl plânse meșterul. Te duseși, mă, nene Gogule! Ți-a fost dat să te rad eu
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
aminte de întîlnirea de la pompă. Când simți că femeia ostenise, o chemă lângă el: - Mai stai colea, că ți-o fi ajungând... Muierea iar se puse pe plîns: - Sărăcuțaaa de mine... - Lasă lacrimile, că ți se duc ochii, o rugă frizerul. 293 f Aglaia morfolea o ciozvârtă de curcan în dinții ei rari. A mai tras pe câte unul de mînecă: - Beți mai puțin, că n-o să-i tihnească mortului somnul! - Morții cu morții, viii cu viile! a mormăit Țuluc. Babele
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
mîrîi: - Ce știți voi, proastelor?! O bătea... - Cine-o bătea? - Ce zice? Ce zice? - Taci acolo, că ne-aud ăștia, neamurile lui! o îmboldea Chirița pe Lixandra. - Cine s-o bată, Gogu! Parcă n-a prins-o-n adopter cu frizerul? -Nu mai spune?! - Cu frânghia, întrebați-o și pe Aglaia... - Da, am auzit și eu că era al dracului, întări Mița. - Cartofor, curvar, vai de capul ei de muiere! - Și-a vândut casele de la Matache Măcelarul și le-a jucat
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
sfătuie cu dumneata... Tilică a înțeles, a clătinat din cap: - Bine, Florico. I-a văzut baba Mița împreună. Iute a chemat-o pe Chirița: - Ia te uită! - Ce-i? - Nici n-a putrezit Gogu bine, și Florica se gudură lângă frizer. - Ce să facă și ea, e încă tânără... Baba n-a mai spus nimic. Tăcea, cu privirile ostenite. Câte nu văzuseră ochii ei... 294 Stăpânul La o petrecere, când s-au mai liniștit presării, că-i iertase regele pe dezertori
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
fleoarță, din gură! Paguba dracului! Afară, ningea mărunt, cu fulgi mici și deși. Orașul, alb ca o rochie de mireasă, strălucea în lumina zăpezii. Șutul avea o inimă ușoară și-o veselie de tânăr cu noroc. S-a oprit pe la frizeri, s-a mai tuns, s-a mai bărbierit, s-a parfumat ca un fante și, spre seară, puțin amețit de vinul băut și de așteptare, a luat-o spre mahalaua Didinei, cu un buchet mare de garoafe în mâna înghețată
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
Erau împărați! La patru lăsau mistriile, se spălau, își îmbrăcau cămășile peticite și se adunau sub schele, așteptând banii pe care-i împărțeau meșterii. Hârtiile albastre foșneau plăcut și miroseau bine. Le împătureau și le ascundeau în buzunare. Treceau pe la frizer, își dădeau bărbile jos și se opreau la cârciumar. Beau secărică cot la cot cu băieții de-i ajutau, a lor era lumea! Prin fața prăvăliei, treceau fetele. Măscilite, date cu roșu, parfumate cu odicolon. Mergeau la baluri în Grivița sau
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
aducea aminte c-o mai întrebase anul trecut tot așa, dar ea uitase. • Deschidea poarta, pășea biiinișor în țărâna ogrăzii și auzea cocoșii Marghioalei dând țipăt. Să fi fost la amiază când se întorceau muncitorii de la treburi și căscau ucenicii frizerului, pe scaune, afară, perpelindu-se în focul primăverii. Umbra babei, cât jumate curte. - Te lungiși, Chirițo! spunea Marghioala în dodii, ca și când ar fi lăsat-o să înțeleagă că din pricina vremii se întindea, că trăgea moartea de ea, vorbe de-ale
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
la Stere, ce și-au zis: ăsta cine-o mai fi și ce-o vrea de la sufletele noastre amărîte? Nu ziceți că picase și unul c-o tobă de-o bătea ca perceptorii, de s-au speriat oamenii. A ieșit frizerul, a ieșit afară cârciumarul, Goșnete cizmarul, mahalaua - ciucure. Lunganul a băut mai întîi o cinzeacă, băgîndu-l pe cârciumar înăuntru, a dat din cinstea lui și unui nătâng care păzea două căruțe: una cu pietre, și alta cu nisip, și, când
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
polițist când se petrece o infracțiune. Ceva nu se potrivea, totuși. Zoran se numărase printre cei care asistaseră la expozeul meu despre moartea lui Alexandru cel Mare. La o chestie de genul ăsta, nu convoci oameni de ordine, ospătari sau frizeri - persoane stimabile și utile, desigur, dar una-i una și alta-i alta. Iar dacă nu era un simplu și brav pretorian, de ce CV-ul lui nu se regăsea În computer? Vor mai fi lipsind cumva și altele? Exista o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
-o, din motive sentimentale, până ce s-au format Înăuntru niște dungi Închise la culoare, care am hotărât În vis că sunt șuvițe din părul meu, intrate cumva În substanța aceea sclipitoare odată cu lacrimile mele, În timpul unei groaznice vizite la un frizer nesuferit din Învecinatul Fiume. În aceeași zi, Într-un local de pe țărmul mării, tata a zărit, din Întâmplare, În timp ce eram serviți, doi ofițeri japonezi, la o masă alăturată, și am plecat imediat - nu Înainte ca eu să Înșfac grăbit o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2082_a_3407]
-
În puritatea și goliciunea orei mai puțin familiare, umbrele erau pe partea străzii unde ele nu cădeau de obicei, investigând-o cu un simț al inversiunii destul de elegant, ca atunci când vezi reflectată În oglinda unei frizerii fereastra spre care melancolicul frizer Își Întoarce privirea În timp ce Își ascute briciul la curea (așa cum fac toți În asemenea momente) și, Încadrat În fereastra reflectată, o porțiune de trotuar deviind o procesiune de pietoni indiferenți În direcția greșită, În lumea abstractă care Își pierde brusc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2082_a_3407]
-
ca în filmele mute, în așteptarea trenulețului local. Elevii nu aveau ce căuta în gară neînsoțiți... Am început să simt cu adevărat lipsa prietenului meu Ghidale câteva zile mai târziu, când m-am dus să mă tund la domnul Albrechtino, frizerul din centru, de lângă Catedrală. Îmi plăcea, la frizerie, să răsfoiesc colecții de ziare și reviste pe care domnul Albrechtino le ținea pentru clienți într-un fel de mape maronii, cu o vergea la mijloc, pe care gazetele păreau că stăteau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
Filipescu e cu două fețe, că scrie după cum bate vântul, a amintit și de afacerea cu Mitropolitul Ghenadie. Și-aici era cât pe ce să reînceapă cearta, așa că primul redactor socoti oportun să schimbe vorba: — Ai văzut că bărbierii și frizerii cer să li se dea voie să lucreze în ziua de Ajun și de Crăciun, fiindcă altfel pierd o mulțime de clienți? Și, dacă nu li se permite, amenință cu greva! Ai mai pomenit grevă ca să n-ai zi liberă
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
oglinzii. Uite că toate-i merg ca încuietorile unse, o să ajungă fercheș la „logodnica“ lui. — Ce-i Jeane, cum de ții deschis în zi de sărbătoare, n-oi fi turc? — Mie-mi zice Mitică, Dumitru, nu Jean, Jean e un frizer din Schitu Măgureanu, după câte știu, zise bărbierul, și-ncepu să-i vorbească despre politică și sindicate și refuzul bărbierilor de-a se odihni în zilele de sărbătoare. Adevărul e că guvernul nu le aprobase, hotărâse repausul obligatoriu, dar câțiva
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
știți... Să tundă iarba, să plimbe gunoiul... Avem pe cineva acolo, care..." Stilații fac zgomot cu scrâșnitul dinților. Tata chiar o luase cam mult pe arătură. Mă simțeam și eu rănit în naturelul personal. La Salubritate, auzi? Să tundă iarba! Frizer de iarbă. Să plimbe gunoiul! Asta da. Asta cu plimbatul gunoiului era de neiertat, chiar și pentru mine... Și dacă am merge acasă la voi, în secunda următoare, să vedem dacă n-o fi, din întâmplare, caietul pe-acolo? Vorbise
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
Stilatul secund către tata: "Știu la ce te gândești. Mandatul de percheziție, nu? No problem! Sunăm din clopoțel și apare!"... Iar oho! Și ce oho! Mă uit la tata. Îl liniștesc. Sar peste condiția mea de plimbător de frunze și frizer vegetal și îndrăznesc: "Nu asta e problema. Tata se simte jignit și s-a blocat. Nu mai poate vorbi. E mai sensibil. Așa pățește mereu când este supărat. Ar vrea să vă spună că pubela în care am aruncat ferfenița
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
al străbunilor lui înțelepți: Avem tomberon nou la bloc. S-au mișcat repede băieții". Eu, din același neam, dar ceva mai deschis către universalitate: "No problem..." Pe casa scărilor îmi amintesc și mă pregătesc de plătit polițe: "La tuns iarba. Frizer de vegetale, ai? La plimbat gunoiul, zici?...." Tata. Râs de râs. Se cutremură casa scărilor. Mama iese în ușă, nedumerită: "Ce-i cu voi? Nu veniți de la?..." Tata, tot în hohote. Aud din camera mea: "Z n-o să aibă nicio
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
-i mănânce niciodată câinii din traistă. Auzi, are-un cap... Gata, de azi înțărcăm cureaua..." Întârzii puțin. Ies totuși să-i întorc lui tata complimentul. Mama e de față. Vreau să-l văd mascul fericit. Zic: "La tuns iarba, ziceai? Frizer de vegetale, ai? La plimbat gunoiul, spuneai?..." Tata râde de sare varul de pe pereți; e satisfăcut de satisfăcut. Explică mamei ce și cum. Se pornește și mama pe râs. Îl sărută pe tata. Plec. Îl las să-și savureze momentul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
jeanși nepretențioși, dar aparent scumpi și era tuns ca un bancher. Mai purta și o pereche de ochelari mari, de soare, cu rame aurii, și un ceas masiv, de aur. Avea aspectul curat și îngrijit al unui bărbat ieșit de la frizer, ceea ce mă făcu să mă simt murdar și transpirat. — Domnul Nimeni? am întrebat. Bărbatul râse oarecum stânjenit. — Da. Foarte încântat de cunoștință. Se întinse să-mi strângă mâna, înclinându-se ușor. — E puțin melodramatic, nu-i așa? Totuși, sper că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
pe care-o resimțea pentru numerele mari și foarte mari, câțiva teozofi de duzină, un călugăr zen și un derviș indian - ultimul pretinzând că, prin concentrare, putea să se transforme În orice obiect, cu excepția unei unghiere -, câțiva sufiști și un frizer. Iubitorii de Mașini dezbăteau probleme precum „De ce briceagul elvețian a rămas pliat, iar bormașina s-a revoltat?“, „În care ceasuri putem avea Încredere: În cele cu arc, În cele electronice sau În cele cu cuc?“, „Eul unui automobil e dat
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
În flăcări peste Lacul Erie, mestecarea și digerarea unui prăjitor de pâine În doar două ore și treizeci și trei de minute, și Înconjurul Pământului pe skateboard, mergând cu spatele și jonglând cu patru portocale, ultimul fiind Însă În pericol pentru că un frizer din Mumbai Își pusese În gând același lucru, dar cu cinci portocale, din care urma să se și hrănească pe tot parcursul călătoriei. Și firma mergea prost. După fuziunea cu un producător de articole erotice, Își schimbase numele În Bălăneanu
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]