1,835 matches
-
la Conradinum fusesem coleg, chiar dacă pentru scurtă vreme, cu un băiat din Riga. Dar germana specială a bucătarului nostru șef, degradat, cum spunea el, „degradat la rangul de bucătar de campanie“, a cărui carieră militară se oprise la gradul de fruntaș, era străină urechii mele. El spunea „olecuță“ în loc de „nițel“. Verzei îi zicea „Kapuster“ și vorbea la fel de tărăgănat ca îndrăgitul actor de film Hans Moser, de îndată ce se afla la tablă dând explicații și, pe deasupra, agitându-și grăitor mâinile. Acum s-ar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
cînd ne legau la gît cravata roșie, cît se poate de strîns, mulți expiind sufocați lîngă stîlpii pe care se-nălța drapelul din curtea școlii. Mă gîndesc la chipurile lor lipite pe gazeta de perete, În coloana cu pionieri morți, fruntași la Învățătură, sau la scările late pe care urcam Învăluiți În fum de țigară și-un profund aer de singurătate laterală pentru a ajunge În sala de clasă unde se ținea cenaclul și se desfăceau În două ore solitudinea, cravata
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
o lua la sănătoasa cînd un atac la baionetă al japonezilor devine iminent. Stă pitit pe undeva, apoi se Întoarce și Își găsește toți camarazii din pluton morți, iar o patrulă japoneză se apropie. Se ascunde sub sergentul Peters și fruntașul Wasnicki și simte cum cadavrele acestora se zgîlțîie sub rafalele japonezilor. Mușcă brațul lui Wasnicki și pur și simplu Îi rupe cu dinții cureaua de la ceas. Așteaptă amurgul, suspinînd, acoperit de cadavre, abia mai reușind să respire. A urmat goana
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
alta, tot mai copleșitoarea paradă a unor soitari, cu fețe sluțite și plumburii, dar bine legați, echipați cu voci înspăimântătoare și cu unele mijloace foarte primejdioase. "De unde, oare, răsar și încă, așa de căliți, dintr-odată?", se întrebau, în tăcere, fruntașii goldăneștenilor, privind, cu îndoială, la acești necunoscuți, înzorzonați în îmbulzeală de steaguri roșii și gătiți în luxul unor salopete stranii, având gustul coșmarului continuu, neîntrecuți în a preschimba albul în negru și invers, boscari în stare să uimească gloata prin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
aceste fețe de cenușă, încercând cernerea noilor urgii, pe care nicicând nu le mai adusese ursita în Goldana, primarul, pe care îl chema tot Păun (fiind un văr de departe cu bunicul!), taica popa, învățătorul cel bătrân, Boureanu și alți fruntași ai Goldanei, cu frunțile încununate de flori și de broboane, au dispărut în numai câteva nopți geroase de iarnă. Au dispărut, tot atât de ușor și de pe nesimțite, ca firele de păr de pe capul chelului. Geaba temenea! explică, din nou, cailor săi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
calicimea de la Cotonoaga. Geaba temenele! cugetă iar Petrea Păun, fiindcă vremea unora ca el amurgise, regimul celor cu pentagrama roșie socotindu-i procleți, afurisindu-i, și pe primar, și pe taica-popa, și pe învățătorul Boureanu cel bătrân, și pe toți fruntașii Goldanei, botezați între timp ca fiind chiaburi, un cuvânt turcesc, sgornit de darabana deșucheată a noii stăpâniri. Geaba temenele! mai șopti, încă o dată, chiaburul Petrea Păun, cugetând la primarul care, după așezarea tancurilor sovietice la hodină și la huleai și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
furcă: Galan ăsta pare să fie om cumpănit și păstrător, măcar că și el e sămânță de sărman, neștiutor și leneș. Amânând să-și scoată mâna dintre bulendre răvășite și scule cu muchii tăioase împuținatele oseminte ale fostei sale agoniseli de fruntaș al Goldanei Petrea Păun îl îmbie pe Nicanor: Dă-te, mai aproape, măi băiete ! El, Nicanor, prăjină înaltă, încinsă cu centura lată de piele, își ținu pălăria cu mâna și, încrețindu-și fața de încordarea săriturii, zdupăi peste șanț, în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
într-o noapte, s-au prelins, lăbărțându-se, ca umbrele provenite de la o lampă, plimbată în odaia vecină, siluete de șepcari, lați în spate și cu plumburii chipuri lombroziene care, sub acoperământul beznei, se adunară în casele părăsite ale dispăruților fruntași din Goldana și, mai apoi, la sediul Sfatului popular și al Miliției poporului muncitor. A doua zi, se răspândi vestea că au venit oaspeți din rândul muncitorilor petroliști, care-i vor ajuta pe goldăneșteni să-și croiască o viață nouă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
unui restaurant select. Când termină, se șterge la gură cu batista și scutură firmiturile căzute pe veston. Un hohot de râs sănătos îl face să ridice privirea. Sergentul Cristian Lazăr, zis Mâțu, comandantul grupei a doua, savurează o cacealma trasă fruntașului Romulus Klein. Joci ca o cizmă, băiete. Nu e de ajuns să ai cărți bune în mână, trebuie să știi ce să faci cu ele. Îmi ești dator vândut, domnu' fruntaș. Mic de statură și slab, brunet, tuns scurt și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
membrilor ansamblului. din presa vremii acum... 100 ani „Festivitate jubiliară. Societatea Filarmonică din Ti-mișoara organizează în 7 decembrie o festivitate jubiliară, care va marca 25 de ani de la înființarea societății“. (Temesvarer Zeitung din 3 decembrie 1905). 75 ani „Județul Timiș - fruntaș la plata impozitelor. În urma unui control financiar recent, făcut de ministerul de resort, reiese că locuitorii județului Timiș-Torontal sunt cei mai conștiincioși plătitori de taxe către stat“. (Temesvári Hírlap din 6 decembrie 1930). „Sfințirea bisericii din Lipova. Precum aflăm, grandioasa
Agenda2005-49-05-cultural () [Corola-journal/Journalistic/284444_a_285773]
-
o cerere lipsită de ambiguitate de democrație, cei care sînt în prezent ambivalenți ar trebui să se îndrepte spre sprijinirea noul regim, transformînd astfel mica majoritate într-o majoritate considerabilă. Dacă s-ar întîmpla așa, am putea împărți populația în fruntași (cei care au devenit democrați imediat ce a fost introdus noul regim) și codași (per-soane inițial sceptice sau negative în privința noului regim, dar care au ajuns să îl sprijine în cele din urmă). Germania, Austria și Spania sînt ca-zuri cunoscute în
Democraţia şi alternativele ei by Richard Rose, William Mishler, Christian Haerpfer () [Corola-publishinghouse/Science/1395_a_2637]
-
au ajuns să îl sprijine în cele din urmă). Germania, Austria și Spania sînt ca-zuri cunoscute în care sprijinul maselor față de democrație a apărut după un deceniu sau mai mult de schimbări, pe măsură ce codașii i-au ajuns din urmă pe fruntași în privința cererii de democrație (cf. Weil, 1989). Alternativa o reprezintă polarizarea, divizarea populației în două tabere concurente, pe măsură ce grupul care sprijină noua democrație devine din ce în ce mai favorabil, iar cei care se manifestă negativ devin din ce în ce mai consolidați în opoziția lor. O democrație
Democraţia şi alternativele ei by Richard Rose, William Mishler, Christian Haerpfer () [Corola-publishinghouse/Science/1395_a_2637]
-
D Influența percepută acum în comparație cu trecutul Evaluarea regimului comunist Evaluarea prospectivă a regimului (peste cinci ani) Încrederea în 15 instituții Identificarea cu un partid Fost membru al partidului comunist Reacții la schimbarea de regim tipologie Democrați Sceptici Conformiști Reacționari Tipologia fruntași versus codași Fruntași Pesimiști Codași Duri Atitudini economice Evaluările sistemului macroeconomic Socialist Actual În perspectivă (peste cinci ani) -2 = mult mai puțin acum; -1 = mai puțin acum; 0 = la fel; 1 = mai mult acum; 2 = mult mai mult acum -10
Democraţia şi alternativele ei by Richard Rose, William Mishler, Christian Haerpfer () [Corola-publishinghouse/Science/1395_a_2637]
-
acum în comparație cu trecutul Evaluarea regimului comunist Evaluarea prospectivă a regimului (peste cinci ani) Încrederea în 15 instituții Identificarea cu un partid Fost membru al partidului comunist Reacții la schimbarea de regim tipologie Democrați Sceptici Conformiști Reacționari Tipologia fruntași versus codași Fruntași Pesimiști Codași Duri Atitudini economice Evaluările sistemului macroeconomic Socialist Actual În perspectivă (peste cinci ani) -2 = mult mai puțin acum; -1 = mai puțin acum; 0 = la fel; 1 = mai mult acum; 2 = mult mai mult acum -10 la +10 -10
Democraţia şi alternativele ei by Richard Rose, William Mishler, Christian Haerpfer () [Corola-publishinghouse/Science/1395_a_2637]
-
6 0,30 0,33 4,1 0,16 0,11 -0,14 -2,3 0,28 0,15 0,32 0,23 0,21 0,24 Variabila Țara BND Bul Ceh Svc Ung Pol Rom Svn Bel Ucr III Fruntași versus codași tipologie Fruntași 0,52 0,76 0,50 0,49 0,68 0,56 0,52 0,25 0,21 0,50 Pesimiști 0,06 0,01 0,02 0,02 0,03 0,04 0,03 0
Democraţia şi alternativele ei by Richard Rose, William Mishler, Christian Haerpfer () [Corola-publishinghouse/Science/1395_a_2637]
-
33 4,1 0,16 0,11 -0,14 -2,3 0,28 0,15 0,32 0,23 0,21 0,24 Variabila Țara BND Bul Ceh Svc Ung Pol Rom Svn Bel Ucr III Fruntași versus codași tipologie Fruntași 0,52 0,76 0,50 0,49 0,68 0,56 0,52 0,25 0,21 0,50 Pesimiști 0,06 0,01 0,02 0,02 0,03 0,04 0,03 0,04 0,02 0
Democraţia şi alternativele ei by Richard Rose, William Mishler, Christian Haerpfer () [Corola-publishinghouse/Science/1395_a_2637]
-
exprimă evaluări non-pozitive atît asupra regimului actual, cît și asupra fostului regim comunist; * Conformiștii fac evaluări pozitive atît asupra regimului actual, cît și asupra fostului regim comunist; * Reacționarii exprimă evaluări pozitive asupra fostului regim comunist și non-pozitive asupra regimului actual. Fruntașii contra codașii este o tipologie cu patru categorii construită pe două variabile, evaluările regimului actual și evaluările regimului în viitor: * Liderii evaluează pozitiv atît regimul actual cît și cel în viitor; * Pesimiștii evaluează pozitiv regimul actual, dar sînt non-pozitivi (negativi
Democraţia şi alternativele ei by Richard Rose, William Mishler, Christian Haerpfer () [Corola-publishinghouse/Science/1395_a_2637]
-
exagerat al publicului, se bucură de o reputație de onestitate cu desăvârșire nepătată, este fără îndoială onor. d. Lascar Catargiu. Onorabilitatea acestui bărbat nu o afirmăm noi ca organ al partidului ce se onorează a avea un așa om între fruntașii săi: ea este recunoscută și prețuită de toată lumea. Așadar, aci stă trista morală a celor petrecute în ședința Senatului de luni. Este vorba de niște afaceri turburi, păgubitoare statului. D. Cogălniceanu, ministru, a cărui reputație nu poate fi mai veștejită
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
pe acel neutru al argumentului, absolut valabil pentru persoanele la cari ne adresăm, pe acela al dovezii numite ad hominem. Acum câteva luni, la 15 mai 1879, "Presa" relata alegerea colegiului I pentru Senat. Ce zicea "Presa" pe atunci? Toți fruntașii națiunii pe cari un sistem fatal li persecutase cu o furie neauzită națiunea-i îmbrățeșează și-i trimite ca să-i puie față-n față cu persecutorii lor. Aceia pe care partidul radical îi declarase de trădători națiunea-i recunoaște din
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
furie neauzită națiunea-i îmbrățeșează și-i trimite ca să-i puie față-n față cu persecutorii lor. Aceia pe care partidul radical îi declarase de trădători națiunea-i recunoaște din nou ca stâlpi ai săi. Cari erau acei stâlpi, acei fruntași? "Presa"-i subliniază în lista aleșilor colegiului întîi, îi tipărește cu cursive, deci iată-i: Constantin Bosianu Iancu Strat C. Silion C. Cornescu Al. Știrbei Vasile Alecandri Prințul Dim. Ghica Petre Mavrogheni G. Gr. Cantacuzino Menelas Germani G. Giurgea M.
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
o săptămână. Tot mai târziu aveam să aflu că electricianul și instalatorul n-aveau cum să lucreze în acord și să câștige și ei ceva bani peste salariul de bază, cum câștigau aproape toți strungarii, dar îi pândeau pe cei fruntași care încasau de regulă între patru și opt mii lei, firește, cu sprijinul nu atât al secretarului O.B. (cum se scria în presă), cât al celor de care depindea aprovizionarea, care aveau grijă ca fruntașului să nu-i lipsească
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
îi pândeau pe cei fruntași care încasau de regulă între patru și opt mii lei, firește, cu sprijinul nu atât al secretarului O.B. (cum se scria în presă), cât al celor de care depindea aprovizionarea, care aveau grijă ca fruntașului să nu-i lipsească nimic, scule, cuțite noi, să nu piardă minute prețioase la polizor să le ascută și la care uneori trebuia să stai la coadă, repararea de îndată a defecțiunilor, și știau să-i facă să aștepte când
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
de la aprovizionare. Era o exploatare în comun a producției, bine aranjată, toată lumea era mulțumită, directorul Bularca, conducerea de partid a uzinei și cea a orașului, radio-ul și presa, jurnalele de actualități: există întrecere în uzine? Da, exista! Existau și fruntași? Oho! Veniți să-i vedeți! La un moment dat unul dintre ei câștigă într-o lună paisprezece mii de lei; veni un reporter de la presa centrală, îl fotografie, îi luă un interviu și poza lui apăru pe prima pagină a
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
îi luă un interviu și poza lui apăru pe prima pagină a acelui mare cotidian din București. La următoarele alegeri fu propus și ales deputat în Marea Adunare Națională. Eram în acea perioadă de entuziasm zgomotos al întrecerilor și a fruntașilor, dar când se afla că producția uzinelor în ansamblu lăsa de dorit, se măriră normele și încetul cu încetul acest fenomen inițiat odinioară de Stahanov se domoli și deveni mai realist și mai firesc. Trebuie să spun că la canal
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
pe Arghezi). Repovestite, ultimele două secole abundau în avortoni metaforici, rebuturi oratorice alcătuite din salivă și pagini de istorie cleioase și nemestecate: „titani“, „regi“ (ai poeziei sau prozei), „cântăreți“ (ai naturii, patriei sau dragostei, după caz și chef), „corifei“, „maeștri“, „fruntași“ (aici intrau toți pașoptiștii, avansați, ca-n armată), „coloși“, „deschizători de drumuri“, (un fel de cercetași curajoși; eu le-aș fi spus imprudenți), „campioni“, „sinteze“ (ale genialității poporului), „zugravi“, „poeți nepereche“ (aici, dădeam automat nota 2), „ctitori“, „tribuni“, „barzi“ și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]