1,614 matches
-
mai urât mirositor, s-a oprit brusc. Eram înconjurați de gură-cască jegoși, scheletici. De la o fereastră, o femeie ne chemă la o întâlnire în schimbul câtorva quattrini. Mă simțeam cât se poate de prost, dar Hans nu se clintea. Cum îl fulgeram cu privirea, a crezut de cuviință să-mi explice: — Voiam să ai mereu sub ochi acest spectacol al mizeriei când vei vedea cum trăiesc prinții Bisericii, toți acei cardinali care au fiecare câte trei palate, în care se iau la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
este genunea căscată a Iadului.“ ANUL CONVERTITEI 1 927 de la hegira (13 decembrie 1520 30 noiembrie 1521) În viața mea, ziua de 6 ianuarie din anul acela a fost o sâmbătă fericită! Cu toate astea, papa era mânios. Tuna și fulgera așa de violent, că am stat un lung moment nemișcat, în anticameră, la adăpost de strigătele lui îndărătul canaturilor grele și cizelate. Însă elvețianul din garda papală care mă însoțea primise anumite porunci. Așa că a deschis ușa biroului fără să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
originii, măcar prin noblețea aspirațiilor. Acest papă a început prin a suprima toate pensiile acordate de Leon al X-lea, inclusiv a mea. A suspendat totodată orice comandă de picturi, sculpturi, cărți, precum și orice construcție. La fiecare predică, tuna și fulgera împotriva artei, aceea a anticilor, dar și a contemporanilor, împotriva sărbătorilor, plăcerilor, cheltuielilor. De la o zi la alta, Roma n-a mai fost decât un oraș mort, unde nu se crea nimic, nu se clădea nimic, nu se vindea nimic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
să mor pentru propria-mi barbă? Și nu doar pentru propria-mi barbă, căci toate luptele se confundau în mintea mea, la fel ca în mintea papei: barba clericilor, sânii goi de pe bolta Sixtinei, statuia lui Moise, cu privirea care fulgeră și cu buzele fremătătoare. Fără s-o fi căutat, am devenit un pivot și un simbol al rezistenței îndărătnice în fața lui Adrian. Văzându-mă cum trec, mângâind cu mândrie smocurile stufoase de pe bărbie, romanii cu chipurile cele mai spânatece făceau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
a dat la toți de înțeles că nu se punea problema pentru el să respecte un tratat impus prin constrângere, teroare și sacrilegiu. A doua zi după această agresiune, în vreme ce Clement al VII-lea nu ostenea să tune și să fulgere împotriva împăratului și aliaților lui, a ajuns la Roma vestea victoriei obținute de sultanul Soliman la Mohács și a morții regelui maghiarilor, cumnat al împăratului. Papa m-a chemat pentru a mă întreba dacă eram de părere că turcii aveau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
Privise doar. Salix reușise să se salveze, dar singur. Fiind generos, nu-i reproșase lașitatea și nu-l lipsise de prietenia lui. De atunci Valerius trăia cu vina aceea tainică, imposibil de șters, care continua să-i chinuie conștiința. Îl fulgeră un gând: locul în care se afla era predestinat. Zeul Întâmplării îl adusese în coliba aceea ca să scape în sfârșit de rușine. În destinul pe care zeii îl țesuseră pentru el se deschidea acum un drum nou. Dar trebuia să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
De ce s-au dus la Capitolium? Se tem că soldații tăi îi vor ataca. Acolo se simt în siguranță. Capitolium-ul e un loc sacru. Dă-mi țiparii ăia. Listarius dădu să ia vasul din mâinile lui Allius Cerpicus, care îl fulgeră cu privirea. — Nu te mișca! Se întoarse spre împărat și îi spuse, aproape rugător: — Ai jurat că vei abdica și-l vei lăsa pe Antonius Primus să intre în Roma cu armata sa, fără vărsare de sânge... Lasă-l pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
azi. însă continuă să vină. Vine în fiecare seară atunci când ne adunăm în jurul sicriului în camera de zi a lui Grimus, ca să pornim în Călătoriile Conceptuale pe care Dota ni le-a explicat. Vine ca să se așeze și să ne fulgere cu privirea în timp ce Grimus și cu mine ne vizităm cu rândul lumile. Cât de repede am ajuns să accept un nou univers, să stau într-o cameră exotică de la periferie, urmărind cum un om dispare și apare, apoi făcând și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1986_a_3311]
-
-o udată. Apoi mi-am răcorit obrajii. Îi simțeam încinși. Un tramvai opri. Orbul porni spre el. Vatmanul așteptă până bărbatul acela reuși să se urce, apoi tramvaiul se desprinse din stație și începu să suie lent dealul, scrâșnind și fulgerând. Îl urmăream cum urcă greoi spre cimitirul din vârful dealului și îmi repetam că, într-adevăr, nu există altă întoarcere în timp decât prin poveste. A reface, iar și iar, întâmplări pe care, chiar dacă le-ai trăit, nici tu nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
Sus-jos. Stânga, dreapta. Ritmul se Întețea. Se aflau acum toți conectați la aceeași priză. Ritmul devenea halucinant. Și deodată morișca de trupuri se opri din opinteli. O străfulgerare de lumină și apoi beznă. Tăcere urmată de răsuciri și câteva oftaturi. Fulger și iarăși Întuneric. Filmul se volatiliza din nou. Pelicula se răsucea, alcătuind o bandă Moebius. Golurile urmau după plinuri. Plinurile se răsuceau, Învălmășindu-se În goluri. Orificiile se umpleau de vid și apoi se goleau de la sine de același vid
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
-
Great Neck sau Dix Hills Încerca să vorbească de parcă fusese crescut pe terenurile de joacă și de baschet de la Cabrini Green. — A, deci tu ești cel care l-a angajat pe paznicul ăla fermecător, nu? am Întrebat, iar Elisa mă fulgeră cu o privire dojenitoare. Se pare că Danny nu sesiză nimic rău. —Un homalău ciudat, dar nu contează. Își face treaba. Îi ține la distanță pe ratați - pentru mine asta contează. Mmm. Penelope dădu grav din cap, În semn de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
-
v-ați întors din aplicație? ― În timp ce era pe sfârșite critica exercițiului, a început să se însereze. Asta n-ar fi fost nimic dacă nu ar fi început ploaia întocmai ca cea din cursul nopții trecute. Numai că de astă dată fulgera, tuna și trăsnea ca în Iad! ― Ați plecat pe așa o urgie în plină noapte? ― De plecat au plecat cei care aveau caii la îndemână, dar tunul nostru nu avea cu ce să plece. ― Cum adică nu avea cu ce
Caietul crâsmarului by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/482_a_731]
-
a mai scris nevasta? - a întrebat pe nepusă masă Dumitru. ― Păi, ce să-mi scrie? Că totul îi bine și că cea mică îi seamănă ei din ce în ce mai mult. Îi ruptă bucățică! „Bine că îi seamănă ei și nuuu” - l-a fulgerat gândul pe Dumitru. Noroc că și-a tras de seamă repede și nu a dat drumul la vorbă, că altfel... Todiriță murea de inimă! Au urcat repede în primul vagon care le-a ieșit în cale și au pornit în
Caietul crâsmarului by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/482_a_731]
-
fårå pic de emoție. De ce oare sunt atat de importante culisele în desfåșurarea întregii piese, locul de unde actorii își fac vânt cåtre jocul de-a viața? O datå o stâncå, råsåritå într-un luminiș stråjuit de umbrele înalte ale copacilor, fulgerat de steluțe dånțuitoare, izvorâte din inimă unui foc rebel, altå datå arena uriașå, din piatrå, mișcându-și neclintirea în zbaterea flåcårilor din torțe, ori o salå imenså împånatå de armuri și trofee, sclipind palid precum sutele de lumânåri råspândite pe
Aripi de påmânt by Viorel Surdoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/866_a_1650]
-
că ar fi fost în stare să-l identifice pe cel cu păr argintiu dacă l-ar mai fi văzut o dată. Danny o lăsă pe bătrânică și se întoarse la mașină, hotărât să țină numărul 2307 sub observație. Instinctul îl fulgeră puternic: Da, asasinul ținuse și el apartamentul sub observație, ca să vadă dacă apăreau polițiștii. Da, stabilise dinainte să arunce cadavrele în Griffith Park. Numele lui Goines nu apăruse în ziare, fiind un simplu vagabond, iar asasinul știa că locul crimei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
unul din salturile care scoteau luptătorii Ninja În afara amenințării, ucigând adversari care abia se pregăteau de luptă. Războinicul din stânga și cel din dreapta celui care vorbise trăseseră și ei iataganele, dar armele nici nu apucară să iasă din teacă. Amândoi căzură fulgerați de o lovitură simultană, aplicată din aer, În punctul vital de sub ureche. Conducătorul rebeliunii mai avu timp doar să se Întoarcă. Dar nu putu termina mișcarea, fiindcă se prăbuși, cu gâtul răsucit de un gest scurt al Marelui Maestru, care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
fiu? Începem atacul... - Da, dar ai sărit În șa de pe piciorul pe care nu te puteai sprijini și ai scos spada cu mâna dreaptă... Erina avea dreptate. Într-o secundă, Oană trecuse pragul durerii. Brațul drept era greu, săgeți Îi fulgerau prin umăr, piciorul Îi era de plumb. Nu se vindecase. Dar trecuse dincolo de durere. Căpitanul nu răspunse. Măria sa Îi Încredințase soarta acestei bătălii. Care Întârziase destul. Ridică brațul drept și porni la galop. În urma lui, Apărătorii galopau cu armele În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
pe care Îl crezuse fără apărare. Dar, după ce Îl văzuse răsturnând un spahiu cu cal cu tot dintr-o singură lovitură de buzdugan, Își dădu seama că nu trebuie să-și facă griji. La două lungimi de cal În stânga, Midhat fulgera cu iataganul În toate părțile, croindu-și drum printre spahii. În spatele lui Alexandru și ușor În dreapta lui, ca să-l poată proteja de orice pericol din acea direcție, călărea Uzjiun. Mongolii se băteau În stilul lor tradițional, lăsându-se pe marginea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
fi oprit. Acesta putea fi sfârșitul. Nu. Nu era. Oană nu simțea suferința, ci vedea lumina. Nu putea fi sfârșitul. Ștefănel la cincizeci de pași. Patruzeci de pași. Treizeci. O sabie ciudată, lungă, fără mâner, ieși de la umărul tânărului și fulgeră cu o iuțeală de neimaginat. Ienicerii, luați prin surprindere, nu apucară să se apere. Buzduganul lui Alexandru se abătu aspra celor scăpați de sabia lui Ștefănel. Cei doi avansau repede. Douăzeci de pași și tot atâtea cadavre În urma lor. Apărătorii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
pentru a-și scuza crimele edilitare. Nu cunoști periferia, draga mea! - cuvântul "periferie" rosti în largul ochilor lui Mini n întrebare, apoi umbre molcom',? și sclipiri scurte, asemeni bulevardelor umbroase sau ulicioarelor blânde, în care rar pilpîie felinare melancolice sau fulgeră ochiul orbitor 37 al vreunui far de automobil răzleț. Clișeuri, rămase acolo pe retină, acum evocate, apăreau în transparența ochilor. - Drumuri tăiate de suflet! Felicitări! . . . Noroioase, desfundate! . . . bombănea Nory. - Da! Până când se vor îndruma căile lăuntrice, atunci. - Atunci vom avea
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
n-am visat. Ploaie tragică Ploua încet și tragic cu picături amare, alunecam pe străzi tăcut și-ngândurat, mă îmbăta durerea cu gust de disperare, se închidea pământul sub cerul înnorat. Pe străzi de frig, murdare, mă ajungea trisțetea, mă fulgera în suflet ceva din tot ce-a fost, se îmbăia în lacrimi de doliu tinerețea și toate erau lacrimi strivite fără rost. Ardeau dureri amare în suflet fără număr, eram o rugă frântă pe-altarul dărâmat și aș fi plâns
Căutări prin vara arsă de cuvinte by Nicolae Stancu ; ed. îngrijită de Vasile Crețu, Nicoleta Cimpoae () [Corola-publishinghouse/Imaginative/472_a_1434]
-
Domnul așează iarăși slava lui Iacov și o face iarăși ca slava de odinioară a lui Israel, pentru că l-au jefuit jefuitorii și le-au stricat butucii de vie... 3. Scuturile vitejilor săi sunt roșii, războinicii sunt îmbrăcați cu purpură; fulgeră carăle de focul oțelului în ziua sorocită pregătirii de luptă, și sulițele se învîrtesc. 4. Duruiesc carăle pe ulițe, se năpustesc unele peste altele în piețe; parcă sunt niște făclii la vedere, și aleargă ca fulgerele... 5. El, împăratul Ninivei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85120_a_85907]
-
1. Vai de cetatea vărsătoare de sînge, plină de minciună, plină de silnicie, și care nu încetează să se dedea la răpire. 2. Auziți pocnetul biciului, uruitul roților, tropăitul cailor, și durduitul carălor! 3. Se aruncă năvalnici călăreții, scînteiază sabia, fulgeră sulița. O mulțime de răniți! Grămezi de trupuri moarte! Morți fără număr! Cei vii se împiedică de cei morți! 4. Din pricina multelor curvii ale curvei, plină de farmec, fermecătoare iscusită, care vindea neamurile prin curviile ei și popoarele prin vrăjitoriile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85120_a_85907]
-
arbitrar peste literatura română modernă pălăria unui singur scriitor, dintr-o admirație care dovedește neînțelegerea chiar a operei acestuia. Fiindcă iată ce citim în articolul care deschide numărul omagial al Vieții romînești: "Mihail Eminescu a râvnit o epopee aromânească, dar, fulgerat înainte de vreme, n-a reușit să înalțe construcția; visul său l-a realizat Sadoveanu: în cărțile acestuia sânt fragmente ale acestui tot, epopee mitică și arhetipală". Așadar, și Eminescu este estompat! Terminologia aceasta cu preluarea sarcinilor, ce a "rîvnit" un
Imposibila întoarcere by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295610_a_296939]
-
nimic. Ea tremura, dar stătea cuminte și mă lăsa s-o Îndrum, mi-a dat voie să-i depărtez genunchii, a fost ascultătoare, ce să zic, dar nu izbuteam: era strâmtă ca o scoică. Atunci, Într-o clipită, m-a fulgerat gândul cel bun: pe dibuite, am băgat degetele În candela stinsă și cu uleiul ăla am uns-o pe ea ușurel și l-am mânjit și pe Filaftache. Era acum ori niciodată. M-am potrivit la intrare, am apucat-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]