922 matches
-
municipiul 9.1. │Bloc de locuințe, str. Mihai Viteazul nr. 139, orașul 9.2. │Bloc de locuințe, Cartierul Oltului, Str. Lalelei 10.1.│Bloc de locuințe A1, str. Fundătura 1 Decembrie, Fundătura 1 Decembrie, Fundătura 1 Decembrie, Fundătura 1 Decembrie, Fundătura 1 Decembrie, Fundătura 1 Decembrie, Fundătura 1 Decembrie, Valoarea de inventar = 803.011,57 lei 11.1.│Bloc de locuințe nr. 5, 7, 9, str. Kiss Gergely, 11.2.│Bloc de locuințe nr. 235, comuna Plăieșii de Jos 12.1
HOTĂRÂRE nr. 77 din 26 ianuarie 2011 (*actualizată*) pentru stabilirea regimului juridic al unor locuinţe pentru tineri, destinate închirierii, construite prin programe de investiţii la nivel naţional şi aflate în administrarea consiliilor locale, precum şi a măsurilor necesare în vederea aplicării prevederilor Legii nr. 152/1998 privind înfiinţarea Agenţiei Naţionale pentru Locuinţe, referitoare la administrarea şi vânzarea acestora. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/270535_a_271864]
-
Bloc de locuințe, str. Mihai Viteazul nr. 139, orașul 9.2. │Bloc de locuințe, Cartierul Oltului, Str. Lalelei 10.1.│Bloc de locuințe A1, str. Fundătura 1 Decembrie, Fundătura 1 Decembrie, Fundătura 1 Decembrie, Fundătura 1 Decembrie, Fundătura 1 Decembrie, Fundătura 1 Decembrie, Fundătura 1 Decembrie, Valoarea de inventar = 803.011,57 lei 11.1.│Bloc de locuințe nr. 5, 7, 9, str. Kiss Gergely, 11.2.│Bloc de locuințe nr. 235, comuna Plăieșii de Jos 12.1.│Bloc de locuințe
HOTĂRÂRE nr. 77 din 26 ianuarie 2011 (*actualizată*) pentru stabilirea regimului juridic al unor locuinţe pentru tineri, destinate închirierii, construite prin programe de investiţii la nivel naţional şi aflate în administrarea consiliilor locale, precum şi a măsurilor necesare în vederea aplicării prevederilor Legii nr. 152/1998 privind înfiinţarea Agenţiei Naţionale pentru Locuinţe, referitoare la administrarea şi vânzarea acestora. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/270535_a_271864]
-
str. Mihai Viteazul nr. 139, orașul 9.2. │Bloc de locuințe, Cartierul Oltului, Str. Lalelei 10.1.│Bloc de locuințe A1, str. Fundătura 1 Decembrie, Fundătura 1 Decembrie, Fundătura 1 Decembrie, Fundătura 1 Decembrie, Fundătura 1 Decembrie, Fundătura 1 Decembrie, Fundătura 1 Decembrie, Valoarea de inventar = 803.011,57 lei 11.1.│Bloc de locuințe nr. 5, 7, 9, str. Kiss Gergely, 11.2.│Bloc de locuințe nr. 235, comuna Plăieșii de Jos 12.1.│Bloc de locuințe, bl. 18, str.
HOTĂRÂRE nr. 77 din 26 ianuarie 2011 (*actualizată*) pentru stabilirea regimului juridic al unor locuinţe pentru tineri, destinate închirierii, construite prin programe de investiţii la nivel naţional şi aflate în administrarea consiliilor locale, precum şi a măsurilor necesare în vederea aplicării prevederilor Legii nr. 152/1998 privind înfiinţarea Agenţiei Naţionale pentru Locuinţe, referitoare la administrarea şi vânzarea acestora. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/270535_a_271864]
-
sătesc 5 - 0,100 km, sat Muntești Refacere drumuri sătești - 0,600 km, sat Buhăiești │Comuna Vulturești │ 33 Refacere podeț pe torentul Cosești - 1, sat Cosești Refacere DC 107 - 0,500 km Refacere podeț în punctul Munteanu Jenica - 1, sat Fundătura Mică Refacere podeț în punctul Budeanu Ion - 1, sat Fundătura Mică Refacere DC157A - 1,000 km Refacere DC107 - 0,300 km Refacere drumuri sătești - 0,800 km, sat Ivănești Refacere podeț în punct biserică - Balica - 1, sat Ivănești Refacere drumuri
HOTĂRÂRE nr. 468 din 6 iulie 2016 (*actualizată*) privind alocarea unei sume din Fondul de intervenţie la dispoziţia Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2016, pentru unele unităţi administrativ-teritoriale afectate de calamităţi naturale produse de inundaţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/274216_a_275545]
-
0,600 km, sat Buhăiești │Comuna Vulturești │ 33 Refacere podeț pe torentul Cosești - 1, sat Cosești Refacere DC 107 - 0,500 km Refacere podeț în punctul Munteanu Jenica - 1, sat Fundătura Mică Refacere podeț în punctul Budeanu Ion - 1, sat Fundătura Mică Refacere DC157A - 1,000 km Refacere DC107 - 0,300 km Refacere drumuri sătești - 0,800 km, sat Ivănești Refacere podeț în punct biserică - Balica - 1, sat Ivănești Refacere drumuri sătești - 0,300 km, sat Todirești Refacere drumuri sătești - 1
HOTĂRÂRE nr. 468 din 6 iulie 2016 (*actualizată*) privind alocarea unei sume din Fondul de intervenţie la dispoziţia Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2016, pentru unele unităţi administrativ-teritoriale afectate de calamităţi naturale produse de inundaţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/274216_a_275545]
-
turiști, stăpân pe propria colecție de costumașe, pe care le schimbă în funcție de ocazie, i s-a dăruit în 1987 o prietenă, Jeanneke Pis, o fetiță care, la rândul ei, urinează, zâmbind aproape extatic. Însă statuia fetiței e situată într-o fundătură, nu într-o piațetă foarte populară, ca cea a băiețelului. Străduța lui Jeanneke e îngustă, greu de găsit, iar statuia e așezată în spatele unor bare groase, cu scopul de a o proteja de vandali, făcând-o astfel să pară mai
Egalitate de fundătură () [Corola-website/Science/295771_a_297100]
-
reproducere continuă să fie considerată inferioară celei de producție, afectând în măsură disproporționată femeile datorită acelorași valori androcentrice instituționalizate. Tratamentul egal al femeilor și bărbaților pe piața muncii a dus la situația descrisă în paragraful anterior, creând o egalitate de fundătură, însoțită de o tot mai mare precarizare a protecției sociale. Belgia anului 2014 vede, printre altele, descentralizarea indemnizațiilor pentru creșterea copiilor, care vor trece din subordinea administrației centrale în cea a diferitelor regiuni, libere astfel să fixeze nivelul sumelor plătite
Egalitate de fundătură () [Corola-website/Science/295771_a_297100]
-
(în trecut "Ludoșul de Mureș"; în , în trad. „Gâștele de pe Mureș”) este un oraș în județul Mureș, Transilvania, România, format din localitățile componente Avrămești, Cioarga, Ciurgău, Fundătura, Gheja, (reședința) și Roșiori. Ludușul este situat în partea centrală a Podișului Transilvaniei (la 44 km de municipiul Târgu Mureș). Din punct de vedere geografic orașul Luduș este situat la intersecția dintre paralele 24 07’ longitudine estică și 46 29
Luduș () [Corola-website/Science/297020_a_298349]
-
situat la intersecția dintre paralele 24 07’ longitudine estică și 46 29’ latitudine nordică, la 279 m altitudine. Ludușul ocupă peste 67 km² si circa 1% din suprafața județului Mureș. Administrativ orașul are în componența sa localitățiile Avrămești, Cioarga, Ciurgău, Fundătura, Gheja și Roșiori, cele mai însemnate fiind Gheja cu peste 1.500 locuitori și Roșiori cu 900 locuitori. Orașul Luduș se găsește pe ambele maluri ale râului Mureș, pe drumul național DN15, între Turda și Târgu Mureș. Stema orasului Luduș
Luduș () [Corola-website/Science/297020_a_298349]
-
prin drumul național DN10, respectiv calea ferată Buzău-Nehoiașu. La sfârșitul secolului al XIX-lea, Păltineni făcea parte din comuna Păltineni din plaiul Buzău al județului Buzău, comună cu reședința în satul Nehoiu și formată din cătunele Albinari, Botele, Cătiașu-Ploscari, Curmătura, Fundătura, Fundu Nehoiului, Gura Cătiașului, Muscani, Nehoiu, Păltineni, Pâslari și Piatra, având în total 1920 de locuitori. În comuna Păltineni, 3 mori de apă, 2 făcae, o stână la Fundu-Nehoiului, 3 biserici (la Păltineni, Nehoiu și Curmătura) și o școală cu
Păltineni, Buzău () [Corola-website/Science/301030_a_302359]
-
Păltineni avea 2620 de locuitori. În 1931, satul Păltineni a devenit reședința comunei omonime, după ce comuna Nehoiu s-a separat și a format o comună independentă. Comuna Păltineni cu reședința la Păltineni avea în compunere satele Bâdârlegiu Mare, Cătiașu-Pleșcari, Curmătura, Fundătura, Gura Cătiașului, Păltineni și Piatra; tot atunci, comuna Siriu s-a desprins din comuna Nehoiașu. În 1950 comuna a fost inclusă în raionul Cislău al regiunii Buzău și apoi (după 1952) al regiunii Ploiești. În 1968 reorganizarea administrativ-teritorială a dus
Păltineni, Buzău () [Corola-website/Science/301030_a_302359]
-
Iasi din regiunea Iași. În 1968, a trecut, în componența actuală, la județul Iași. Două obiective din comuna Ciortești sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Iași ca monumente de interes local. Unul este un sit arheologic, aflat la „Fundătura 11”, la sud-vest de satul Șerbești, el cuprinzând așezări din perioada Latène (cultura geto-dacă), secolul al IV-lea e.n. (epoca daco-romană) și două medievale timpurii (una aparținând culturii Dridu). Celălalt obiectiv este (ante 1809) din satul Coropceni.
Comuna Ciortești, Iași () [Corola-website/Science/301265_a_302594]
-
de interes național, datând din 1643 și aflată în satul Păușești. În rest, alte nouă obiective din comună sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Iași ca monumente de interes local. Dintre acestea, șase sunt situri arheologice: situl de la „Fundătura” (200 m sud de satul Chilișoaia) cuprinde așezări din secolul al IV-lea e.n. (epoca daco-romană), secolele al VI-lea-al VII-lea (epoca migrațiilor) și secolele al XIV-lea-al XV-lea; situl de la „Siliștea” din partea de nord-vest a
Comuna Dumești, Iași () [Corola-website/Science/301275_a_302604]
-
(în trecut "Pătârlagi") este un oraș în județul Buzău, Muntenia, România, format din localitățile componente Mușcel, (reședința), Poienile, Sibiciu de Sus, Stroești, Valea Lupului, Valea Sibiciului și Valea Viei, și din satele Calea Chiojdului, Crâng, Fundăturile, Gornet, Lunca, Mănăstirea și Mărunțișu. El se află în Depresiunea Pătârlagele, pe cursul superior al râului Buzău. Declarat oraș în 2004 (legea nr. 203 din 25 aprilie 2004), Pătârlagele are de locuitori (2011). Orașul se află în depresiunea Pătârlagele, de pe
Pătârlagele () [Corola-website/Science/300118_a_301447]
-
XIX-lea, așezarea era atestată ca reședință a vătafului de plai, iar la 1821, la fortificația Cetățeaua, s-a dus o luptă între turci și eteriști. La sfârșitul aceluiași secol, era reședința unei comune formată din cătunele Buruenești, Crângul, Crivineni, Fundăturile, Murătoarea, Orjani, Pătârlagele, Stroești și Valea-Viei, totalizând 2020 de locuitori, dintre care 140 erau elevi ai celor două școli, de la Valea-Viei și de la Pătârlagele. Satul Pătârlagele avea 600 de locuitori și 150 de case. În perioada interbelică, Pătârlagele a fost
Pătârlagele () [Corola-website/Science/300118_a_301447]
-
perioada Halstatt și din Epoca Medievală (secolele al XIII-lea-al XVI-lea). Monumentele de arhitectură sunt: gară (1893); școală cu două corpuri din strada C. Dobrogeanu-Gherea (sfârșitul secolului al XIX-lea); beciurile Bahamat (secolul al XIX-lea) din strada Fundătura Cetățuia; casă Gaicu (începutul secolului al XX-lea) din incinta fostei ferme IAS; casă Apostu (1901); primăria (1900); casă dr. Georgescu (sfârșitul secolului al XIX-lea, ultimele trei pe strada Libertății); casă Curețeanu (sfârșitul secolului al XIX-lea) din strada
Odobești () [Corola-website/Science/300531_a_301860]
-
Feleagul fiind sat de hotar al județului Mureș. Așezarea se desfasoara de-a lungul pârâului Feleag, fiind înconjurată de dealuri care ating altitudinea de peste 800 m, păduri de foioase și livezi. Pârâul Feleag are doi afluenți, unul curgând de pe platoul „Fundătura”, acesta fiind un platou cu panțe abrupte și formațiuni stâncoase unde se pot găsi cratere provenite de la obuzele din cel de-al Doilea Război Mondial, dar și numeroase sonde pentru extracția gazului metan, iar celălalt de pe platoul „Pelioara”, un platou
Feleag, Mureș () [Corola-website/Science/300578_a_301907]
-
la Sibiu. Pe de altă parte, în vârful Dealului Nucilor se află o cruce de stejar înaltă de 10 m, lângă care există două cuiburi de artilerie din Al doilea Război Mondial. În afluentul pârâului Feleag care curge de pe platoul ,Fundătura" , se poate vedea apă fierbând datorită gazului emanat din pământ. Totodată, într-o pădure din direcția satului Mureni, se pot oberva tranșee rămase din ultimul Război Mondial. Căminul cultural a fost construit în anii '50, cu o suprafață de aproximativ
Feleag, Mureș () [Corola-website/Science/300578_a_301907]
-
anul 1790 în harta lui Otzellowitz. Din punct de vedere al culturii populare materiale și spirituale , localitatea Băhnășeni se încadrează în zona etnografică TROTUȘ. Toponimele dealurilor din jur sunt: Aramei ,Sorbului, Ariei, Runcului; pâraile: Solonț, Barnei, Zugrăvel, Arman, Coșar, Băhnășoaia; fundături: Fundoaia, Fleșcoaia și Zăvoare. Configurația vetrei satului nu a fost dintotdeauna cea care ne apare astăzi. La început satul s-a construit pe trei ochiuri de luncă, pe valea pârâului Solonț. La poalele unui deal , situat pe partea dreaptă a
Băhnășeni, Bacău () [Corola-website/Science/300655_a_301984]
-
Tazlău. Până astăzi se păstrează denumiri și toponimice care atestă acest lucru; astfel dealul Fănăriș se cheamă și astăzi la fel, cu variantele Dealul Fânăriei, Dealul Fânațului, Valea Fânațului, La Fânaț, iar partea de sus, dinspre apus, se numește Fundu` (Fundătura) Fânațului sau Fundoaia. Partea din margine, mai aproape de pădure, se numește până astăzi Fundu` (Fundătura) lui Berea - probabil acolo se vor fi retras din calea turcilor vechii bereșteni, care mai apoi au coborât în sat. Bătrânii satului vorbesc despre zona
Enăchești, Bacău () [Corola-website/Science/300669_a_301998]
-
se cheamă și astăzi la fel, cu variantele Dealul Fânăriei, Dealul Fânațului, Valea Fânațului, La Fânaț, iar partea de sus, dinspre apus, se numește Fundu` (Fundătura) Fânațului sau Fundoaia. Partea din margine, mai aproape de pădure, se numește până astăzi Fundu` (Fundătura) lui Berea - probabil acolo se vor fi retras din calea turcilor vechii bereșteni, care mai apoi au coborât în sat. Bătrânii satului vorbesc despre zona numită astăzi La Cruce (acolo unde cei din vechime au înălțat o troiță care încă
Enăchești, Bacău () [Corola-website/Science/300669_a_301998]
-
Răchitoasa (în maghiară "Rekettyés") este o comună în județul Bacău, Moldova, România, formată din satele Barcana, Bucșa, Buda, Burdusaci, Dănăila, Dumbrava, Farcașa, Fundătura Răchitoasa, Hăghiac, Magazia, Movilița, Oprișești, Putini, Răchitoasa (reședința) și Tochilea. Comuna se află în estul extrem al județului, la limita cu județul Vaslui, în zona cursului superior al Zeletinului. Este traversată de șoseaua județeană DJ241, care o leagă spre nord
Comuna Răchitoasa, Bacău () [Corola-website/Science/300697_a_302026]
-
de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (97,56%). Pentru 2,26% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plasa Zeletin a județului Tecuci și era formată din satele Bărcana, Fundătura, Gunoaia și Răchitoasa, cu 1605 locuitori ce trăiau în 420 de case și 10 bordeie. Existau în comună două biserici (la Răchitoasa mănăstire și Gunoaia) și o școală mixtă cu 62 de elevi înființată în 1864. La acea vreme, pe
Comuna Răchitoasa, Bacău () [Corola-website/Science/300697_a_302026]
-
Motoșeni (în trecut, și Ursa Motoșeni) este o comună în județul Bacău, Moldova, România, formată din satele Bâclești, Chetreni, Chicerea, Cociu, Cornățelu, Fântânele, Fundătura, Gura Crăiești, Motoșeni (reședința), Poiana, Praja, Rotăria, Șendrești și Țepoaia. Comuna se află în extremitatea estică a județului, la limita cu județul Vaslui, în valea râului Zeletin, în zona confluenței cu Dobrotforul. Este traversată de șoseaua județeană DJ241, care o
Comuna Motoșeni, Bacău () [Corola-website/Science/300685_a_302014]
-
vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (95,81%). Pentru 3,85% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plasa Zeletin a județului Tecuci și era formată din satele Burlug, Chicerea, Fundătura, Mohorâți, Motoșeni, Negoaia și Țepoaia, având în total 520 de locuitori ce trăiau în 412 case. Existau aici patru mori de vânt, o școală cu 30 de elevi (toți băieți) înființată în 1868 și patru biserici (la Burlug, Chicerea, Fundătura
Comuna Motoșeni, Bacău () [Corola-website/Science/300685_a_302014]