3,250 matches
-
te leg de-un păr uscat, Și-ți dau cu securea-n cap (86). în toate exemplele citate mai sus, analogia scenariilor mito-rituale este evidentă : sfântul (eroul, omul) îl leagă și-l bate pe demon pen- tru a recupera obiecte furate sau pentru a-i smulge secrete deținute de acesta. Același motiv epico-mitic apare în colinda Furarea astrelor. Gestul Sfântului Ilie este unul magico-războinic : el lovește (cu fulgerul) și leagă (cu lanțul) demonul, pentru a recupera însemnele divine prădate de acesta
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
declară o informatoare] de la soacră-mea, soacră-mea o învățat de la soacră-sa.” „Eu am învățat din mama bătrână, din moșii și strămoșii noștri.” în privința procedeului de a învăța un descântec, toți informatorii sunt de acord că trebuie învățat „pe furate”. „Numai așa e bine” ; numai așa își păstrează descântecul eficiența magică, „dacă îl furi” (39, pp. 86-87 ; vezi și 40, p. 63). într-un singur caz putem vorbi de formule magice scrise. Este cazul descântecelor-talisman, menite nu atât să fie
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
ademeneau pe femei la cheltuieli de lux și de mâncări, făceau din slugi hoți și gazde de hoți. În Boemia li se făcea îndeosebi imputarea că oriunde s așează ei slugile se abat de la calea dreaptă, hoții desfac lesne lucruri furate ș. a. m. d. Daca li se impută însă evreilor înclinarea de-a precupeți și a neguța și că nu se fac fierari sau lăcătuși, lucrul e esplicabil: ei nu iubesc nici o muncă la care se cere puțină mișcare intelectuală și
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
mai zi-mi, popo! Ce e chestia asta cu Primul Beneficiu? Isidor întoarse capul încercînd să nu-l privească în față. Știa însă că nu mai are nici un sens să se împotrivească. Faptul că apucase să vadă mnemocubul cu copia furată a Manualului Însămânțării arăta că intențiile lui Crey în ceea ce îl privește sunt cumplite. Aproape că nu mai conta ce anume spune. ― Dacă ai fi avut răbdare să citești... ― Știu manualul ăsta nenorocit aproape pe de rost. E scris prost
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
gloanțe. Când ajunseră în pragul a ceea ce părea a fi o ușă, își dădură seama că era departe de a fi o ruină și că încerca mai degrabă să lase impresia asta. Intrarea era prevăzută cu un câmp de forță furat probabil de pe o navă imperială și adaptat cu măiestrie deschiderii neregulate. Privind mai atent spre ceea ce în copilăria lui ar fi numit ca fiind vitrina magazinului, Barna observă că geamul era de fapt un monocristal imens, rezistent probabil la proiectile
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
dorit cei implicați acest lucru sau doar l-ar fi îngăduit? Cînd nu sînt aceștia supuși observației? Cînd scriu scrisori. Imediat ce acestea sînt gata, naratorul le și comunică. Ce omite el să spună? De ce aflăm ceva despre ora de iubire furată numai prin folosirea de două ori a pronumelui de persoana a doua? Gust sau tact; sau simț practic? Lockenvitz, pentru culegerea dumneavoastră vă acordăm un cuvînt aparte, care vă va purta pe aripile lui pînă dincolo de bacalaureat: naratorul auctorial. (Johnson
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
ori, să-mi fie rușine. (Un alt proverb ne dă explicația: „Cel care te Înșală o dată te nedreptățește; dacă te Înșală a doua oară, o face pe dreptate: te ia drept ceea ce ești”.) Când doi hoți se ceartă, apare lucrul furat. (Confruntarea dintre orgoliile profesioniștilor trebuie să dea Întotdeauna un Învingător, astfel că cine știe să le ațâțe sau să le Întrețină poate avea siguranța că va afla, În timp, lucruri surprinzătoare.) Vulpea, moartă-n cale-o vezi, și tot parcă
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
Franco Ciampitti, Minutul nouzeci, București, 1942; Gian Dauli, Căruțe în noapte, București, 1942 (în colaborare cu Eugen B. Marian), Frescolino, București, 1943 (în colaborare cu Eugen B. Marian); Horst Wolfram Geiszler, Drăguțul Augustin, București, 1942; K. J. Benes, O viață furată, București, 1943; Eric Knight, Cine pierde, câștigă, București, 1945; Nevil Shute, Pastorală, București, 1945; John Steinbeck, Tortilla, București, 1945 (în colaborare cu Eugen B. Marian); Vicki Baum, Marion, București, 1946 (în colaborare cu Nora Marian); Antoine de Saint-Exupéry, Pilot de
MARIAN-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288022_a_289351]
-
îi apar în 1970 în revista „Tribuna”, L. colaborând apoi cu poezie, proză, critică literară și de artă la „Luceafărul”, „România literară”, „Amfiteatru”, „Suplimentul literar-artistic al «Scânteii tineretului»”, „Viața românească”, „Tribuna” ș.a. Fervoarea sentimentală din prima carte, Regina cu pași furați (1978; Premiul de debut al Editurii Dacia), nu se regăsește în versurile din volumele ulterioare. Peisajul din care lipsesc (1981) dezvăluie un lirism neliniștit, cenzurat de cerebralitate, sentimente evanescente, topite în nostalgii și resemnări. Aceeași formulă - sugestia și ambiguitatea, elaborarea
LORINŢIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287849_a_289178]
-
cu scene și peisaje din Italia și cu o foarte expediată istorioară despre un agent de contraspionaj. L. a scris, de asemenea, proză și versuri pentru copii (Ora culorilor, 1979, Libeluliada, 1982, Exerciții de vacanță, 1986). SCRIERI: Regina cu pași furați, Cluj-Napoca, 1978; Ora culorilor, București, 1979; Peisajul din care lipsesc, București, 1981; Libeluliada, București, 1982; Terasa cu oleandri, Cluj-Napoca, 1985; Exerciții de vacanță, București, 1986; Aproape imaginară, București, 1987; Există un limpede loc, București, 1989; Coroniță de premiant, București, 1990
LORINŢIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287849_a_289178]
-
suflare - Souffle éphémère, ed. bilingvă, tr. Oana Cuzub, Botoșani, 2002. Traduceri: Kenneth Grahame, Vârsta de aur, pref. trad., București, 1983, Am găsit o prințesă, București, 1994. Repere bibliografice: Laurențiu Ulici, Interogații lirice, RL, 1978, 37; Constanța Buzea, „Regina cu pași furați”, AFT, 1978, 9; Valentin F. Mihăescu, „Peisajul din care lipsesc”, LCF, 1981, 24; Ion Bogdan Lefter, Poezie sentimentală, RL, 1981, 31; Laurențiu Ulici, Monografie lirică: Cleopatra Lorințiu, „Peisajul din care lipsesc”, CNT, 1981, 35; Daniel Dimitriu, „Terasa cu oleandri”, CL
LORINŢIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287849_a_289178]
-
suprime uneori, se pare că o „salvează” de la uniformizarea totală cu generația optzecistă, cu care altminteri a făcut efortul să-și potrivească pasul. SCRIERI: Iluzii pe cont propriu, Craiova, 1981; Paradis pentru ziua de luni, București, 1983; Îmblânzitor de vieți furate, București, 1984; Nopți senine pentru tine, București, 1988; Alte nopți, aceleași vise, București, 1989; Vino, Doamne, mai aproape, Craiova, 1990; Poți să fugi în papuci de turte dulci, Craiova, 1991; Trepte sub mare, București, 1991; Tot mai aproape, București, 1991
FIRAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287007_a_288336]
-
tendințele demografice, economice și conjuncturale proiectate pentru secolul XXI. Previziunile sale s-au dovedit extrem de pesimiste. 12. Potrivit lui Alexander Orlov, un defector din NKVD, în contextul creat de Uniunea Sovietică, analiza sau evaluarea „ține mai degrabă de stabilirea autenticității documentelor furate decât de importanța informațiilor. Importanța politică a informațiilor este evaluată mai întâi de factorii de decizie politici din cadrul guvernului și ai prezidiului executiv șPolitburoț”. Alexander Orlov, Handbook of Intelligence and Guerilla Warfare (University of Michigan Press, Ann Arbor, 1965), p.
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
normală, fiziologică”, având credința că apelul permanent la memorie este însăși condiția libertății gândirii, cum afirmă Banu Rădulescu în articolul-program Ție, stimate cititorule, îți batem în clipa asta la ușă. Dintre rubricile mai importante sunt de menționat: „Geografia detenției”, „Istoria furată”, „Amintiri din locurile morții”, „Rezistența anticomunistă în România”. M. găzduiește îndeosebi mărturii despre închisorile comuniste, portrete și eseuri ale disidenților din țară sau de peste hotare. În cadrul rubricii „Literatura de după sârma ghimpată” sunt tipărite versuri de Nichifor Crainic, Radu Gyr, Ion
MEMORIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288088_a_289417]
-
colaborare cu Margareta Grosu); Johanna Spiry, Heidi, fetița munților, București, 1978; J. Solovic, Aventura păgubașilor, București, 1979; Franz Caspar, Fridolin, București, 1980; Proză scurtă elvețiană, București, 1981; Jan Smid, Bucuriile curate ale vieții mele, București, 1981; J. K. Benes, Viață furată, București, 1982; Natasa Tanská, Duelul, București, 1984, Scrisoarea, București, 1984, Scrisori cu postscriptum, București, 1989; Jacob Streit, Martin și albinele, București, 1984; Antologie lirică elvețiană, București, 1985; Bohumil Hrabal, O minune în fiecare zi, București, 1986, L-am servit pe
GROSU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287371_a_288700]
-
și al profesionalizării vieții politice ca urmare a alegerilor. Procesul de democratizare și de liberalizare care a marcat În mai toate aceste țări ultima perioadă a Împiedicat totodată producerea unor rupturi revoluționare. Mai peste tot s-a vorbit despre „revoluția furată”, „deturnata” sau „dirijata” (că În Germania). Și În politică, revoluția s-a dovedit mai mult aparentă decât reală, partidele socialiste fiind nu doar diferite de cele comuniste, ci situându-se la dreapta mișcării social-democrate internaționale. B. Date empirice asupra schimbării
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
narațiune unde și animalul îmbătrânește odată cu satul, Stânca de săpun, relatând călătoria inițiatică a unor copii, Identitate, despre lumea țiganilor nomazi, Aproape de nuci, povestea unui cimitir semifantastic, legând miraculos lumea celor plecați de cei vii, Luna în crivăț, imaginea copilăriei furate etc. Cea mai reușită nuvelă este Ploaie curată, având ca motiv central dragostea; izbutită este și Lacătul apei, un „scurt roman”, unde personajul principal, Petre Găitan, un om dârz, puternic, dependent iremediabil de glia sa, pare un amestec de Ion
LUNGU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287918_a_289247]
-
limbii române, lui Mihai Eminescu ori strămoșilor, cele cât de cât reprezentative fiind, totuși, cum remarcă Mihai Cimpoi, „absolvite de schematism, în perimetrul formulei romantice”. SCRIERI: Casa cântecelor, Chișinău, 1952; Mărioara - copiliță într-o zi la grădiniță, Chișinău, 1954; Vara furată, Chișinău, 1957; Cu mămica împreună, Chișinău, 1958; Vin cocoarele, Chișinău, 1961; Buciume, Chișinău, 1964; În razele inimii, Chișinău, 1964; Meditare, Chișinău, 1966; Treptele anilor, Chișinău, 1968; Pasărea măiastră, Chișinău, 1969; Fir roșu, Chișinău, 1971; File de destin, Chișinău, 1974; Avalanșa
STAVSCHI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289892_a_291221]
-
El este dezamăgit de "maturi", pe care și-i imagina cu totul altfel: ca pe niște eroi. Lui Cristian Tudor Popescu i-ar plăcea ca Emil Constantinescu să ia pistolul cu laser, să se teleporteze în vilele construite din bani furați și să-i aneantizeze pe parveniți. Dar cum așa ceva nu se întâmplă, publicistul ajunge să-l deteste pe posibilul lui idol, considerându-l cauza răului. Ce se va-ntâmpla cu oamenii? Navele cosmice, planetele care gravitează în jurul unor stele îndepărtate
UN CRISTIAN TUDOR POPESCU MAI PUȚIN CUNOSCUT by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17138_a_18463]
-
basmului: a fost odată ca niciodată. Și totuși, pe un scenariu istoricește bine cunoscut: "Cea de-a doua fază a revoltei din Est a fost restaurația..." (22) Revoluția spontană, cu inițiatori și căi acoperite, începe să fie identificată ca revoluție furată. Noile figuri proeminente răspund presei, iar faptele lor sunt așezate sub lupă, dezvăluindu-și legăturile suspecte. Din declarațiile colonelului Radu și ale generalului Nicolae Militaru, publicate de "Le Point", autorul cărții deduce fără dubiu că cei care investiseră speranță și
Istoria și înscenarea politicului by Marian Victor Buciu () [Corola-journal/Journalistic/17173_a_18498]
-
stelele din marea gândului meu? Poate mai ai surâsul acela săpat pe ruinele sufletului, ce ocrotea floarea de asfalt, care creștea la bariera dintre lumile noastre. Spune-mi, ochii tai, din care plecau tăcerile reci și lungi ca două petroliere furate, ne mai așteaptă în largul frământărilor si furtunii? Recunosc că și azi am rămas lângă izvorul toamnei tale, care aruncă valuri de frunze pe drumul fără întoarcere, un drum de fericire și teamă. Oare mai ai cămașă în care înveleam
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/381167_a_382496]
-
acela de pasăre albăcare trezea steleledin marea gândului meu?Poate mai ai surâsul acelasăpat pe ruinele sufletului,ce ocrotea floarea de asfalt,care creștea la barieradintre lumile noastre.Spune-mi, ochii tai, din careplecau tăcerile reci și lungica două petroliere furate,ne mai așteaptă în largul frământărilor si furtunii? Recunosc că și azi am rămaslângă izvorul toamnei tale,care aruncă valuri de frunzepe drumul fără întoarcere,un drum de fericire și teamă.Oare mai ai cămașă în careînveleam nopțile crestate... IV
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/381167_a_382496]
-
adun putereaîn buchețele albe, prețioase,Și tot din el , eu, zilnic, îmi voi coaseO mască mare să- mi ascund durerea.Doar eu suspin când vise-adevărateCa niște mere coapte stau sub soare,Mustind dorințe vii, amăgitoare.Sunt fructe interzise... Mi-s furate!Doar eu mă trec puțin câte puțin cândPustiul se adună în ecouri,Când viața se formează din zerouriși sufletele se iubesc în ...gând.... XXI. IUBINDU-TE, de Daniela Dumitrescu, publicat în Ediția nr. 1582 din 01 mai 2015. iubindu-te
DANIELA DUMITRESCU [Corola-blog/BlogPost/381176_a_382505]
-
am furat și sechestrat sentimente am ucis din priviri câteodată am și iubit când mi-am adus aminte de mine Dumnezeu a lăcrimat acum stăm amândoi între două drumuri și ne privim... Citește mai mult ....................................am târât după mine invidiiam furat și sechestrat sentimenteam ucis din priviri câteodată am și iubitcând mi-am adus aminte de mineDumnezeu a lăcrimatacum stăm amândoi între două drumuriși ne privim........................................... III. TIMPUL, DEVORATORUL DE UMBRE, de Teodor Dume , publicat în Ediția nr. 2347 din 04
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/381219_a_382548]
-
regulament al acelui joc, hibrid, de fotbal amestec de fotbal și rugby denotă precaritatea cunoștințelor despre fotbal ale gazetarilor sportivi din acele vremuri. La Timișoara, în 1899, aveau loc câte două meciuri pe săptămână, de teama de a nu fi furate porțile care erau cărate mereu la spațiul de joc (aflat pe „Câmpul Târgului”, de pe Calea Aradului de azi) și depozitate pe strada Ungureanu, la frații Pápaffy. Pe atunci, porțile nu însemnau decât barele verticale, transversala fiind improvizată cu o sfoară
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]