11,568 matches
-
răvăși șuvițele de păr, acoperindu-i o parte din față. Parfumul trandafirilor fu purtat în depărtări. „- Natura oferă tuturor din frumusețea ei. Oferă și tu! - Trandafirii au nevoie de apă și soare pentru a oferi parfum, nu de nori și furtună. - Acum a ieșit soarele. Bucură-te de el! - Acum s-au ofilit florile. - Te încăpățânezi să vezi doar partea negativă a întregii situații. - Văd așa cum e.” Lăsă vântul să se joace cu părul ei deși îi gâdila fața și-i
Clipe fragile by Mihaela Alexa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100966_a_102258]
-
poemului celest / p?mântesc / uman, fiind st?panițe de acela?i sentiment: „melancolia sfâr?ițului". Semnificativ? pentru aceast? unitate: peisaj stare sufleteasc?, este repetarea aceluia?i vers În dou? secven?e diferite: „Dar de-ale vie?îi valuri, de-al furtunii pas Abia contururi triste ?i umbre-au mai ??mas", ce identific? simbolic ruină credin?ei poetului cu ruină bisericii ?i, implicit, a peisajului. Exist? Ins?? ?i o alt? semnifică?ie pe care o comunic? acest peisaj dominant de „nouri", de
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
cuburile tale, nu să pictezi femei deșucheate! Ești om însurat, cu doi copii mari! Și tu, Ilie, dacă ai chef să vezi femei dezbrăcate, să nu mi le agăți mie de pereți. Să te duci la București. Pe strada Ștefan Furtună. BUNICUL: Pardon. Acum îi spune strada Mircea Vulcănescu. BUNICA: I-o fi spunînd strada Mircea Vulcănescu pentru oameni cumsecade. Dar pentru dezmățați ca voi, a rămas tot Ștefan Furtună. BUNICUL: Ei, așa nu se poate. Eu mă duc. (iese) GETA
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1557_a_2855]
-
mie de pereți. Să te duci la București. Pe strada Ștefan Furtună. BUNICUL: Pardon. Acum îi spune strada Mircea Vulcănescu. BUNICA: I-o fi spunînd strada Mircea Vulcănescu pentru oameni cumsecade. Dar pentru dezmățați ca voi, a rămas tot Ștefan Furtună. BUNICUL: Ei, așa nu se poate. Eu mă duc. (iese) GETA: Mamă! Nu-l lăsa. Dacă se duce la femei? BUNICA (cu dispreț): Mă rog! Eu nu sînt geloasă. GETA: Nu-i vorba de asta. Dar toacă toată pensia și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1557_a_2855]
-
asta. Dar toacă toată pensia și cu ce plătim lumina? BUNICA: Lasă-l! Grigore! BUNICUL (reintră): Ce mai vrei? BUNICA (scoate din geantă și îi întinde un teanc de bani fără să-l privească): Ia-i! Du-te la Ștefan Furtună al tău și... (accentuat, cu total dispreț) fă-te de rîs! (BUNICUL ezită o clipă, face un pas pentru a ieși ofensat, dar apoi se întoarce, înhață banii și iese). FANE (lasă ciocanul și cuiul): Plec și eu. GETA (stupefiată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1557_a_2855]
-
În tot acest periplu de fantezii refulate din sărăcia tinereții dv, unde se află situată, iubitorule părinte, competența reflectată în rezultatele la învățătură, prefigurare a realei valori sociale de viitor a copilului dv.? Spune o vorbă înțeleaptă: „Semeni vânt, culegi furtună”. Trebuie precizat, cu toată considerația cuvenită, faptul că în școala contemporană românească sunt și copii care doresc și reușesc să-și lumineze mintea și spiritul, chiar și în acest cadru nefavorabil. Sunt copii care parcurg zilnic zeci de kilometri pentru
Decalogul şi Codul Penal Românesc by Răzvan Badac () [Corola-publishinghouse/Law/100965_a_102257]
-
vârtejul din mintea lui, apar imagini fulgerătoare, și el nici măcar nu le poate opri, nici măcar nu e capabil să le fixeze o clipă, să le înțeleagă, delirul de imagini durează și doare, imaginile se succed cu viteza luminii și mici furtuni electrice și explozii de nori și focuri de artificii trec peste retina ochilor lui întredeschiși, și buzele lor parcă s-au sudat, și parcă ei doi respiră unul prin celălalt. E grav e grav e grav, urlă singurul lui gând
Romantic porno by Florin Piersic Jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1344_a_2728]
-
o casetă video. Și pe caseta asta stă scris un singur cuvânt. Pinocchio. Sophia se uită fascinată, pentru a treizecea oară, la greierul Jiminy și la Figaro și la Cleo. Și când Pinocchio și Geppetto ajung în burta balenei, și furtuna îi aruncă de colo-colo, ochii Sophiei se umezesc. Apoi Pinocchio strigă spre Geppetto. Rezistă, tată. Și publicul spectator crede că Geppetto s-a înecat. Dar Pinocchio îl salvează din apele învolburate și-și câștigă astfel dreptul de a deveni băiețel
Romantic porno by Florin Piersic Jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1344_a_2728]
-
mai ales atunci când își permite să iasă din oraș și să umble încotro îl poartă pașii, trenurile, autobuzele, mașinile de ocazie sau avioanele. Fotografie rapid zidurile înalte, pe alocuri măcinate, din care mușcaseră, în decursul timpului, aversele de ploaie și furtunile, îndepărtându-se și apropiindu-se de ele pentru a găsi exact unghiul potrivit și distanța perfectă, lumina este potrivită, recoltă bogată, felicitări, iată istoria prinsă pe hârtie fotografică, clic, clic, totul decurge cum nu se poate mai bine, trase o
Frig by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1176_a_1898]
-
transmisă către alți îndrăzneți. Nu vă jucați cu mine, păstrați-vă bocancii în debara, nu mă mai brăzdați cu frânghii, nu înfigeți pioleți în carnea mea... Cortul gemu, un geamăt de pânză impermeabilă traumatizată de zgâlțâielile insistente. Se văzu în furtună, aproape înecat de picăturile mari, pălmuit de rafalele vântului, cu hainele șiroind, în vreme ce șuvițe rebele de păr erau smucite într-o parte și în cealaltă. Reușea cu foarte mare greutate să își mențină echilibrul precar, în timp ce cortul se zbătea mut
Frig by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1176_a_1898]
-
mirosul de brad și putea să vadă flăcările deasupra cărora frigeau bucățele de slănină înfipte în bețe. Ionel, pasionat de literatura SF, se lansa în lungi dizertații despre Dunele lui Frank Herbert, declamând întâietatea fremenilor pe o planetă pustiită de furtuni și necesitatea mirodeniei într-o lume modernă caracterizată prin mîncăruri trucate, chiar așa le spunea, trucate, iar nopțile îi învăluiau în umbre și nu-i trimiteau la culcare decât atunci când zorii trimiteau valuri de ceață... Amintiri, murmură... Amintiri care vin
Frig by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1176_a_1898]
-
se gândea deseori că doarme în continuare cu un roman science-fiction sub pernă, visând atacurile furibunde ale fremenilor impetuoși, conduși de Paul Atreides, viitorul Mesia... Dimineața îl surprinse prin baia de lumină încălzită de un soare decis să trimită toate furtunile lumii în uitare. Mirosea a verde proaspăt atunci când ieși din cort, cu părul ciufulit și ochii încercănați, iar crengile smulse de vântul turbat erau singurele care mai transmiteau ceva despre nebunia atmosferică care cuprinsese muntele cu doar câteva ore în
Frig by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1176_a_1898]
-
putea muia picioarele în apă din cauza gheții, apoi se ținu cât mai bine de volan, în vreme ce radioul transmitea o altă reclamă tâmpită, de data aceasta la tampoane igienice... Privit de departe, însă nu era nimeni care să o facă, fiindcă furtuna nu dădea semne că ar fi încercat să se retragă prin alte părți, jeepul semăna cu o jucărie aruncată la voia întâmplării pe versantul abrupt. Țopăia, într-o rostogolire mută, lăsând urme aproape insesizabile în locurile unde atingea peretele muntelui
Frig by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1176_a_1898]
-
cu un geamăt stins, sparse stratul de gheață și rămase în râu, cu roțile în sus, într-o expectativă deprimantă... Paradoxal, un ștergător continuă să se miște bezmetic, de la stânga la dreapta, câteva minute bune, apoi se opri brusc, iar furtuna terfeli cu și mai multă înverșunare întregul decor... Smooth jazz, un saxofon și o femeie în rochie verde (fragment de roman) Saxofonistul se apleca deasupra instrumentului, ca un îndrăgostit incurabil, chinuit de o permanentă dorință fizică în fața căreia nu putea
Frig by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1176_a_1898]
-
organizate precum organizațiile economice, sistemele politice, administrative etc. Bochenski a identificat două tipuri de autoritate deontică: de sancționare (de exemplu, autoritatea gangsterului care este ascultat de victimă de teama sancțiunilor) sau/și de solidaritate (autoritatea căpitanului de vas care în timpul furtunii este ascultat de marinari pentru că au un scop comun, salvarea, și deci sunt solidari în realizarea lui). Existența obiectivelor comune este esențială pentru a vorbi de autoritate de solidaritate. „O autoritate deontică este o autoritate de solidaritate dacă și numai
[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
-
cer ca să nu se rătăcească noaptea, ciobanii.Soarele iese de după nori, ca să se coacă grâul.Ciobanul Îi e dat să păzească oile.Oile sunt pe lume ca să aibă cobanii ce păzi.Bradul ne dă umbră pe arșiță și adăpost pe furtună.Câinii Îl ajută pe om și nu-l lasă singur. Mereu, mereu vorbea cu sine, găsea câte un folos În orice, căuta răspunsuri și Își punea Întrebări.De cele mai multe ori spunea cu voce tare ce Îi trecea prin minte, deși
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
fi lupi În pădurea asta?! Dacă a căzut Într-o râpă? Dacă l-a Înghițit mlaștina? Panica copiilor tot creștea, căci se apropia timpul de plecat acasă.În curând avea să se lase noaptea.Și dacă mai vine și-o furtună...Ei auziseră că prin păduri sunt vrăjitoare care mănâncă copii și bufnițe care le scot ochii. Ionucu asculta din ascunzătoare și râdea, negândindu-se că acești copii țin la el și sunt Îngrijorați de soarta lui. Într-un târziu, dupa
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
ar fi toate luate de apă. Câte o babă Îi spune copilului că tocmai de aceea Dumnezeu nu-i spune lui Sântilie când este ziua de naștere, ca nu cumva, În bucuria Lui, să uite de oameni și să pornească furtunile. Odată Sântilie privind spre pământ, vazu doi baieți jucându-se. Cel mai mare Îi adusese celui mai mic un coș cu mere roșii, mari, dulci și zemoase, ca dar de ziua lui. Atunci Sântilie, care nu primise niciodata un dar
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
dispăruseră, păsările nu mai cântau. Numai părintele bătea pădurea În lung și-n lat strigându-și odorul iubit. În sufletul său se Înstală teama. Îndată avea să se Întunece. Iar pe cer se Înghesuiau norii unii În alții, prevestind o furtună. Bărbatul alergă cu ochii rugători și părul răvășit strigând: -Cu cu! Cu-cu! Unde o fi Cucu? Ce i s-a intâmplat? L-a răpit cineva? L-a ademenit vreo vrăjitoare În fundul pîdurii? L-a mâncat vreo fiară sălbatică? Îl
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
simțeam că-mi pierd suflul și m-am culcat. Slavă Domnului, am dormit buștean câteva ceasuri, fără să fiu deranjat de tovarășul, acum domn, Argatu. Mai erau vreo zece zile până la Crăciun când, pe la prânz, Ana dă buzna ca o furtună în casă și, fără să spună nimic, sare la gâtul meu și cu o voce sugrumată de emoție îmi strigă la ureche, de să-mi spargă timpanul: Uraaa! Tată, vine Mihai! Ce te-a apucat, domnișoară? Da' tată, vine "maestrul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
era o zăpăcită, frumoasă, talentată, dar plutind de când o știu în nori parfumați înșelată de prieteni, de amanți, părăsită de soț. Rămasă cu un copil, o fetiță adorabilă, de la ultima aventură, era ca o corabie în derivă pe vreme de furtună, fără pânze, fără cârmă, fără busolă. Mie situația asta disperată a ei mi-a prins bine, dedicându-mi toată energia și toate gândurile pentru a salva ce se mai putea salva. Prinsă în noianul de probleme cotidiene puteam și eu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
împartă singuri recolta de grâu din acel an, existentă în magazia C.A.P.-ului. Seara, organele de partid și de stat comunale, raionale și județene au convocat o adunare generală la Căminul Cultural din Heci. Profitând de o ploaie cu furtună și de oprirea curentului electric, țăranii din sală i-au atacat cu pumnii, bastoane, leațuri din garduri și găleți cu apă pe membrii prezidiului: I. Ursuleanu, directorul Atelierelor C.F.R. Pașcani, Ioan Varzaru, directorul Școlii Heci, Ion Curuț, secretarul primăriei, Dumitru
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
ninsorile bogate, poleiul, ceața. Aici, pe Valea Siretului, cele mai periculoase fenomene sunt brumele timpurii (septembrie) și cele târzii (mai), care afectează culturile de câmp, de legume, pomi fructiferi și viță de vie. Vara, în afară de ploile torențiale, sunt dăunătoare grindina, furtunile și secetele. Ceața este un element meteorologic care creează probleme serioase circulației. Cea mai mare secetă a fost în anul 1946, când nu a plouat aproape două luni, având ca efect foametea din 1947, când frații și părinții noștri ajunseseră
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
copiii primesc bani și dulciuri . SĂRBĂTORILE ȘI OBICEIURILE DE PESTE AN Ca buni creștini, locuitorii comunei Lespezi respectă sărbătorile de peste an cu ritualurile specifice. - Sărbătoresc zilele de hram ale bisericilor din comună. - Boboteaza (aghiazma mare este ținută un an pentru alungarea furtunilor, a trăsnetelor și a bolilor). - Moșii sunt cunoscutele sâmbete ale morților, când cei trecuți în lumea veșnică sunt pomeniți în biserici, sunt bociți sau jeliți la cimitir. Pentru sufletul lor se aprinde o lumânare și se împarte mâncare, apă, băutură
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
a întors Naoji din Pacificul de Sud, a început adevăratul iad. III Senzație de neputință. Am impresia că nu mai pot nici măcar să trăiesc. Valuri de durere îmi străpung necontenit inima, precum norii albi mânați de vânt pe cer, după furtună. O emoție puternică, un fel de neliniște, îmi sfâșie inima, ca apoi să mă lase iar. Îmi dereglează pulsul și-mi taie respirația. Uneori totul se-nvăluie ca-n ceață, privirile mi se întunecă și simt cum toată vlaga mi se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1863_a_3188]