4,454 matches
-
lăsate În voia lor: „Oare de ce nu m-a căutat nimeni din partea bulibașei? Doar e nepoata lor. Dar Gruia ce-o fi făcând? A trecut pe acasă? Sau...” De pe ulița Muzelor, Însă, i-au ieșit În cale două femei cu fuste lungi și Înflorate. Profesorul s-a oprit. În semiîntunericul zorilor a recunoscut-o pe una din ele. Era nevasta bulibașei... ― Sărut mânuțâli matali, domnu’ profesoru’ doctoru’. ― Bună dimineața. Ați venit să aflați noutăți despre Stăncuța, fata cea frumoasă? Are o
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
drumul ăsta, iar cealaltă mână nu o slăbea pe fetița a cărei voce speriată o auzise doar în întrebarea repetată : "Mergem la tata ? Mergem la tata ?". Fetița, sperioasă și sfioasă își ascundea mereu capul îmbrobodit într-o basma albastră în fustele mamei. În afară de băsmăluță, Atanasie își amintea doar de picioarele subțirele ca și pierdute în niște galoși prea largi și de păpușa din cârpă pe care copila o strângea cu putere în mâna liberă. "Iată, ăsta este locul !" Atanasie își face
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
răsuna decât : "Fetița ! Ce o să se întâmple cu fetița ? " Și s-a întâmplat cum nu se putea mai rău... Mama a fost împinsă cu patul puștii de unul din rusnaci și silită să coboare din șaretă cu fetița lipită de fustele ei. El a strigat cu voce rugătoare, câteva din puținele cuvinte rusești pe care le știa : "Devușca ! Spasibo, spasibo, davaite mnia devușca", în timp ce mâinile scoteau la iveală sticlele cu băutură pregătite ca să cumpere grănicerii. În zadar. Un pat de pușcă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
mea dreaptă. Ca din pământ, de după tufele de răchită a ieșit o patrulă de trei militari care ne-a tăiat drumul : "Stoi ! Nazat ! Nazat !" Eram prinși... Am strâns-o bine pe Minodora de mână, ea și-a băgat căpușorul în fustele mele. Unul din cei trei m-a împins cu patul puștii și m-a obligat să cobor din șaretă. M-a târât, lovindu-mă fără încetare cu patul puștii, spre o casă singuratecă, dărăpănată, golașă, amenințătoare. Un timp am auzit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
scuipatul care se cerea aruncat spre chipul inuman. Am strigat și eu vorbele auzite de la Atanasie și care îmi stăruiau în minte : "Devușca ! Spasibo, spasibo, davaite mnia devușca." Omul cu chip de câine a scos pentru câteva clipe mâinile de sub fustele mele, pe care se îndârjea să mi le dea peste cap, în timp ce doi din cei trei ortaci ai lui mă alungiseră pe o masă de la mijlocul cumplit de dureros în sus și mă țineau de mâini." Kakaia devușca, iot foi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
de apă sau de mâncare, nu aveam decât ce era pe noi, câteva haine murdare, năclăite de sânge și sudoare, cu toate că... Da, micuța de ea, nu știu cum se face că a reușit să scoată din geamantanul cafeniu și să disimuleze sub fusta creață pe care o purta, aparatul de fotografiat și o cărticică, "Farmacia naturii", pe care o luasem printre puținele cărți de farmacie în voiajul care se voia să fie al libertății. Revăzând cu ochii minții gara în care am fost
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
brad. Nu mi-a trebuit mult ca să pricep că de fapt "îngerul nostru păzitor" trecuse pe acolo. L-am desfăcut curioși dând la iveală o bluză albă din mătase lucioasă, cu stele roșii brodate pe guler și piept și o fustă plisată de un albastru țipător. Pe un carton lucios, pus deasupra darurilor era precizat că bluza și fusta sunt uniforma tinerelor care urmează școlile de ofițeri ale Armatei Roșii. Sub cele scrise erau puse două semnături pe care eu nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
am desfăcut curioși dând la iveală o bluză albă din mătase lucioasă, cu stele roșii brodate pe guler și piept și o fustă plisată de un albastru țipător. Pe un carton lucios, pus deasupra darurilor era precizat că bluza și fusta sunt uniforma tinerelor care urmează școlile de ofițeri ale Armatei Roșii. Sub cele scrise erau puse două semnături pe care eu nu le cunoșteam, dar pe care Gerhard le-a identificat pe loc ca fiind ale celor doi ofițeri de la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
M-a întrerupt fără nici un menajament. Era hotărâtă să păstreze copilul. În aceeași seară a ars toate boarfele aduse din trista ei aventură. A pus pe foc și pachetul din celofan cu fundă roz pomponată, care conținea bluza lucioasă și fusta plisată, darul otrăvit de Crăciun. La sfârșit a aruncat pe jar un caiet subțiratec și câteva foi volante. Jurnalul ei... Am reușit să salvez câteva pagini pe care ți le dau să le citești în timp ce eu voi trage o fugă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
mai ajută și neamurile, așa că iarna copiii nu duc lipsă de mămăligă, cărniță, lapte și coptură de sărbători, cu toate că ea mai tot timpul ori că-i borțoasă, ori îi lehuză și umblă ca o cloșcă cu doi-trei plozi agățați de fustă, cu unul de mânuță, cu unul în brațe și cu unul în burtă! Plus cele două fetițe mai mărișoare. Asprimea afirmațiilor parcă l-a trezit din buimăceala și mahmureala ce puseră stăpânire pe el. Se părea că oamenii aveau dreptate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
orele de după-amiază, în ținută corespunzătoare. În aceeași situație se mai află și doi frați, unul la treaptă și celălalt la gimnaziu. Și apoi să vedeți voi ceartă între ei că de ce bluza-i pătată, de ce cămașa-i transpirată, de ce fusta-i agățată și amenințări cum că a doua zi, cel vinovat se va duce la ore precum un calic, cu fundul gol și-și vor bate joc toți colegii de el... Vedeți poate găsiți o posibilitate pentru ceva ajutoare, dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
mai rău, a admis surioara. Când colo, ce să vezi?! În pragul casei și-a făcut apariția chiar mama în persoană, care s-a întors în jurul prânzului de la târg din cauza cucoanelor care i-au refuzat serviciile pentru acea zi. De după fusta ei largă, s-a ivit și Costișor cu ceva coptură în mână: Uite Vasilica! Mama adus pampușcă! Eu am lins tot zahărul... Papat jumătate de pampușcă și cealantă jumătate ți-o dau ție! Papă și tu, Vasilica! Ochii negri ai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
fix în ochii ei și-i spuneam: "Doamne, ce copil frumos ai!" Liz zâmbea cu subînțelesuri și, cu gesturi studiate, mima că-și mai acoperă ceva din lungimea picioarelor, dar o ciudată lege a conservării acționa și aici. Trăgea puțin fusta în jos, din dreapta, și, direct proporțional, în partea stângă erau descoperite noi orizonturi. Cantitatea de ispită rămânea mereu aceeași, dacă nu cumva chiar sporea. Sărut mâna, doamna A, îi ziceam eu, în doi peri, Lizei. Liz se hlizea, mă provoca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
de Don Juan, ceea ce, cu siguranță, ar fi rupt gura muieretului care-mi mai refuza avansurile decente, i-ar fi înnebunit de invidie pe dragii mei amici care-mi sugerau că mi-ar putea oferi lecții de cucerit inimi cu fustă. Să fi pierdut, la vârsta aceea la care cuceririle erau normalitatea ființării, două titluri atât de pompoase de depravat și disident ar fi fost o înfrângere de proporții. Există, la vremea în care cuceririle sunt normalitatea ființării, nenorocire mai mare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
asta, era singura care-mi pusese o notă mai măricică. Domnișoara era pentru mine un caz aparte. Eram obișnuiți să acordăm titlul acesta, de domnișoară, profesoarelor foarte tinere, acelora la care, nu știu de ce, ne fugeau mereu ochii până pe sub fusta lor. Profesoarelor mai în vârstă le ziceam, normal, doamne, atunci când nu eram supărați, pentru că altfel le porecleam, ca și directorul, de nu se vedeau, cu tovarășe. Trecută binișor prin viață, domnișoara de chimie avea părul alb, ca marchizii, mergea bățoasă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
a rândul, obiectul râvnit al unui joc care o compunea imobilă și străvezie, frumusețea japoneză s-a întrupat, în zilele noastre, într-un ideal căruia, ca o concesie făcută modernității, i se putea, cel puțin, scurta de la an la an fusta: școlărița. Între școlărița reală de care dai la orice colț de stradă și colega ei ficțională, eroina benzilor de desene animate, erotice sau nu, japonezul aproape că nici nu are nevoie să mai facă vreo deosebire. Suntem, totuși, în țara
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
act falic. Mă dau la o parte, scârbit, în timp ce venerabilul îmi dăruiește cu magnanimitate un zâmbet. Lângă mine, două punk-iste, cu șuvițele vopsite într-o sobră nuanță violet (părul tău auriu, Margarete...), își dau coate. Afară, în Orcus, cerberii, în fuste roșii sau galbene, străjuiesc neobosit bulevardul. Sendai, 2005, toamna. Frunzele de arțar (momiji) au însângerat deja intrările la temple, înlocuind hortensiile baroce din vară. Japonia începe să respire aerul melancolic-tezist al declinului anotimpului, când soarele apare din ce în ce mai sceptic în privința propriilor
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
conștiincios un sandviș cu ton și cu maioneză, după care, constatând că s-a făcut târziu, mă îndrept agale spre stația de autobuz. La ieșirea din parc, dau peste o gașcă zgomotoasă de puștoaice americanizate: patru liceene în uniformă, cu fuste plisate scurte (mult prea scurte, sesizează, pudic, subconștientul), șopotind de zor între ele și chicotind la intervale regulate. Bref, visul umed al oricărui puber... Din dorința de a le evita ocheadele, fac stânga împrejur și pornesc spre ieșirea diametral opusă
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
un timp, sau plictisit, de vorbit în șoaptă și de atâta așteptare să cadă peștele la undiță și au început a discuta despre una despre alta. La un moment dat Fănică i-a zis lui Costică: -Prietene, ai văzut ce fustă scurtă avea fata? -Nu știu despre ce vorbești, i-a răspuns Costică. -Să nu-mi spui că ești ... -Te rog să mă crezi, că nu știu la ce te referi. -Când am trecut prin fața bisericii, ne-am întâlnit cu o
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
după care amândoi se dădeau În vânt. Holtei, afemeiat, manierat, cult, nițel poet, galant și seducător, Guadalmedina cumpărase de la rege oficiul de mare curier, după scandaloasa și recenta moarte a fostului beneficiar, contele de Villamedina, asasinat Într-o istorie de fuste sau de gelozie. În acea Spanie coruptă unde totul era de vânzare, de la demnitatea ecleziastică până la cele mai lucrative funcții ale statului, titlul și beneficiile de mare curier sporeau averea și influența lui Guadalmedina la Curte; o influență care, pe deasupra
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1860_a_3185]
-
proaspete știri În chestiunea aceea, transmise lui de un cumnat servitor la Palat; și conversația se Întrerupse când toți, cu excepția lui Dómine, se aplecară peste balustradă ca să salute niște dame ce treceau Într-o caretă descoperită Într-un vălmășag de fuste larg Înfoiate și de brocarturi, Îndreptându-se spre prăvăliile argintarilor din Poarta Guadalajarei. Erau tusonas, adică cocote de lux. Dar În Spania dinastiei de Austria până și prostituatele Își dădeau aere. Se acoperiră cu toții din nou și discuția continuă neabătut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1860_a_3185]
-
prin cine știe ce film unde văzuse vreun portar îmbrăcat în haine de general, cu epoleți aurii, păreau caraghioase. Arm sări dezinvolt din mașină, deschise portbagajul și scoase căruciorul lui Bart. Ploaia o udase rău. Părul ei lung și negru părea ireal. Fusta lungă, vișinie, i se lipise de picioarele care păreau și mai lungi. Bluza, de culoare maro amestecat cu negru, i se lipise și ea de bust... Bărbatul privea hipnotizat la formele care se întrezăreau prin hainele ude. Apoi, brusc, reveni
KARMA. NOPŢI DE MĂTASE by DANIEL DRAGOMIRESCU MARIA ARDELEANU-APŞAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1614_a_2969]
-
antice: Băile romane. Se vede baia săpată în stâncă, există acolo o potecă prin pădure, pe care am traversat-o de multe ori. De fiecare dată pe potecă s-a întâmplat același lucru: am început să mă văd desculță, cu fustele fâlfâind, cu părul lung-luuuung pe spate, alergând. Alergam spre El, fără chip și fără nume, dar foarte știut, foarte drag mie. Alergam spre el și apoi, la un moment dat, am văzut că mă prinde și mă ridică în sus
KARMA. NOPŢI DE MĂTASE by DANIEL DRAGOMIRESCU MARIA ARDELEANU-APŞAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1614_a_2969]
-
interzis, în fine, ceva de acest fel, dar simt toată disperarea celor doi, și sărutările sunt fierbinți, toride. Le simt fierbințeala din exterior, detașat... ...În alt flash m-am văzut seara, pe nisip, undeva lângă o mare, aceeași Armanca cu fuste lungi și cu bluziță albă, cu părul de abanos și revărsat pe umeri, cu brățări la mâini și la glezne, dansând cu alte fete lângă un foc. Dincolo de foc este El și amândoi ne privim în tăcere, arzând de dorința
KARMA. NOPŢI DE MĂTASE by DANIEL DRAGOMIRESCU MARIA ARDELEANU-APŞAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1614_a_2969]
-
niciodată yoga, ca să-mi activez centrii energetici... M-am gândit că poate am intrat pe câte un culoar informațional, cine știe cum, cine știe de ce... Dar pentru ce, indiferent de locul în care am avut aceste flash-uri, purtam brățară la gleznă, fuste lungi și crețe, părul luuuung?... Nimeni și nimic nu m-a putut lămuri. Dacă am trăit o astfel de iubire în altă viață, sunt bucuroasă, pentru că a fost ceva absolut tulburător, dacă am intrat pe un culoar informațional și doar
KARMA. NOPŢI DE MĂTASE by DANIEL DRAGOMIRESCU MARIA ARDELEANU-APŞAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1614_a_2969]