1,318 matches
-
al Hușilor. Întâiul episcop cunoscut la Huși a fost Ioan, pomenit în hrisovul lui Ieremia Movilă din 15 decembrie 1598, prin care dăruia mănăstirilor Bistrița și Râșca „un iezer ce se numește Cavahul (Cahul), cu toată apa și cu toate gârlele câte intră în ele și ies..., cu tot venitul lui [...] ca să le fie deopotrivă pentru folosința celor două mânăstiri”. În iunie 1600, episcopul Ioan a fugit, împreună cu alți ierarhi moldoveni în Polonia, dar Mihai Viteazul i-a chemat înapoi prin
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
totdeauna mia mult praf și plumb decât trebuia. Apoi sara, când ne adunam la conac și ne așezam îndemânatic în jurul mesei încarcate cu lucruri bune de mâncare, dea dumnezeu bine! Numai chef și veselie; paharele și glumele scânteiau, poveștile curgeau gârlă. Nicu Racoviztă ne istorisea pentru a suta oară lupta lui de la Tarcău cu o matahală de urs bine blănit, cea mai mare izbândă cinegetică ce a repurtat; Costică Șuțu făcea planuri pentru goanele de-a doua zi, care ieșeau de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
cerc de ecologie din Tulcea. Mi-a atras atenția, dar mi-a dat și un subiect de meditație. Era vorba de un caz În care o intervenție minoră a omului, pur și simplu zăgăzuirea prin halde de deșeuri a unei gârle de lângă Tulcea, deci o acțiune mecanică care aparent doar schimbă statutul acelei gârle, din apă curgătoare În apă stagnantă, a avut un impact ecologic deosebit. Anume, acei copii au constatat În primul rând sărăcirea În speciile de pești; ceea ce Înainte de
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
și un subiect de meditație. Era vorba de un caz În care o intervenție minoră a omului, pur și simplu zăgăzuirea prin halde de deșeuri a unei gârle de lângă Tulcea, deci o acțiune mecanică care aparent doar schimbă statutul acelei gârle, din apă curgătoare În apă stagnantă, a avut un impact ecologic deosebit. Anume, acei copii au constatat În primul rând sărăcirea În speciile de pești; ceea ce Înainte de intervenția omului deținea majoritatea, șalăul, somnul, crapul, a cedat În fața minorității care a
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
În apă stagnantă, a avut un impact ecologic deosebit. Anume, acei copii au constatat În primul rând sărăcirea În speciile de pești; ceea ce Înainte de intervenția omului deținea majoritatea, șalăul, somnul, crapul, a cedat În fața minorității care a pus stăpânire pe gârlă: carasul, bibanul, știuca și alte vreo câteva specii. Noul spectru al speciilor reflectă de fapt Începutul unui proces de eutrofizare, proces firesc pentru orice spațiu acvatic Închis. Situația de apă curgătoare este, În concepția mea, o stare instabilă, Întreținută de
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
lor pentru medii acvatice tot mai entropizate. Cele arătate foarte pe scurt acum sunt susținute de cele descoperite la Tulcea de acei copii. Speciile de pești caracteristice unui râu cu viteză mică, precum crapul, șalăul, somnul, au cedat locul, atunci când gârla a devenit, În urma acțiunii omului, o baltă, deci s’a entropizat, speciilor de apă stagnantă, carasul, bibanul. Plantele inventariate de aceiași copii, fac parte din aceeași categorie, a celor evoluate, proprii mediilor entropizate, predominând monocotiledonatele de felul stufului, papurii și
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
să fie poate un subiect de meditație și pentru cei care ar putea sprijini pe acei copii inimoși de la Clubul elevilor din Tulcea și pe profesorul lor, dl. Aurel Doroșencu, care n’au decât entuziasmul. Copiii au propus refacerea legăturii gârlei cu Dunărea, redândui statutul de apă curgătoare și deci aspectul vechi, ce permitea odinioară ca acea gârlă să fie un loc de recreere pentru tulceni. Șanse sunt, pentru că e vorba de o cauză informațională, iar nu energetică. Cât mă privește
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
inimoși de la Clubul elevilor din Tulcea și pe profesorul lor, dl. Aurel Doroșencu, care n’au decât entuziasmul. Copiii au propus refacerea legăturii gârlei cu Dunărea, redândui statutul de apă curgătoare și deci aspectul vechi, ce permitea odinioară ca acea gârlă să fie un loc de recreere pentru tulceni. Șanse sunt, pentru că e vorba de o cauză informațională, iar nu energetică. Cât mă privește, aș fi bucuros ca, la o ediție viitoare a aceluiași simpozion, să văd Într’o lucrare a
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
fi existat doar în imaginația mea. Nu-mi e foarte clar. De fapt, hai să vă și spun ce s-a mai întâmplat atunci. Știu că mă jucam într-o grămadă de nisip umed, asta probabil fiindcă era adus de pe gârlă. Când povestesc, simt nisipul cum se prelinge printre degete. Prundiș cu ceva bolovani rămași, scăpați prin sită. Alături era cineva de aceeași vârstă cu mine, băiat, fată, oricum atunci nu contează suntem toți niște ființe asexuate. Ne jucam. Atunci nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
înmormântării. Stătea la o masă cu niște oameni pe care eu nu-i văzusem niciodată. Era un soare puternic. Într-o grădină. Iarbă care foșnea, pocnea, un verde zgomotos. Îmi spunea că se duce să-și vadă locurile copilăriei, ceairul, gârla despre care îmi povestise în reportajul ăla. Era fericit. Întinerise. Arăta așa cum îl știam eu de când eram mic. Râdea acolo la masă. Voia să vadă Slobozia în noaptea aceea. Așa se numea cartierul în care copilărise. A doua zi, chiar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
XX În București. Amintiri Începute Într-o doară și sfârșite cine știe când. Bucureștii de odinioară, patriarhali, leneși, de trai bun și lesni cios, cu „Micul Paris“, cosmopolit și frivol, și bucureștenii cei ade vărați, mahalagiii. Pe cheiurile buruienoase ale gârlei cu cân tecul ei dulce și tramvaiul electric, automobilul, cine mato graful, gramofonul, aeroplanul, radioul. - Stilurile epo cii și dominațiile lor efemere: Secession, Modern Style, futurismul, expresionis mul, cubismul, dadaismul și su prarealismul, În contingențele lor cu malurile buruienoase ale
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
Gorganul de alta, cu cârciumarii lor albaneji, brutarii și băcanii epiroți, meseriașii nemți, unguri și evrei, bărbierii țigani, funcționarii, militarii și prosti tuatele de nație autohtonă; mahalale din care se revărsau, În serile cu zăduf, ca să se bălă cească În gârla cu cântecul dulce și apele murdare și Într-un neînchipuit amestec de sexe și sudori, băr bații, femeile și copiii localnicilor. Îi simt parcă și azi mirosul ei cald de etuvă. Viața În Bucureștiul de atunci era patriarhală, leneșă, de
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
de Înșelătoare și ale căror roade se văd, când se văd, abia târ ziu și nu totdeauna cu vreun folos practic. Locuiam cu toții În două odăi mari din mansarda „hanului Vlasto“, În spatele poștei, colț cu străduța ce coboară repede spre gârlă; imensă clădire pe acea vreme, rămasă În picioare până azi, cu scările ei de lemn, largi cât puteau urca cinci oa meni cot la cot, și cu curticica interioară ca o hazna puturoasă, mirosind Încă de pe atunci a vechi, a
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
pe gheață, ca să se fezandeze. Printre aceste specialități, unele le găseai rar sau numai pe la anumite cârciumi mai de la margine, cum erau cele de la zahanaua din Colentina, abatorul primitiv unde se tăiau, cum vedeam În copilărie, pe o podișcă deasupra gârlei puturoase, rămasă până azi ca acum o sută de ani, bivolii, oile și berbecii, pentru seul lor topit În căldări uriașe și adunat În burdufe de bivol, spre a fi trimise În Orient, remorcate, târâte prin mare de mahoanele turcești
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
mod de viață supramonden... 10 august 1954 Draga mea Mămică, N-am primit încă nimic de la voi și iată că suntem de-acum de o săptămână la Satulung! La noi toate sunt cum au fost, adică bune. Dimineața mergem la gârlă, după-amiaza la pădure. Eu m-am bronzat din nou. Treptat am început să fac și gimnastică. Joc cu Vally diverse jocuri și, în general, nu facem mai nimic și asta e foarte bine, căci tare mult m-am săturat de
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
este primul caz pe care-l știu de film lansat cu o salbă de premii atârnată de gât... Lăsând la o parte originalitatea premierei cu premii (doar suntem în România !), Filantropica este o foarte savuroasă fabulă (post)modernă, cu găselnițe gârlă (sindicatul cerșetorilor, de pildă), replici care fac plici și un ton atât de diferit de jalea din cinemaul autohton, încât Nae ar trebui, înainte de toate, decorat cu Vitamina anului pentru buna inspirație de a vedea o comedie de milioane acolo
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
la mine pe inginerul Prunaru, un fel de hahaleră cu studii superioare. Am stat de vorbă ca doi colegi și l-am servit cu o vodcă. A treia zi după asta, știau toți din secție că la mine femeile vin gîrlă, iar băutura stă în rafturi, pe sortimente, ca într-un depozit. De-atunci, sub semnul jurămîntului făcut, nu-mi calcă pragul decît cei pe care îi consider eu prieteni. Chiar și pe ofițerul de miliție, într-o dimineață pe la patru
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
s-a ocupat. S-a retras, în loc să intervină și să pună în discuție procedeul aplicat de șef. Dacă el ar fi făcut asta, s-ar fi descoperit eroarea, n-ar mai fi crăpat presa nu s-ar fi dus pe gîrlă niște bani... Dar de ce?! Nouă să ne fie bine!... Noi avem orgoliu, zice, uitîndu-se spre Graur. Da, da! se înfurie, amenințîndu-l pe Graur cu mîna întinsă, între tine, doctorul în științe, și Vlad, îl aleg pe Vlad: el a rămas
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
mic-pitic, mi-am pus cenușă în cap. Am plătit haraci turcilor, lehilor și ungurilor le cântam în strună. Scrâșneam din dinți, dar nu ieșeam din cuvântul boierilor veliți. M-am dedat desfrâului. Zaiafeturile la curte se țineau lanț, Cotnarul curgea gârlă. Un bețivan, un fustangiu, ca toți Mușatinii" mormăiau boierii în barbă cu dispreț, dar mulțămiți că i-a blagoslovit Sfântul cu o așa pramatie de domn nevolnic, ca ei, nestânjeniți să-și facă mendrele... Eu scrâșneam din dinți, îmi mușcam
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
un puternic ecou în inima poporului român care, în marea lui majoritate, nu putea să prevadă în ce va transforma cu timpul Ceaușescu independența lui. Dintre prietenii mei de atunci, cel mai aproape locuia Lucian Raicu, la doi pași, peste „gârlă” (Dâmbovița), pe o stradă numită chiar Între gârle, într-un bloc tip „dintre cele două războaie”, lipit de spitalul „Bucur”. M-am dus la ei împreună cu soția. Pe vremea aceea nu aveam televizor și ne hotărâsem să mergem la Raicu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
în marea lui majoritate, nu putea să prevadă în ce va transforma cu timpul Ceaușescu independența lui. Dintre prietenii mei de atunci, cel mai aproape locuia Lucian Raicu, la doi pași, peste „gârlă” (Dâmbovița), pe o stradă numită chiar Între gârle, într-un bloc tip „dintre cele două războaie”, lipit de spitalul „Bucur”. M-am dus la ei împreună cu soția. Pe vremea aceea nu aveam televizor și ne hotărâsem să mergem la Raicu și pentru că el și Sonia aveau. Dacă acel
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
consuma foarte multă apă, n-am pomenit niciodată să se fi terminat, sau tulburat apa din acea fântână. Pentru adăpatul vitelor și al păsările din gospodărie se folosea apa de la râu. Oile, caprele, vacile, boii și caii se duceau la gârlă și beau apă din râu până-și potoleau setea. Când apa râului era limpede se folosea și pentru spălatul rufelor. În satul Boarca nu există piatră. Pentru pietruirea șoselelor, piatra se aduce de la mare depărtare. Din această cauză drumurile nu
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
binefăcătoare locuitorilor de pe ambele maluri. Afluenții lui mai de seamă din bazinul hidrologic din România sunt: Ghireni, Volovăț, Bașeu, Jijia, Corogea și Covurlui, iar pe malul stâng, în statul vecin Moldova, primește afluenții: Lopatnic, Draghiște cu Racovăț, Camenca și Căldărușa, Gârla Mare, Nerova, Lăpușna, Sărata și Larga, deci are un bazin hidrologic mare. În antichitate i se spunea Pyretus. Siretul curge, de la izvorâre și până la vărsare, pe o distanță de 740 km, intră astăzi, în țara noastră în localitatea Siret, care
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
binefăcătoare locuitorilor de pe ambele maluri. Afluenții lui mai de seamă din bazinul hidrologic din România sunt: Ghireni, Volovăț, Bașeu, Jijia, Corogea și Covurlui, iar pe malul stâng, în statul vecin Moldova, primește afluenții: Lopatnic, Draghiște cu Racovăț, Camenca și Căldărușa, Gârla Mare, Nerova, Lăpușna, Sărata și Larga, deci are un bazin hidrologic mare. În antichitate i se spunea Pyretus. Siretul curge, de la izvorâre și până la vărsare, pe o distanță de 740 km, intră astăzi, în țara noastră în localitatea Siret, care
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
pedeapsă mai cumplită pentru aceste păcătoase decât tăișul gealatului. Dar acestea sunt închipuiri bolnave căci, trecând pe lângă aceste câmpuri, ți se îmbolnăvește facultatea închipuirii. Doar câte un bețiv întârziat mai trece prin preajma acestui pustiu. La marginea dinspre oraș șerpuiește o gârlă, Gârla Mortului. Acum a secat; numai rareori se adună, ca într-o baltă stătătoare, puțină apă murdară răscolind pentru o zi două murdăriile, ghete, ciubote de cauciuc și căței înecați. Dincolo de baltă este linia ferată. De acolo se aude huruitul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]