2,545 matches
-
fericită am început să-mi privesc pe furiș pumnii. Mia era mulțumită de răspunsul meu și a grăbit pasul. Kati era la poartă și se uita pe drum. O aștepta pe Mia. Cum am intrat în curte, i-a pus găleata în mână. -Să aduci apă la vite și să ai grijă până mă întorc de nenorocitul de berbec să nu mai dărâme gardul. Dau o fugă să văd dacă mămica are nevoie de ceva. Kati și-a netezit basmaua, și-
GLORIE COPILĂRIEI IV de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 479 din 23 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357077_a_358406]
-
numai pe el”. -Aoleu, măicuța mea, spunea tataie și se uita spre cer, asta mi-ar trebui să mă ologească la bătrânețe! Nu sunt eu cu oasele rupte de atâta muncă? Fără să stea prea mult pe gânduri își umplea găleata și cu ciorapii de lână uzi în opincile făcute special pentru picioarele lui noduroase, își lua tălpășița mai repede decât venise. -Tataie, care este chestia cu „pământul”? îl întrebam în întuneric cu voce tare alergând în urma lui. -Aoleu și pe
GLORIE COPILĂRIE III de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 478 din 22 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357076_a_358405]
-
se ocupa de vite, întâi caii și pe urmă vaca. De restul se îngrijea mamaia. Am ieșit în curte și îl urmăream cu privirea. Tataie trecea pe lângă mine fără să mă vadă, era nervos și nu știam de ce. A luat gălețile și a plecat la fântână, care era la patru sau cinci case mai sus, în colțul uliții care ducea spre gârlă. Toți țăranii se grăbeau înainte să se întunece. Într-un târziu, cum nu mai venea, mamaie m-a trimis
GLORIE COPILĂRIE III de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 478 din 22 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357076_a_358405]
-
apă. De multe ori, când nu era obosită, mamaie căra apa singură și atunci tataie își făcea de lucru să o termine și tot ieșea. După alte câteva minute, care au trecut destul de greu pentru amândouă, tataie a intrat cu gălețile pline, una a lăsat-o la bucătărie, alta a dus-o la grajd. S-a întors la bucătărie, unde mamaie era nervoasă. Din două trei cuvinte s-au luat la ceartă. Tataie îi spunea că a stat cu Fane și
GLORIE COPILĂRIE III de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 478 din 22 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357076_a_358405]
-
Acasa > Impact > Relatare > RACAMEȚII Autor: Mihaela Alexandra Rașcu Publicat în: Ediția nr. 1546 din 26 martie 2015 Toate Articolele Autorului Fetița privea fascinată apa din găleata adusă de bunicul. Viermișorii lungi, păroși și cu multe piciorușe, păreau că dansează în mișcarea lor plutitoare. Ea nu bea din acea apă niciodată. Pentru băut, știa că trebuie să coboare până la cișmeaua din sat. Pentru spălat, însă, apa de
RACAMEŢII de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1546 din 26 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357787_a_359116]
-
Da’ ce-ai, maică? Lasă-le naiba de păsări că le omori! Stai locului, n-auzi? Adună surcelele și du-le în bucătărie că am nevoie de ele! i-a poruncit Ioana, care tocmai se întorcea de la fântână cu două găleți pline cu apă. Unde-i taică-tău și Gabriel, vin și ei acum? l-a mai întrebat ea încetinindu-și mersul. - Ba, nu vin! i-a răspuns Gavrilă fără să se uite la ea. M-au pus pe mine la
EPISODUL 9, CAP. III, NOAPTEA FRĂMÂNTĂRILOR, DIN CHEMAREA DESTINULUI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1658 din 16 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357748_a_359077]
-
încetinindu-și mersul. - Ba, nu vin! i-a răspuns Gavrilă fără să se uite la ea. M-au pus pe mine la treabă, să toc astea la păsări, că ei n-au timp... Ioana s-a oprit și a lăsat gălețile pe pământ cu mare grijă să nu le verse. Și-a frecat palmele încet și i-a aruncat o privire din care nu se înțelegea nimic. „ E supărat, se vede de la o poștă... L-a enervat el pe Vasile, dacă
EPISODUL 9, CAP. III, NOAPTEA FRĂMÂNTĂRILOR, DIN CHEMAREA DESTINULUI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1658 din 16 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357748_a_359077]
-
marea trecere”, treptat, devine „Paradis în destrămare”, unde: „Portarul înaripat mai ține întins // un cotor de spadă fără de flăcări // Nu se lupotă cu nimeni // dar se simte învins // Serafimi cu părul nins // însetează după adevăr, // dar apele din fântâni // refuză gălețile lor // Noaptea, îngerii goi // zgriguliți se culcă în fân // vai mie, vai ție, // păianjeni mulți au umplut apa vie, // odată vor putrezi și îngerii sub glie //” ( L. Blaga: Paradis în destrămare” *** Referință Bibliografică: Paradisul însângerat, recenzie de Dumitru Păsat / Al
PARADISUL ÎNSÂNGERAT, RECENZIE DE DUMITRU PĂSAT de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 419 din 23 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357933_a_359262]
-
copilul de apă în ziua aia. Să nu meargă nici la scăldat, nicăieri unde este apă adâncă. Au intrat părinții la idei, au pus capac fântânii și când a împlinit șase ani, copilul a ținut morțiș să scoată el o găleată de apă. Nu l-au lăsat părinții și au scos ei apă. A vrut să se ducă împreună cu alți copii la scăldat și iarăși nu l-au lăsat. Copilul nu mai avea astâmpăr, s-a tot învârtit în jurul fântânii, părinții
ÎNTÂMPLARE ŞI DESTIN de ION UNTARU în ediţia nr. 524 din 07 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358278_a_359607]
-
m-am relaxat. La magazinul sătesc, de unde soră-mea își cumpărase în urmă cu doi ani o broască de grădină, ne-am întâlnit cu un mustăcios din grupul nostru. “Dacă vreți pește, pentru acasă, vă duc eu. Mi-am adus găleată și mi l-am ales deja ... aici, a treia casă. Îl iau când plec.” Mustăciosul era un om timid. Stătea în autocar în dreptul meu. Era coleg de scaun cu o tipă drăguță, tot durdulie, ca mine ... dar nu se plângea
LA POJEJENA de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 540 din 23 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358353_a_359682]
-
în conjunctura cererii și ofertei din care țîșnea forța de vînzare, iar gîndul că ea, care știa și piața și strategiile, nu avea cum să nu tremure de excitare, mai ales cînd aflase ce fețe se puneau la bătaie. O găleată de cafea, borcane - pentru că ceștile erau prea mici - două damigene cu țuică de afine, zece pîini, opt kilograme de banane și peștișori sărați, care i se topeau pe cerul gurii, pozele pregătite, șterse cu batista, mai lipseau fetele, dar uite
PARFUMUL PUSILOR DE PORTELAN 49-52 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 532 din 15 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358310_a_359639]
-
i-a cerut numaidecât să-i umple ciuberele cu apă, tocmai când avea el o treabă cu niște băieți de seama lui. Nici atunci n-a repezit-o pe mamă-sa cu vorba, dar a aruncat în fântână cele două găleți goale și și-a văzut de treaba care i se potrivea mai bine. Acum Catrina plecă la culcare, lăsând totul pe seama dimineții ce urma să vină. Dar ce dimineață de pomină a avut Catrina în ziua care a urmat! Femeia
ION IONAŞCU ŞI-A...FURAT NEVASTĂ (AMINTIRI MOŞTENITE) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 472 din 16 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357609_a_358938]
-
îmbrăcat gros, mi-am încălțat cizmele de cauciuc și am plecat spre școală. În poarta școlii trăsese deja unul dintre tractoarele cu care urma să fim transportați spre câmpul de arahide, iar copiii așteptau frumos aliniați, fiecare cu câte o găleată în mână, să se suie în remorcă. După ce m-am asigurat că toți elevii ce îmi fuseseră repartizați se cocoțaseră în remorcă, m-am urcat și eu în cabină, pe scaunul de lângă tractorist. Cu chiu cu vai, printre hârtoape și
DANIELA (PRIMA PARTE) de CORINA DIAMANTA LUPU în ediţia nr. 578 din 31 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358738_a_360067]
-
față de păpușă și păr șaten ondulat, aceasta tremura din tot corpul, vânătă de frig, în timp ce vântul rece îi umfla cârpa de veșmânt pe care o purta; picioarele goale i se făcuseră negre, iar mâinile i se încleștaseră, albe, pe mânerul găleții. „Doamne, ce frumoasă e!”, mi-am spus privindu-i chipul.” „Pe ea o crește bunică-su” Mi-am dezbrăcat imediat pardesiul și apoi vesta de lână pe care o purtam pe sub el. Întorcându-mă spre ea, i-am oferit-o
DANIELA (PRIMA PARTE) de CORINA DIAMANTA LUPU în ediţia nr. 578 din 31 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358738_a_360067]
-
pline cu zăpadă, aproape până prin martie, când v-a cădea ultima "nea a mieilor”, imediat după “babe”. Victor a ieșit grăbit din casă, fără s-o trezească din somn pe tânăra sa soție, a mers la fântână, a scos o găleată cu apă proaspătă și rece și a umplut plosca sculptată din lemn de cireș, moștenită de la bunicul său din partea mamei. A scos caii din grajd și i-a înhămat la căruță. Trebuia să ajungă la lotul de la Spoială cum numeau
SECERĂTORUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 166 din 15 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344496_a_345825]
-
decât pumnul, dar nu știai dacă a apucat să se coacă, ori s-a pălit înainte de coacere. Nici să crească curpenii nu au avut timp. Și cum lacul era secat din cauza secetei prelungite, nu aveai de unde să cari apă cu găleata să le dai un strop de viață la rădăcină. Cândva aici în acest lac cu izvoare de suprafață, se adunau și apele ploilor abundente căzute peste câmpia dobrogeană, scurgându-se prin valea de la Spoială, zonă din care se scotea piatră
SECERĂTORUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 166 din 15 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344496_a_345825]
-
un cimitir trist), apoi parăzile de 1 mai, de 23 august și 7 noiembrie, armata la focșani cu frigul din unitate, vântul acela care fluiera prin oasele noastre crude pe care n-am să-l uit niciodată, vinul băut cu găleata din golești, milcovul ce-mi aducea aminte de unire, biblioteca în care l-am citit pe contele tolstoi și pe șolohov cu donul lui liniștit, sergentul filip care ne scotea la instrucție în zilele geruite ale lui ianuarie, prima dragoste
TURMA ORELOR ALBASTRE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1065 din 30 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/344621_a_345950]
-
Avea ochii roșii, era slab ca un deținut, Dar fericit când nu primea picioare în coaste. Culcușul său era în peștera walkiriilor. În tinerețe a fost duce. Mai era acolo o femeie, Frosa, Care-l hrănea cu jăratic. Câinele căra găleata la râu, Răul era de foc, Riabcik l-a traversat, A cucerit Roma, acolo a rămas fără coadă. Catedrala San Pietro î privea cu milă, Prietenul său bun era Romulus, Amândoi sufereau de jigodie. Astfel s-a născut o rasă
UNU de BORIS MEHR în ediţia nr. 327 din 23 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358802_a_360131]
-
loc unde ne primește cu fierul vechi. Meschinăria unor semeni de-ai noștri, nu cunoaște margini. Dar tot aceiași copii mai sar gardul în câte-o ogradă când știu ei că nu e nimeni acasă, după câte un tuci sau găleată și aleargă să le vândă ca să-și cumpere pâine. Pentru ei sau pentru altcineva bolnav din familie. Sau dacă au timp, îi mai bat și nucul sau îi culeg cireșele dacă e timpul lor, ori le strâng rufele puse la
NE-AM ÎNTÂLNIT PE INTERNET (30) de ION UNTARU în ediţia nr. 640 din 01 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359051_a_360380]
-
Popescu amiază pe câmp - în depărtare un cal păscându-și umbra Locul II - Corina Ion fusta țigăncii - dintr-o dată grădina mai înflorată Locul III - Gabriel Iordan Dorobanțu Noapte senină - salcâmii își leagănă puii din cuiburi Mențiune - Henriette Berge Fântâna seacă - găleata ruginită plină cu flori Etapa 69 - 16 III 2009 Locul I - Ioan Marinescu-Puiu Sunt duși cocorii - numai la vecina mea a venit barza Locul II- Mahmoud Djamal luna printre nori - pe chipul fetei voalul fluturat de vânt Locul III - Livia
HAIKU de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 353 din 19 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359488_a_360817]
-
-și încerce vopseaua înainte de aplicare. Unde poți să o faci mai bine, decât pe un minunat păr blond? Ce să vă mai spun? În acea zi, toate s-au ținut lanț. În fața casei, unde este bucătăria de vară, era o găleată unde se puneau resturile de mâncare adunate pentru porc. Aveau ai mei o cloșcă cu pui măricei, zburăței, cum se spune pe la țară, care nu aveau voie în fața casei. Salonul de cosmetică fiind deschis, toată lumea a uitat de pui, de
DIN „LUCEAFĂRUL DE BOTOŞANI” LA 7 OCTOMBRIE 2014 de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1378 din 09 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360207_a_361536]
-
unde se puneau resturile de mâncare adunate pentru porc. Aveau ai mei o cloșcă cu pui măricei, zburăței, cum se spune pe la țară, care nu aveau voie în fața casei. Salonul de cosmetică fiind deschis, toată lumea a uitat de pui, de găleata cu resturi, de interdicții. Fapt este că, după acele activități importante desfășurate, nouă pui “zburăței” umpluseră găleata, “închinând steagul”. Nu vă mai spun ce a urmat când au venit mămica și tăticul acasă! Mezina super-cosmetizată, puii morți, jale mare și
DIN „LUCEAFĂRUL DE BOTOŞANI” LA 7 OCTOMBRIE 2014 de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1378 din 09 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360207_a_361536]
-
zburăței, cum se spune pe la țară, care nu aveau voie în fața casei. Salonul de cosmetică fiind deschis, toată lumea a uitat de pui, de găleata cu resturi, de interdicții. Fapt este că, după acele activități importante desfășurate, nouă pui “zburăței” umpluseră găleata, “închinând steagul”. Nu vă mai spun ce a urmat când au venit mămica și tăticul acasă! Mezina super-cosmetizată, puii morți, jale mare și botez... Eiii, idee! Da’ ce-mi faci tu? Unde mă mai duci? Ce să spun, Dumnezeule? Nebunii
DIN „LUCEAFĂRUL DE BOTOŞANI” LA 7 OCTOMBRIE 2014 de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1378 din 09 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360207_a_361536]
-
aici s-a pregătit continuu și căpătase și experiență în profesie, nu se punea problema să nu ia examenul. Auzind mișcări prin curte, și-a dat seama că au sosit gazdele sale de la munca câmpului. Era doar soția. Lua o găleată de apă să ducă în teică, la păsări. - Bună ziua, domnișoară, gata v-ați și apucat de curățenie? - Da, mi-am luat zilele de concediu de luni, că vreau să plec în vacanță și apoi la examen, la sfârșitul lunii. - Da
CAT DE MULT TE IUBESC..., ROMAN; CAP. VIII NORI NEGRI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1133 din 06 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360299_a_361628]
-
sforăia zgomotos, în serii lungi, neregulate. Angelica, doar în bikini și sutien, încerca să facă puțină ordine prin bucătărie. Pusese apa la fiert pentru cafea. Abia venise de afară, din curte, unde o spălase Doru cu prosopul înmuiat într-o găleată de apă proaspătă scoasă cu ciutura din fântâna veche. Băiatul a rămas afară ca să se spele și să-și arunce privirea-i curioasă prin acareturi. Când s-a întors, mirosea a cafea proaspăt preparată. S-a retras tiptil, neobservat, lăsând
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 387 din 22 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360333_a_361662]