891 matches
-
armei secrete (1988) 234, 241 Secretul lui Bachus (1984) 108, 234, 273, 276 Secretul lui Nemesis (1987) 234 Secvențe (1982) 234- 235, 241, 256, 260, 263, 285 Semnul șarpelui (1982) 234 Septembrie (1978) 192, 196 Serata (1971) 191, 193 Serbările galante (Les fêtes galantes) (1965) 116 Serenadă pentru etajul XII (1976) 196 Setea (1961) 108, 111-112, 134, 137-138, 146-147, 150-151, 284, 286 Sezonul pescărușilor (1984) 234, 242, 263, 267 Sfânta Tereza și diavolii (1972) 193 Sfârșitul nopții (1982) 244 Simpaticul domn
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
făgăduiți dulcelui vis germanic, prin taină ierbii de omăt și a florii albastre, călcarăm cu hotărâre și lepădarăm dublă trivialitate a unor rurali fără mister și a unui modernism ce reușise să-și asimileze, din toată sforțarea occidentală, doar formele galante ale traficului viu sau ale cupletului". 26 Ion Barbu, Scrisoare către Leo Delfoss, 1927, în Ion Barbu în corespondență, vol. I, p. 141: "Et, tout, d'abord, ce coup de sonde au plus secret de moi-même, de mon être oriental
[Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
și de dragoste autentice. Iubirea este privită ca o artă, cunoaște o adevărată stilizare, asemănătoare cu arta poeziei. Scrierea este alegorică, are aspectul unei fabule și valorifică motive cunoscute în epoca medievală: paradisiaca grădină a iubirii (prefigurând o atmosferă curtenească, galantă), descrierea templului lui Venus, zeitate protectoare a îndrăgostiților, care guvernează întreaga fire, inscripțiile de pe 669 Phillipa Hardman, Chaucer's Man of Sorrows: secular images of pity in the Book of the Duchess, the Squire's Tale and Troilus and Criseyde
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
gloria lui Henric al IV-lea și Ludovic al XIV-lea, un alt subiect de discuție este galanteria cu care au reușit să întrețină un număr considerabil de amante. În secolele al XVI-lea și al XVII-lea, expresia„vert galant“ indica numărul mare de amante de care dispunea un rege și care reprezenta un subiect de mândrie pentru potența monarhului. Poporul francez, curtenitor și romantic, va admira, cu siguranță, lupta internă pe care o dă un suflet rupt între fervoare
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
nici măcar de cea mai fină aluzie. în lumina oferită de memoriile vremii, reușim să ne imaginăm personalitatea complexă a celui care a fost Regele Soare. Prin caracterul său, a reușit să creeze un tipar, cel al monarhului absolut. Autoritar și galant, invidios și generos, copilăros și maturizat prea devreme, Ludovic al XIV-lea este alcătuit, asemeni unui caleidoscop, din umbre și lumini. Urât și temut de dușmani, apreciat de admiratori, regele Franței a reușit să lase tuturor o puternică impresie. VViața
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
cel apocrif fiind la modă în Europa secolului al XVII-lea. Pentru cercetători sunt importante și direcțiile pe care aceste scrieri s-au axat relatări despre războaie și despre călătorii, dar și povestirile cu notă comică, amintirile din copilărie, aventurile galante. în secolul al XVII-lea memoriile apocrife scrise de curtezane sunt destul de rare. Cele scrise de doamna de La Guette constitue o mărturie importantă asupra vieții cotidiene din timpul Războiului de 30 de ani. Umorul său inimitabil, memoria vizuală uimitoare și
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
A publica istoriile romanțate de la curtea Regelui Soare era un act de curaj. Cu toate acestea, unul dintre romanele care au stârnit scandal la curte este Scandaleux. Chronique amoureuse de la cour de France. Repris avec des modifications dans La France galante et dans l'Histoire amoureuse des Gaules. Regelui îi plăcea să citească întotdeauna despre aventurile galante ale supușilor săi, însă apariția acestui roman, care povestea legăturile sale amoroase, i-a declanșat o furie fără precedent, ajungând până la a oferi o
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
unul dintre romanele care au stârnit scandal la curte este Scandaleux. Chronique amoureuse de la cour de France. Repris avec des modifications dans La France galante et dans l'Histoire amoureuse des Gaules. Regelui îi plăcea să citească întotdeauna despre aventurile galante ale supușilor săi, însă apariția acestui roman, care povestea legăturile sale amoroase, i-a declanșat o furie fără precedent, ajungând până la a oferi o sumă importantă de bani dacă va fi demascat autorul acestui roman. Pe lângă apocrifele care descriau viața
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
populară" de la începutul secolului al XVIII-lea a memoriilor nepoatelor cardinalului Mazarin, Hortensia Mancini, ducesă de Mazarin, și Maria Mancini, soția marelui conetabil al regatului Neapolelui, Collona. Alături de romanele romantice apocrife, de o mare popularitate se bucurau și scrisorile apocrife galante, care povesteau mai ales comploturile de alcov. Cele mai cunoscute scrisori au fost cuprinse în doua volume. În primul, intitulat Les Lettres Sinceres d`un gentilhomme francois, sunt descrise aceste scrisori apocrife ca fiind o controversă politico-religioasă. Autorul adaugă că
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
din comitetul societății de la „Literatorul”. Colaborează la „Revista literară”, „Peleșul”, „Curierul”, „Universul”, „Minerva literară ilustrată” și scoate revista „Viitorul țărei” (1902). Publică volumele Rime pierdute (1881), Poezii complecte (1883), De-ale inimei și Rouă și brumă (1900). Cunoscut ca poet galant, S. e autor de omagii lirice, madrigale, versuri de album, elegii erotice, romanțe. Patetismul forțat, sensibilitatea superficială, comună nu erau departe de gustul unui anumit public și, susținute de muzică, romanțele sale au avut succes. Dor de răzbunare, considerată „capodopera
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289583_a_290912]
-
Mihail Sturdza, în 1834. Vel vornic, președinte al Tribunalului Apelativ în vremea Regulamentului Organic, se ocupă, când are prilejul, de negoțuri. Dintre cele trei fiice, cea mai mare, Catinca, potrivit unei legende îndoielnice, ar fi avut un amestec în aventura galantă ce a adus sfârșitul poetului Al. Hrisoverghi. Cu puțin timp înainte de a muri, D., care renunțase la poezie încă din vremea primei tinereți, a vrut să-și distrugă manuscrisele. Într-o vreme el dobândise o anume notorietate prin stihurile lui
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286768_a_288097]
-
el dobândise o anume notorietate prin stihurile lui - nepublicate - făcute pentru propria-i plăcere ori improvizate „din poronca” cine știe cui. Lirica lui D., preponderent erotică, nu se îndepărtează prea mult de aceea a lui Costache Conachi și Alecu Văcărescu. Sunt acrostihuri galante, în care, într-un chip convențional, se aduce un prinos amorului. Lamentațiile îndrăgostitului fără noroc nu sunt departe de tânguirile din cântecele de lume. Luna e o prezență aproape obsesivă, de obicei străină și neprietenoasă, și un anume simț al
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286768_a_288097]
-
memorabile, versurile rămîn uscate, prea dialectice pentru gustul modern. Nu este mai puțin adevărat că în confesiunile lui stăpînite putem descoperi un capăt al poeziei de concepție de mai tîrziu. Treaza plăcere este un prim semn. Nicolae introduce în poezia galantă a Văcăreștilor o notă de austeritate, punînd un prag (ordinea firească, dragostea cu socoteală) în calea plăcerilor și a anarhiei simțurilor. Discursul său a devenit preponderent moral. Figura lui lirică este retragerea și legea morală pe care o recomandă e
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
ordin estetic. Pentru ca mesajul să fie primit, versurile trebuie să fie frumoase și sincere, să respecte, altfel zis, două din condițiile fundamentale ale poeziei. Stihuitorul învață o retorică pentru a fi la înălțimea acestei misiuni (E.S.). Emblematic pentru această manieră galantă, de sorginte petrarchistă, este poetul de la Țigănești, Costache Conachi; considerat, cu îndreptățire, de semnatarul Genurilor biograficului, cel mai complex și mai profund poet erotic de pînă la Eminescu și despre care ne spune în continuare că a compus Meșteșugul stihurilor
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
nesățios la exploatarea oricărui ajutor în favoarea sa, a văzut rapid cum ar putea să folosească în campania partidului notorietatea doctorului și l-a primit drăgăstos, cu acea îmbrățișare letală a "văduvei negre" care l-a făcut deja celebru, oferindu-i, galant, "la mișto", un colegiu care părea imposibil și pe care nu avea cum să-l câștige, evident, niciunul dintre aplaudacii din șleahta lui. Victoria fulminantă a lui Tudor Ciuhodaru, surpriza de proporții a alegerilor parlamentare din 2008, e, din nefericire
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
m înainte de p și b. Accent Marcați, prin subliniere, locul accentului în cuvintele: * curios, echipă, teleenciclopedie, televizor, marmură, icoană, calendar, credință, revistă; * prietenie, steag, ecologist, telescop, misiune, confort, reverie, important, celebru, respectiv; * continent, bariere, soluții, ochelari, obstacole, pardesiu, abecedar, binevoitor, galant; * dicție, extraterestru, astronaut, telefon, astronomie, dicționar, biserică, parașutism, atletism; * gelaterie, fotoliu, canapea, bibliotecă, facultate, biciclist, universitate, student, rutină, vocalize; * terasament, alveolă, rutier, aisberg, stalactite, peșteră, speologie, apicultură, fagure, minune; * steag, călătorie, distractiv, antrenant, dicție, oportunitate, alveolă, boltă, înlocuitor; * cercei, bijuterie
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
secol XVIII. Astfel, Anacreon, Athanasios Hristopoulos, Metastasio (din care traduce canțoneta La partenza), Giambattista Marino (ale cărui Canzone dei baci le imită în Baciurile sale), Gabriello Chiabrera, Claude-Joseph Dorat, Évariste Parny, Jacques Delille, Gentil-Bernard au ecouri numeroase în lirica lui galantă, manieristă ca și modelele sale, dispusă să sacrifice adevărul sentimentului sau vigoarea senzațiilor convenției idilice, pastorale, grației minore, tonalității tânjitoare, jocurilor de artificii ale unor concetti. E o poezie plină de „suspin”, dar și de voluptate a „chinului”, de laudă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290398_a_291727]
-
cocu". Nae Ipingescu, epistatul, e un devotat redus la minte, întunecat de o onestă stupiditate. Trahanache e o variantă bonomă a lui Dumitrache. Farfuridi, Brînzovenescu, Cetățeanul turmentat sunt mai mult niște intrări grase în scenă, Cațavencu e zgomotos, schelă-lăitor, escroc, galant, sentimental, patriot, adică un Mitică, Pristanda un Polonius pentru această lume bombastică, funcționând ca un ecou docil. Femeile sunt fără interes, mai degrabă vulgare. Îndeobște comicul rezultă din combinarea mijloacelor și rămâne în sfera indemonstrabilului, constituind "caragialismul". Teatrul lui Caragiale
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
am și iubit. Cum se-ntîmplă, poetul n-a fost imitat în partea lui profundă ci în ceea ce e mai superficial. O mulțime de epigramiști îl continuă, între care Ionescu-Quintus și Cridim merită o mențiune. M. CODREANU Începând tot cu poezie galantă, cu "mandolinate", cu versuri pentru o "scumpă doamnă" sau "pe albumul unei fecioare", M. Codreanu s-a specializat în sonet, pe care nu-l tratează deloc cu arta de smălțuitor a lui Heredia, ci ca pe o manufactură în serie
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
cea mai savantă dintre compunerile lui Alecu Văcărescu, exprimă pe o cale mai ocolită nașterea obiectului erotic. Femeia este o divinitate făcută, iar nu născută. Este creația pură a subiectului. Ea apare prin pasiunea și voința omului Îndrăgostit. În stil galant, Alecu traduce aceste idei grave prin fabula oglinzii care, În recea ei obiectivitate, Împuținează frumusețea femeii. Numai oglinda pasiunii nu face „vreo greșeală”. Alecu Văcărescu este un mistic al iubirii și, dacă păstrăm proporțiile, putem zice că el arată față de
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
mult, pentru că pînă a te găti, faci multe ceasuri, că nu vei a scoate pricinile, Înaintea dumitale și, mai la urmă, că ții pricinile cîte douo și trei zile, fără a le cerceta”* Aceluiași Iancu, mai apropiat de firea petrecăreață, galantă a Văcăreștilor, Îi trimite odată cu prefața celebrei gramatici a lui Ienăchiță, cîteva rînduri ambițioase și profetice: „trimit ca să te invitez și să te ațîț ca să te aprinz, să te fac să fii mai viu, mai mult decît ești și apoi
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
memorabile, versurile rămîn uscate, prea dialectice pentru gustul modern. Nu este mai puțin adevărat că În confesiunile lui stăpînite putem descoperi un capăt al poeziei de concepție de mai tîrziu. Treaza plăcere este un prim semn. Nicolae introduce În poezia galantă a Văcăreștilor o notă de austeritate, punînd un prag (ordinea firească, dragostea cu socoteală) În calea plăcerilor și a anarhiei simțurilor. Discursul său a devenit preponderent moral. Figura lui lirică este retragerea și legea morală pe care o recomandă e
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
romanticilor: „un ce melodios”, „un dar ce nume n-are”, o „dulce uitare”. Acest nu știu ce vine, cum s-a văzut, de la cer. Frumusețea pămînteană are un corespondent În lumea prototipurilor, prin femeie vorbește un Înger: spiritualism medieval trecut prin poezia galantă a secolului al XVIII-lea. În reprezentările iubirii, Alexandrescu trece, fără dificultate, de la suspinul văcărescian la extazul mistic al romanticilor. Filozofia lui este rezumată de versul: „femeia este un Înger, viața-i un suspin”, În marginea ei, stilul confesiunii variază
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
Iată un vers superb. Ce urmează este de o trivială banalitate, Însă acest vers izolat arată o imaginație inspirată. În acest cadru marin, unde Își dau Întîlnire parfumurile naturii magice și luminile eterului, aici se simte mai puternic prezența cosmicului. Galantul Bolintineanu are pentru o clipă revelația marelui mecanism, privind cu Îndoială legea lui morală. „Ai crede că acela ce p-oameni a născut Nu este autorul același ce-a făcut Din haos universul, princip a tot și-a toate, Trăind
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
un „dulce Înger luminos”, mărind nota de suavitate prin dublarea atributelor sau diminutivarea lor. Nu simplu Înger, ci Îngerel, dulce Înger luminos, dulce Înger de blîndețe. Un cumul de suavități care Îndepărtează orice sugestie de corporalitate. Femeia din poezia agasant galantă a lui Alecsandri este o ființă coborîtă din cer („fiică a luminii sosită de la cer”). Rostul ei este să fie adorată și să producă mulțumire: „Orice te zărește e mulțumit de viață”. Barthes spune că adorabil „est la trace futile
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]