1,115 matches
-
nord-est și din valea Ebrului. Apoi, a mărșăluit către sud, înăbușind revolta turdetanilor. Cato s-a întors la Roma în 194, lăsând în sarcina a doi praetori cele două provincii iberice. Către sfârșitul Republicii Romane, Hispania a rămas împărțită, asemenea Galiei, într-o provincie "apropiată" și una "depărtată", din punctul de vedere al armatei care venea din Galia: "Hispania Citerior" (regiunea râului Ebru), și "Ulterior" (regiunea Guadalquivirului). Bătăliile din Hispania din timpul secolului I î.Hr. s-au dat mai ales în
Hispania Baetica () [Corola-website/Science/303611_a_304940]
-
la Roma în 194, lăsând în sarcina a doi praetori cele două provincii iberice. Către sfârșitul Republicii Romane, Hispania a rămas împărțită, asemenea Galiei, într-o provincie "apropiată" și una "depărtată", din punctul de vedere al armatei care venea din Galia: "Hispania Citerior" (regiunea râului Ebru), și "Ulterior" (regiunea Guadalquivirului). Bătăliile din Hispania din timpul secolului I î.Hr. s-au dat mai ales în nord. În cadrul reorganizării Imperiului din 14 d.Hr., când Hispania a fost reîmpărțită în trei provincii imperiale
Hispania Baetica () [Corola-website/Science/303611_a_304940]
-
a promova acest joc în România. Originea jocului de bile urcă în antichitate. Grecii le utilizau în gimnaziile lor ca exercițiu de forță. Romanii însă au făcut un joc de adresă și l-au introdus în Franța când au cucerit Galia. Spre sfârșitul celui de-al XIX-lea secol, jocul a revenit la modă în Provence cu bile înțesate de cuie. Denumirea "pétanque" s-a născut în cursul unei partide disputate în localitatea La Ciotat (80km de Marsilia). Ped tanca a
Pétanque () [Corola-website/Science/303810_a_305139]
-
Apollonius.După ce a fost plătită recompensă și trimis la Milet, Cezar atacă adăpostul tâlharilor pe care ii capturează cu ajutorul a patru galere de război împrumutate de la legatul Valerius Torquatus.Cum le promisese când se află în captivitate, viitorul cuceritor al Galiei îi crucifica pe toți. În 795 vikingii capturează insula Lambey din golful Dublin, de unde vor cuceri jumătate din Irlanda sub conducerea lui Turgerius. Începând cu secolul al XI-lea, pirații vikingi pustiesc coastele Angliei, Scoției, Franței și Germaniei, ajungând până în
Piraterie () [Corola-website/Science/304219_a_305548]
-
Sever (235), de către crudul Maximin Tracul (primul împărat de origine barbară și primul din șirul “împăraților soldați”) adusese anarhia militară (253- 285). Aceasta a fost o situație propice pentru migratorii germanici. Goții prădau în masă Dacia, alemanii și francii devastau Galia, vandalii pustiau Pannonia, iar gepizii și longobarzii jefuiau Helvetia și Rhaetia. Aurelianus (270- 275), din cauza atacurilor perșilor din Iran, hotărăște să retragă armata și administrația din Dacia, care este cedată goților. Goții de apus (vizigoții) s-au stabilit în Muntenia
Regate germanice () [Corola-website/Science/304224_a_305553]
-
mic stat cu capitala la Worms. În 436 hunii îl înfrâng pe regele Gundihar și distrug regatul. Burgunzii au fost incluși în hoardele hune. După moartea lui Atilla (453), burgunzii s-au așezat în în Provența și în teritoriul dintre Galia și Italia care s-a numit Burgundia. În 476, regele Gundobald a unit triburile burgunde într-un regat. După moartea lui Gundobald, Burgundia, slăbita de lupte interne, a fost cucerită de franci (534). În secolul al V-lea, vandalii erau
Regate germanice () [Corola-website/Science/304224_a_305553]
-
a unit triburile burgunde într-un regat. După moartea lui Gundobald, Burgundia, slăbita de lupte interne, a fost cucerită de franci (534). În secolul al V-lea, vandalii erau sub protectoratul hunilor. După 453, sub regele Gaiseric, vandalii au prădat Galia, au pătruns în Spania și s-au așezat în sudul peninsulei, ce se va numi Vandalusia (Andalusia). Apoi au trecut în Africa de nord (împreună cu alanii) și au cucerit-o. În 476, Gaiseric a întemeiat un regat vandalo-alan cu capitala
Regate germanice () [Corola-website/Science/304224_a_305553]
-
vizigoții se aflau în Dacia. Invazia hună a venit ca un dezastru. Regele Athanaric și-a ascuns tezaurul. După 453, vizigoții au migrat în Spania unde și-au înființat, după 476, un regat sub regele Euric. Vizigoții stăpâneau Spania și Galia de sud. În 507, regele Alaric al II-lea a fost înfrânt și omorât de franci, vizigoții pierzând teritoriile din Galia. În 711, 7000 de soldați arabi au înfruntat cei 9000 de războinici ai regelui Roderic și i-au înfrânt
Regate germanice () [Corola-website/Science/304224_a_305553]
-
au migrat în Spania unde și-au înființat, după 476, un regat sub regele Euric. Vizigoții stăpâneau Spania și Galia de sud. În 507, regele Alaric al II-lea a fost înfrânt și omorât de franci, vizigoții pierzând teritoriile din Galia. În 711, 7000 de soldați arabi au înfruntat cei 9000 de războinici ai regelui Roderic și i-au înfrânt. Musulmanii au avansat rapid în Spania și au pus capăt epocii vizigote. În 476, provincia romană Gallia era divizată în mai
Regate germanice () [Corola-website/Science/304224_a_305553]
-
sângeroase bătălii din istorie. O coaliție sub comanda generalului roman Flavius Aetius și a regelui vizigot Theodoric I a învins o armată condusă de regele hun Attila, marcând sfârșitul dominației militare hunice în Europa. În anii 450, controlul roman asupra Galiei era slăbit, ca de altfel și controlul asupra tuturor provinciilor din afara Italiei. Armorica celtică era parte din Imperiu doar cu numele. Triburile germanice care prădau teritoriile din jurul imperiului roman au fost pacificate și serveau ca vasali. Partea nordică a Galiei
Bătălia de pe Câmpiile Catalaunice () [Corola-website/Science/304235_a_305564]
-
Galiei era slăbit, ca de altfel și controlul asupra tuturor provinciilor din afara Italiei. Armorica celtică era parte din Imperiu doar cu numele. Triburile germanice care prădau teritoriile din jurul imperiului roman au fost pacificate și serveau ca vasali. Partea nordică a Galiei, între fluviile Rin și Marna, a fost abandonată neoficial în favoarea francilor. Vizigoții din Galia Aquitania erau din ce în ce mai agitați. Burgunzii de lângă Alpi erau mai docili, dar și ei așteptau pretextul pentru o revoltă. Singurele zone aflate sub controlul strict al Romei
Bătălia de pe Câmpiile Catalaunice () [Corola-website/Science/304235_a_305564]
-
celtică era parte din Imperiu doar cu numele. Triburile germanice care prădau teritoriile din jurul imperiului roman au fost pacificate și serveau ca vasali. Partea nordică a Galiei, între fluviile Rin și Marna, a fost abandonată neoficial în favoarea francilor. Vizigoții din Galia Aquitania erau din ce în ce mai agitați. Burgunzii de lângă Alpi erau mai docili, dar și ei așteptau pretextul pentru o revoltă. Singurele zone aflate sub controlul strict al Romei erau coasta mediteraneană, o fâșie pornind de la Aurelianum (orașul Orléans de astăzi) în susul Loirei
Bătălia de pe Câmpiile Catalaunice () [Corola-website/Science/304235_a_305564]
-
în căsătorie. El a cerut ca Honoria să-i fie trimisă, împreună cu jumătate din domeniul lui Valentinian ca zestre. Valentinian a respins aceste cereri, iar Attila a folosit acest fapt ca pretext pentru a lansa o campanie de pedepsire în Galia. Attila cu armata sa și un număr mare de aliați au trecut Rinul la începutul anului 451, cucerind Divodurum Mediomatricorum (în prezent orașul Metz) la 7 aprilie. Alte orașe atacate se pot determina din detaliile referitoare la viețile episcopilor locali
Bătălia de pe Câmpiile Catalaunice () [Corola-website/Science/304235_a_305564]
-
forțele hunilor au fost aproximativ de aceeași mărime ca și armata romano-gotică, numărul total implicat în luptă este sub 100.000 de combatanți. La aflarea veștii, comandantul suprem al armatei ("Magister militum") Flavius Aetius a plecat imediat din Italia spre Galia. Conform spuselor lui Sidonius Apollinaris, Aetius era în fruntea unei forțe compuse din trupe de rezervă (auxiliari) ("Carmina" 7.329f). A încercat imediat să-l convingă pe Theodoric I să i se alăture. Regele vizigot a decis să-i aștepte
Bătălia de pe Câmpiile Catalaunice () [Corola-website/Science/304235_a_305564]
-
aflat ce oaste mică are Aetius. Aetius l-a convins atunci pe infuențialul magnat local Avitus să-l ajute, iar acesta l-a convins nu numai pe Theodoric să se alăture romanilor, ci și alți "barbari" care locuiau pe teritoriul Galiei ("Carmina" 7.332-356). Armatele unite au pornit spre Aurelianum, ajungând la destinație în jurul datei de 14 iunie. Conform istoricilor antici și medievali, trupele alane, mai putin loiale Romei, fuseseră flancate de armata vizigoților Theodoric și a fiului sau Thorismund, precum și
Bătălia de pe Câmpiile Catalaunice () [Corola-website/Science/304235_a_305564]
-
care, după Botezul în Iordan, asupra lui Christos a coborât Duhul Sfânt în chip de porumbel (cf. Mt 3, 16) și l-au ales, în unanimitate, pe Fabian pe tronul lui Petru. A consacrat, mai mulți episcopi trimiși misionari în Galia, printre care și Sfântul Dionisie al Parisului (fr. St. Denys). În vremea lui, Biserica Romei a început să țină evidențe foarte exacte despre martiri. ar fi instituit subdiaconii, care, împreună cu niște notari, să strângă mărturii și documente de la procesele martirilor
Papa Fabian () [Corola-website/Science/304314_a_305643]
-
sângeroase bătălii din istorie. O coaliție sub comanda generalului roman Flavius Aetius și a regelui vizigot Theodoric I a învins o armată condusă de regele hun Attila, marcând sfârșitul dominației militare hunice în Europa. În anii 450, controlul roman asupra Galiei era slăbit, ca de altfel și controlul asupra tuturor provinciilor din afara Italiei. Armorica celtică era parte din Imperiu doar cu numele. Triburile germanice care prădau teritoriile din jurul imperiului roman au fost pacificate și serveau ca vasali. Partea nordică a Galiei
Bătălia de pe Câmpiile Catalaunice () [Corola-website/Science/304377_a_305706]
-
Galiei era slăbit, ca de altfel și controlul asupra tuturor provinciilor din afara Italiei. Armorica celtică era parte din Imperiu doar cu numele. Triburile germanice care prădau teritoriile din jurul imperiului roman au fost pacificate și serveau ca vasali. Partea nordică a Galiei, între fluviile Rin și Marna, a fost abandonată neoficial în favoarea francilor. Vizigoții din Galia Aquitania erau din ce în ce mai agitați. Burgunzii de lângă Alpi erau mai docili, dar și ei așteptau pretextul pentru o revoltă. Singurele zone aflate sub controlul strict al Romei
Bătălia de pe Câmpiile Catalaunice () [Corola-website/Science/304377_a_305706]
-
celtică era parte din Imperiu doar cu numele. Triburile germanice care prădau teritoriile din jurul imperiului roman au fost pacificate și serveau ca vasali. Partea nordică a Galiei, între fluviile Rin și Marna, a fost abandonată neoficial în favoarea francilor. Vizigoții din Galia Aquitania erau din ce în ce mai agitați. Burgunzii de lângă Alpi erau mai docili, dar și ei așteptau pretextul pentru o revoltă. Singurele zone aflate sub controlul strict al Romei erau coasta mediteraneană, o fâșie pornind de la Aurelianum (orașul Orléans de astăzi) în susul Loirei
Bătălia de pe Câmpiile Catalaunice () [Corola-website/Science/304377_a_305706]
-
în căsătorie. El a cerut ca Honoria să-i fie trimisă, împreună cu jumătate din domeniul lui Valentinian ca zestre. Valentinian a respins aceste cereri, iar Attila a folosit acest fapt ca pretext pentru a lansa o campanie de pedepsire în Galia. Attila cu armata sa și un număr mare de aliați au trecut Rinul la începutul anului 451, cucerind Divodurum Mediomatricorum (în prezent orașul Metz) la 7 aprilie. Alte orașe atacate se pot determina din detaliile referitoare la viețile episcopilor locali
Bătălia de pe Câmpiile Catalaunice () [Corola-website/Science/304377_a_305706]
-
forțele hunilor au fost aproximativ de aceeași mărime ca și armata romano-gotică, numărul total implicat în luptă este sub 100.000 de combatanți. La aflarea veștii, comandantul suprem al armatei ("Magister militum") Flavius Aetius a plecat imediat din Italia spre Galia. Conform spuselor lui Sidonius Apollinaris, Aetius era în fruntea unei forțe compuse din trupe de rezervă (auxiliari) ("Carmina" 7.329f). A încercat imediat să-l convingă pe Theodoric I să i se alăture. Regele vizigot a decis să-i aștepte
Bătălia de pe Câmpiile Catalaunice () [Corola-website/Science/304377_a_305706]
-
aflat ce oaste mică are Aetius. Aetius l-a convins atunci pe infuențialul magnat local Avitus să-l ajute, iar acesta l-a convins nu numai pe Theodoric să se alăture romanilor, ci și alți "barbari" care locuiau pe teritoriul Galiei ("Carmina" 7.332-356). Armatele unite au pornit spre Aurelianum, ajungând la destinație în jurul datei de 14 iunie. Conform istoricilor antici și medievali, trupele alane, mai putin loiale Romei, fuseseră flancate de armata vizigoților Theodoric și a fiului sau Thorismund, precum și
Bătălia de pe Câmpiile Catalaunice () [Corola-website/Science/304377_a_305706]
-
Flavius (n. 463, d. după 476) a fost ultimul împărat (475-476) al Imperiului Roman de Apus. La 31 octombrie 475, patricianul Orestes îl proclamă împărat pe fiul său, , autoritatea împăratului limitându-se la sudul Galiei și la Italia. La 28 august 476, Romulus Augustulus este îndepărtat de la tron de către Odoacru, căpetenia herulilor (neam germanic din uniunea de triburi a goților). Severin de Noricum, consilier al lui Odoacru, a mediat detronarea fără violență a ultimului și
Romulus Augustulus () [Corola-website/Science/304439_a_305768]
-
pe 31 octombrie 475. Imperiul Roman de Apus moștenit de Augustulus a devenit o umbră a trecutului său, diminuându-se în mod semnificativ în ultimii 80 de ani. Autoritatea imperiala s-a redus la frontierele italiene și părți din sudul Galiei: Italia și Galia Narbonensis. Imperiul Roman de Răsărit își trata omologul său vestic ca pe un stat clientelar. Împăratul răsăritean Leon, care a murit în 474, a numit împărații occidentali Anthemius și Julius Nepos, Constantinopol nerecunoscând niciodată pe noul împărat
Romulus Augustulus () [Corola-website/Science/304439_a_305768]
-
475. Imperiul Roman de Apus moștenit de Augustulus a devenit o umbră a trecutului său, diminuându-se în mod semnificativ în ultimii 80 de ani. Autoritatea imperiala s-a redus la frontierele italiene și părți din sudul Galiei: Italia și Galia Narbonensis. Imperiul Roman de Răsărit își trata omologul său vestic ca pe un stat clientelar. Împăratul răsăritean Leon, care a murit în 474, a numit împărații occidentali Anthemius și Julius Nepos, Constantinopol nerecunoscând niciodată pe noul împărat. Nici Zenon, nici
Romulus Augustulus () [Corola-website/Science/304439_a_305768]