1,089 matches
-
împiedicându-i - o clipă, două, trei - să huruie la Praga, să înfulece și să gâlgâie aici, să-și pună Tomnaia noci la difuzoare. Era prima oară când încercam acest impuls și nu știu cum am ajuns - pe picioare sau pe sus - la garderobă, unde femeia citea fără glas lângă fetiță din cartea cartonată; i-am întins tichetul, ea fu surprinsă, cred că m-a întrebat de ce plec, mi-e rău?, ochii ei mă investigau în acest sens, eu i-am făcut un semn
Supraviețuirile 6. În jungla unui bloc de gheață by Radu Cosașu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2292_a_3617]
-
cu smântână și mămăligă. Dar și scaunele de bucătărie cu gaură, o parte a mecanismului cu care toată familia depăna lână, deșirând fuste, veste și pulovere vechi și torsul mașinii de cusut „de picior“, care ne transforma în fiecare an garderoba. Bucățile de pânză albastră, decolorate, prinse în cuiuțe la geamuri în toropeala verilor moldovenești. Soba construită cândva, pe la jumătatea anilor ’80, cu cahle luate de la demolări. Vată cu câlți și maroniul murdar de hârtie igienică aspră. * În gura mea, cele
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
fini, săpunuri, deodorante cu parfum de măr din Bulgaria și cam atât. Practicam trocul. Cum maică-mea nu mai avea nevoie de bijuterii pe care să le asorteze la două-trei capoate de finet la care se redusese mândrețea sa de garderobă, am început să-i tai șiragurile de mărgele și să le împrăștii boabă cu boabă pe la cunoștințe, în schimbul unor favoruri. De la Sanda împrumutam haine duminica, când ieșeam la Gradina Botanică cu toate fetele de ștabi din clasă. Ne înțelegeam extrem de
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
1888. Incendiul, pe cât am aflat mai târziu, a izbucnit seara, înaintea spectacolului, undeva pe scenă, între decoruri. El s-a întins cu o repeziciune uimitoare, distrugând nu numai clădirea, din care au rămas zidurile goale, dar și toate decorurile, toată garderoba, toată biblioteca, tot ce s-a găsit acolo. Se pare că nu s-a putut salva nimic. Desigur, nu ne-am putut da numaidecât seama de întinderea nenorocirei acesteia. Dar un lucru știu că l-am simțit, că vestea pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
toate țuțismele lui de operetă, voi considera că fibra poporului român e nuntită cu Duhul Sfânt, voi fi vigilent la conspirațiile pe care cei străini de neam și patrie le urzesc împotriva țărișoarei și, din simpatie subită, voi căuta în garderobă o cămașă verde. Dar voi fi democratic șimi voi depune admirația la picioarele tuturor primadonelor acestui popor. Așa că mă voi îndrăgosti pentru scurt timp, cât țin sărbătorile, de Mihai Gâdea, de Valentin Stan și de Mircea Badea. Voi vorbi cu
UMBRE PE ECRANUL TRANZIŢIEI by CEZAR PAUL-BĂDESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/579_a_1033]
-
fidel al lui Tănase și Dinescu și promit că, măcar în zilele acestea binecuvântate, nu mă voi mai gândi niciodată la Lolek și Bolek. În cinstea domnului Grigore Leșe, rapsodul atât de drag intelectualilor bucolici, voi face o vizită la garderoba Operetei Române șimi voi închiria de acolo un costum folosit în spectacolul Ana Lugojana. Mă voi îmbrăca cu el și, transformat astfel întrun om de bizuială, voi hori de unul singur întro intersecție bucureșteană, pentru a le arăta tuturor care
UMBRE PE ECRANUL TRANZIŢIEI by CEZAR PAUL-BĂDESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/579_a_1033]
-
cu nimic. Aceste premii trebuiau date acum, când filmul românesc (acea fantasmă văzută de unii cu mult timp în urmă, în care nimeni nu mai credea) este pe val. Mâine, cine știe... Avem exact timpul să ne lăsăm trenciurile la garderobă și, tocmai când mă pregătesc să urc scările, mă oprește un reporter de la o televiziune. Nu rezist vanității de a apărea în smoking și cu papion, așa că răspund pe repede înainte celor câteva întrebări mitraliate de băiețașul blonduț și plinuț
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
roșii, brânză și struguri; pâinea încă mai era caldă. Am fumat împreună, el - pipă, eu - cele două țigări. Pe urmă a plecat, că era obosit de atâta alergătură prin oraș. Mâine are să aducă, sper, haine pentru Șucuran ca să-i completăm garderoba pe care am cercetat-o astă-seară, după plecarea lui Shaga: trei rochii frumoase, două superbe compleuri, fustă cu bretele și bluză, „bocanci“ Lapaut noi, ciorapi lungi și șosete de lână (trei perechi). Îți dai seama ce trusou și ce bucurie
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
tocurile înalte ale pantofilor americani, trona ca un mic idol la cafeneaua „Hamlet“. Menaru s-a ridicat și m-a întâmpinat cu aerul ei de mare doamnă; m-a prezentat celor două prietene turco-tătăroaice ale ei, care veniseră să admire garderoba lui Șucuran. Se pare că încă de dimineață era pelerinaj ca să se vadă tot, să se prețăluiască tot. Între altele, Șucuran vrea să-i întoarcă politețea lui Dan și să-i trimită, la întoarcerea mea, un pui! Focul ardea în
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
De mică valoare, dar cadou de la bătrâna ta! Și așa are să fie, veșnic. Plecată pentru doi ani... Cum, cum de am avut curajul să ne despărțim? Curând Ly are să împlinească 64 de ani. Mă bucur mult că ți-ai înnoit garderoba. Mă doare să mă gândesc că tu, la Paris, ești doar decent îmbrăcată; atâta am visat pentru tine bogăție, cuib vătuit și caleașcă! Te rog îngrijește-te, îngrijește-ți garderoba; gândul de a te ști purtând aceleași rochii ca aici
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
64 de ani. Mă bucur mult că ți-ai înnoit garderoba. Mă doare să mă gândesc că tu, la Paris, ești doar decent îmbrăcată; atâta am visat pentru tine bogăție, cuib vătuit și caleașcă! Te rog îngrijește-te, îngrijește-ți garderoba; gândul de a te ști purtând aceleași rochii ca aici mă umilea. Îmi place ideea unei garderobe modeste, dar nu pentru tine, mica mea regină. Fii mai ales atentă la pantofi. Nimic nu declasează mai grav o femeie, din punct
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
tu, la Paris, ești doar decent îmbrăcată; atâta am visat pentru tine bogăție, cuib vătuit și caleașcă! Te rog îngrijește-te, îngrijește-ți garderoba; gândul de a te ști purtând aceleași rochii ca aici mă umilea. Îmi place ideea unei garderobe modeste, dar nu pentru tine, mica mea regină. Fii mai ales atentă la pantofi. Nimic nu declasează mai grav o femeie, din punct de vedere vestimentar, bineîn țeles, decât pantofii scâlciați. Aici, aproape că nu mai contează, dar la Paris
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
nu. Cel de Sus avea să mă pedepsească pentru păcatul lăcomiei: ajuns pe aeroportul Schönefeld, cutia de carton în care pusesem "produsele alimentare" a căzut de pe bandă, făcându-mi zob "zaibărul", împrăștiind un parfum amețitor peste toată zona "sosiri"! Pregătirea "garderobei" nu mi-a luat prea mult timp, întrucât la capitolul ăsta eram cam "descoperit", fiind fericitul proprietar doar a două costume, un sacou și un pantalon, 8 cămăși albe, câteva cravate, trei perechi de pantofi, un pardesiu și un palton
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
și nu călcasem încă pe nimeni. Luasem deja câteva salarii 1300 mărci RDG plus 25% cota pentru soție. Nu era mult, dar era mai bine decât câștigam în țară, iar articolele de larg consum erau relativ ieftine. Ne-am completat garderoba și eu, și soția, găsindu-se suficiente lucruri frumoase și de bună calitate. Descoperiserăm, la etajul doi al marelui magazin "Zentrum", un butic "numai pentru diplomați", unde se găseau îmbrăcăminte, încălțăminte, cosmetice etc. "din import". Pentru achiziții mai speciale, odată
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
lovitură de palat", am început să-mi pregătesc plecarea. Nu mai era pregătirea pentru "atașat cultural" la Berlin, ci pentru "șef de misiune" la Santiago, peste ocean, la 12000 kilometri de casă! Așa că împreună cu soția ne-am pus la punct "garderoba", având în vedere că la Santiago urma să fim unicii reprezentanți diplomatici ai unui stat socialist european și că toți ochii autorităților și ai reprezentanților corpului diplomatic vor fi "pe noi". Aveam noroc amândoi de două glorii ale "pasarelei socialiste
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
copilărie și exasperat de refuzul meu de a discuta pe teme scatologice. Spre sfârșitul mesei ne plictiseam total unul de celălalt. „O să mori Într-o suferință Îngrozitoare și În izolare totală“, a remarcat Bunin cu asprime când ne Îndreptam spre garderobă. O fată atrăgătoare cu o Înfățișare fragilă ne-a luat fisele și s-a Întors imediat cu paltoanele noastre grele În brațe așezându-le pe tejgheaua scundă. Am vrut să-l ajut pe Bunin să-și pună raglanul, dar m-
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
însumi... Mi se rezerva o minunată surpriză... Pe la ora unu noaptea, după ce ne ridicasem de la masă și lumea începuse să se împrăștie, rămăsesem câțiva, un mic grup, în holul îngust, minuscul al restaurantului. Ca la plecare, unii se duseseră la garderobă (era un început de primăvară cu nopți încă reci), alții la toaletă... Deodată, Marin Preda, care nu-mi adresase până atunci nici un cuvânt, cu care nu izbutisem nicicum să comunic o întreagă seară, s-a apropiat de mine și, aproape
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
nu prea rar perplexități pecuniare și că punea nădejde în diverse proiecte teatrale sau editoriale ce se dovedeau de regulă himerice. În una din aceste scrisori constată nevoia de a-și cumpăra când va avea bani un costum nou, deoarece garderoba lui cam lasă de dorit de la o vreme ; în altă scrisoare, se interesează de posibilitatea găsirii unei slujbe modeste la un teatru de stat din Roma, adăogând în final „I am one of the poorest artists in Europe”. Cu toate
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
inventar", primind sfaturi care mai de care mai originale: ia-ți medicamente, ia-ți lucruri groase că acolo e frig, ia-ți telemea și mălai, nu uita o sticlă-două de tărie, că băutorii ăștia de bere așa ceva nu au... Pregătirea "garderobei" mi-a luat mai mult timp, întrucât la capitolul ăsta eram cam "descoperit", fiind fericitul proprietar doar a două costume, un sacou și un pantalon, 8 cămăși albe, câteva cravate, trei perechi de pantofi, un pardesiu și un palton. Beneficiasem
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
de palat", am început să-mi pregătesc plecarea. Nu mai era pregătirea pentru "atașat cultural" la Berlin, ci pentru "șef de misiune" la Santiago, peste ocean, la 12.000 kilometri de casă! Așa că, împreună cu soția, ne-am pus la punct "garderoba", având în vedere că la Santiago urma să fim unicii reprezentanți diplomatici ai unui stat socialist european și că toți ochii autorităților și ai reprezentanților Corpului diplomatic vor fi "pe noi". Aveam noroc amândoi de două glorii ale "pasarelei socialiste
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
Margherita Masina. Apartamentul e spațios și dispune de trei camere: o bucătărie, trei camere de dormit (una pentru mama și doamna Masina, una pentru sora Teresa și fiica sa și una pentru sine) o altă cameră va fi pregătită pentru garderobă și muncă, și, în sfârșit, un birou. Familia Calabria locuia pentru prima oară într-o casă atât de spațioasă. Prezența doamnei Masina se dovedise necesară pentru a o ajuta pe mama Angela, care avea 70 de ani și era epuizată
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
detesta numele de colegiu, pentru că îi aducea în minte impunerea, disciplina, anonimatul, detașarea dintre educatori și copii. În «casele» sale, în schimb, trebuia să domnească un climat de familie. Asistenții se vor numi «frați», iar surorile responsabile cu bucătăria și garderoba trebuia să fie numite «surori». O familie numeroasă și variată, dar totdeauna o familie. Pentru repunerea în funcțiune a construcției au semnat un contract de luare în antrepriză cu o firmă veroneză. Însă opera de demolare a suprastructurilor, care se
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
educatoarea Giulia Botteon și doamna Margherita Masina. La fel de importantă este și întâlnirea cu Surorile Milostivirii pe care le-a cunoscut la spitalul militar. În primele momente, într-adevăr, s-a adresat superioarei Surorilor Milostivirii, sora Lavinia Mondin, pentru lenjeria și garderoba băieților. Aceste surori bune și generoase, în fiecare săptămână, mergeau să ia de la parohia din San Benedetto al Monte hainele băieților pentru a le spăla și a le repara. Apoi, când grupul Copiilor Buni s-a transferat la San Zeno
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
și a le repara. Apoi, când grupul Copiilor Buni s-a transferat la San Zeno in Monte, trei dintre Surorile Milostivirii și o novice s-au stabilit într-o casă de lângă parohia San Giovanni in Valle. Prestau gratuit serviciul de garderobă și de îngrijire medicală numeroșilor Copii Buni. Au muncit timp de câteva luni, cu generozitate și eroism. Dar cardinalul Bacilieri, informat de acest lucru, și-a manifestat contrarietatea. Don Calabria nu a obiectat episcopului, dar a cerut permisiunea «să poată
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
copii. La Crăciunul din 1912, s-a agregat Operei Surorilor o altă colaboratoare, doamna nobilă Maria Fannio. Și ea a lăsat în urmă comoditate și bogății pentru a-l sluji pe Domnul printre cei săraci. S-a implicat la bucătărie, garderobă, spălătorie. Voia să-i fie rezervat privilegiul de a spăla batiste și șosete, neținând cont de degerăturile care îi deformau mâinile delicate. Pentru o scurtă perioadă și-a asumat responsabilitatea de superioară a grupului. Din dispoziția lui don Calabria a
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]