5,674 matches
-
G (fenilalanina și triptofanul sunt cei mai eficienți stimulatori ai secreției de gastrină). Prezența acidului în antrum inhibă secreția de gastrină și stă la baza reglării secreției prin mecanism de feed-back negativ. Creșterea secreției de hormon determină creșterea secreției acide gastrice, iar acidul, prin feed-back negativ inhibă secreția ulterioară de gastrină. Colecistokinina-Pancreozimina Este cunoscut faptul că hormonul numit colecistokinina (CCK) determină contracția musculaturii netede din pereții veziculei biliare, pe când pancreozimina (PZ) determină creșterea secreției de suc pancreatic bogat enzimatic. De asemenea
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
nivelul duodenului și jejunului este CCK8 și CCK12; CCK58 și CCK8 se găsesc la nivelul creierului. Rolurile CCK: determină contracția veziculei biliare și secreția de suc pancreatic bogat în conținut enzimatic; amplifică stimularea secreției pancreatice alcaline de către secretină; inhibă evacuarea gastrică; exercită un efect trofic asupra pancreasului; crește secreția de enterokinază; crește motilitatea intestinului subțire și a colonului; alături de secretină, CCK crește tonusul sfincterului piloric, prevenind astfel refluxul conținutului duodenal în stomac; gastrina și CCK stimulează secreția de glucagon. Secreția de
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
a intestinului subțire. Are o structură similară cu cea a glucagonului, GLI, VIP, GIP. Rolurile secretinei: determină stimularea secreției de bicarbonat de către celulele ductale ale pancreasului și a tractului biliar, stimulează secreția apoasă a sucului pancreatic, scade secreția de suc gastric, poate determina contracția sfincterului piloric. Secreția de secretină este stimulată de produșii de digestie proteică și de concentrația de acid de la nivelul porțiunii superioare a intestinului subțire. Eliberarea de secretină în momentul prezenței acidului în jejun reprezintă un alt exemplu
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
pancreatic puternic alcalin, care neutralizează aciditatea. Polipeptidul gastro-intestinal (GIP) GIP conține 43 de reziduuri aminoacidice ; se găsește în mucoasa duodenului și jejunului. Secreția sa este stimulată de prezența glucozei și a grăsimilor în duoden. Rolurile GIP: inhibă secreția și motilitatea gastrică, stimulează secreția de insulină, acționează integrat cu gastrina, CCK și secretina pentru facilitarea digestiei și absorbția nutrimentelor (fig. 18). Polipeptidul vasoactiv intestinal (VIP) VIP conține 28 de aminoacizi; se găsește în structurile nervoase gastro-intestinale, în creier și în multe structuri
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
VIP) VIP conține 28 de aminoacizi; se găsește în structurile nervoase gastro-intestinale, în creier și în multe structuri nervoase autonome. PreproVIP conține VIP și un polipeptid apropiat numit PHM-27. Rolurile VIP: stimulează secreția intestinală de apă și electroliți, inhibă secreția gastrică acidă, potențează acțiunile acetilcolinei la nivelul glandelor salivare. Alți hormoni gastro-intestinali Motilinul este un polipeptid care conține 22 de aminoacizi; a fost extras din mucoasa duodenală. Are rol în stimularea secreției acide gastrice. Substanța P se găsește la nivelul celulelor
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
intestinală de apă și electroliți, inhibă secreția gastrică acidă, potențează acțiunile acetilcolinei la nivelul glandelor salivare. Alți hormoni gastro-intestinali Motilinul este un polipeptid care conține 22 de aminoacizi; a fost extras din mucoasa duodenală. Are rol în stimularea secreției acide gastrice. Substanța P se găsește la nivelul celulelor endocrine ale tractului gastro-intestinal; stimulează motilitatea intestinului subțire. Peptidul eliberator de gastrină (GRP) conține 27 de aminoacizi, iar primii 10 aminoacizi C terminal sunt identici cu bombezina. Este prezent în terminațiile nervoase vagale
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
care mediază pe cale vagală secreția crescută de gastrină. Somatostatinul este secretat de către celulele D insulare pancreatice și de către celulele D similare de la nivelul mucoasei gastro intestinale. Secreția sa este stimulată de prezența chimului acid în lumen; acționează ‘’paracrin’’ prin sucul gastric în medierea inhibării secreției de gastrină produsă de acid. De asemenea, mai inhibă secreția exocrină pancreatică, secreția acidă gastrică, contracția veziculei biliare și absorbția glucozei, aminoacizilor și trigliceridelor. 8. Absorbția nutrimentelor Pătrunderea chimului în duoden determină contracții ritmice care segmentează
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
D similare de la nivelul mucoasei gastro intestinale. Secreția sa este stimulată de prezența chimului acid în lumen; acționează ‘’paracrin’’ prin sucul gastric în medierea inhibării secreției de gastrină produsă de acid. De asemenea, mai inhibă secreția exocrină pancreatică, secreția acidă gastrică, contracția veziculei biliare și absorbția glucozei, aminoacizilor și trigliceridelor. 8. Absorbția nutrimentelor Pătrunderea chimului în duoden determină contracții ritmice care segmentează și amestecă conținutul luminal, favorizând contactul constituenților cu enzimele din sucurile digestive și cu mucoasa, deci absorbția produșilor de
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
sa se face pasiv (la nivelul colonului), cu o rată dependentă de locul absorbției și de osmolaritatea conținutului luminal. Prin fecale se pierd doar ~100 ml zilnic. Sursele de apă intraluminală (litri/zi): alimente 2; salivă 1; bilă 1; suc gastric 2; suc pancreatic 1; suc intestinal 2. Absorbția la diferite nivele (litri/zi): duoden și jejun 4,0; ileon 3,5; colon 1,5. 8.5. Absorbția electroliților Când conținutul luminal este hipoton, apa cu electroliți și alte substanțe dizolvate
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
depinde în special de prezența senzațiilor de foame și de sațietate. Foamea reprezintă o senzație subiectivă, vagă și dezagrabilă, localizată mai mult sau mai puțin în epigastru care naște dorința de a ingera alimente. Senzația se însoțește de apariția contracțiilor gastrice “de foame”, contracții peristaltice ritmice, care nu apar mai devreme de 1224 ore de la ultima ingestie de alimente. Consumul de alimente în cantități suficiente potolește foamea și o înlocuiește cu senzația de sațietate, o senzație de satisfacție (euforizantă) vagă, imposibil
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
pozitivă se produce fenomenul de filtrare, iar dacă este negativă cel opus, de reabsorbție (fig. 56). In unele capilare, cum sunt cele din glomerulii renali, filtrarea se produce pe întreaga lor lungime, iar în altele, cum sunt cele din mucoasa gastrică sau cele peritubulare renale, se produce numai absorbție. Mișcarea apei prin peretele capilar fiind relativ nerestricționată, procesele de filtrare și reabsorbție se produc sub acțiunea unor presiuni cumulate relativ mici. Din debitul plasmatic intracapilar numai ~2% suferă filtrare, reabsorbția făcându
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
dar este foarte rapidă în hematii datorită prezenței la acest nivel a unei enzime (anhidraza carbonică). Anhidraza carbonică este o Zn proteină prezentă în concentrații mari în hematii dar nu și în plasmă. Se găsește și în alte țesuturi: mucoasa gastrică și intestinală, cortexul renal și mușchi. Ionizarea acidului carbonic din hematii are loc rapid și nu necesită prezența vreunei enzime. Când concentrația hidrogenului și a ionilor bicarbonat din celulă crește, ionul bicarbonat difuzează rapid afară, dar H+ nu se mișcă
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
va fi eliminat respirator, lăsând în LEC NaHCO3 și KHCO3 . Alte surse pot fi ingestia în mari cantități de săruri alcaline precum NaHCO3 , dar cea mai frecventă cauză de alcaloză este pierderea prin vomismente a unor cantități mari de suc gastric bogat în HCl. 26.4.1. Ecuația Henderson-Hasselbach Ecuația generală pentru un sistem tampon este , unde Areprezintă anionul, iar HA acidul nedisociat. Dacă la soluție se adaugă un acid mai tare decât HA, echilibrul va fi deviat către stânga, „capturând
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
H2O, iar CO2 este eliminat pe cale respiratorie. Acidoza are efecte stimulatoare asupra respirației, în așa fel încât cu cât scade pH ul, cu atât mai mult CO2 se elimină. Reacția este catalizată de prezența anhidrazei carbonice din hematii, celulele oxintice gastrice și celulele tubulare renale. Enzima are masă moleculară de 60 kD, conține zinc în centrul activ și este inhibată de cianuri, azide, nitriți și sulfiți. Tamponarea variațiilor pH are loc în toate lichidele biologice (tab. 14) La nivelul lichidului cefalo-rahidian
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
Digestia bucală 2 2.1. Masticația 2 2.2. Deglutiția 3 2.3. Secreția salivară 8 2.3.1. Compoziția chimică a salivei 9 2.3.2. Mecanismul secreției salivare 10 2.3.3. Controlul secreției salivare 10 3. Digestia gastrică 13 3.1. Motilitatea gastrică 13 3.2. Sucul gastric 16 4. Digestia intestinală 19 4.1. Comportamentul contractil al intestinului subțire 19 4.2. Sucul pancreatic 21 4.3. Secreția biliară 25 4.3.1. Anatomia funcțională a sistemului
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
Masticația 2 2.2. Deglutiția 3 2.3. Secreția salivară 8 2.3.1. Compoziția chimică a salivei 9 2.3.2. Mecanismul secreției salivare 10 2.3.3. Controlul secreției salivare 10 3. Digestia gastrică 13 3.1. Motilitatea gastrică 13 3.2. Sucul gastric 16 4. Digestia intestinală 19 4.1. Comportamentul contractil al intestinului subțire 19 4.2. Sucul pancreatic 21 4.3. Secreția biliară 25 4.3.1. Anatomia funcțională a sistemului biliar 26 4.3.2
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
3 2.3. Secreția salivară 8 2.3.1. Compoziția chimică a salivei 9 2.3.2. Mecanismul secreției salivare 10 2.3.3. Controlul secreției salivare 10 3. Digestia gastrică 13 3.1. Motilitatea gastrică 13 3.2. Sucul gastric 16 4. Digestia intestinală 19 4.1. Comportamentul contractil al intestinului subțire 19 4.2. Sucul pancreatic 21 4.3. Secreția biliară 25 4.3.1. Anatomia funcțională a sistemului biliar 26 4.3.2. Compoziția chimică a bilei 26
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
numai în momentul expulziei anale. Fenomenele motorii care asigură progresia conținutului digestiv sunt rezultatul activității musculaturii netede a tubului digestiv, sub control nervos (local și vegetativ) și umoral. Digestia chimică propriu-zisă este asigurată de enzimele din sucurile digestive (saliva, sucul gastric, sucul intestinal, sucul pancreatic) eliberate de celulele secretoare specializate; bila favorizează digestia lipidelor prin emulsionarea acestora. Intestinul subțire este specializat atât pentru digestie cât și, în mod deosebit, pentru absorbție. La acest nivel se absorb elemente nutritive (nutrimente; principii alimentare
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
cardia permițând pătrunderea bolului alimentar în stomac. Odată cu bolul alimentar mai pătrund în stomac și mici cantități de aer. La relaxarea sfincterului esofagian inferior participă fibrele vagale, iar secretina și progesteronul reduc tonusul sfincterului. Menținerea cardiei închise previne refluxul conținutului gastric protejând mucoasa esofagiană de agresiunea acidă a sucului gastric. In timpul creșterii presiunii intraabdominale (tuse, strănut, ridicare de greutăți) presiunea gastrică tinde să depășească tonusul cardial, ducând la refluarea conținutului gastric în esofag. Acest lucru este împiedicat prin valva care
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
alimentar mai pătrund în stomac și mici cantități de aer. La relaxarea sfincterului esofagian inferior participă fibrele vagale, iar secretina și progesteronul reduc tonusul sfincterului. Menținerea cardiei închise previne refluxul conținutului gastric protejând mucoasa esofagiană de agresiunea acidă a sucului gastric. In timpul creșterii presiunii intraabdominale (tuse, strănut, ridicare de greutăți) presiunea gastrică tinde să depășească tonusul cardial, ducând la refluarea conținutului gastric în esofag. Acest lucru este împiedicat prin valva care se crează la nivelul segmentului abdominal al esofagului odată cu
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
sfincterului esofagian inferior participă fibrele vagale, iar secretina și progesteronul reduc tonusul sfincterului. Menținerea cardiei închise previne refluxul conținutului gastric protejând mucoasa esofagiană de agresiunea acidă a sucului gastric. In timpul creșterii presiunii intraabdominale (tuse, strănut, ridicare de greutăți) presiunea gastrică tinde să depășească tonusul cardial, ducând la refluarea conținutului gastric în esofag. Acest lucru este împiedicat prin valva care se crează la nivelul segmentului abdominal al esofagului odată cu creșterea presiunii abdominale. Reglarea deglutiției Calea aferentă a reflexului de deglutiție este
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
reduc tonusul sfincterului. Menținerea cardiei închise previne refluxul conținutului gastric protejând mucoasa esofagiană de agresiunea acidă a sucului gastric. In timpul creșterii presiunii intraabdominale (tuse, strănut, ridicare de greutăți) presiunea gastrică tinde să depășească tonusul cardial, ducând la refluarea conținutului gastric în esofag. Acest lucru este împiedicat prin valva care se crează la nivelul segmentului abdominal al esofagului odată cu creșterea presiunii abdominale. Reglarea deglutiției Calea aferentă a reflexului de deglutiție este constituită din fibrele senzitive ale următorilor nervi micști: trigemen, glosofaringian
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
nucleul ambiguu, restul esofagului din nucleul motor dorsal al vagului. După stimularea centrului deglutiției din trunchiul cerebral, deglutiția se produce involuntar pe baza unui program central, responsabil pentru derularea secvențelor motorii. Voma Voma reprezintă procesul de evacuare rapidă a conținutului gastric prin esofag și cavitatea bucală. Inainte de declanșarea vomei apare o senzație de greață intensă, asociată cu o reacție simpatică exteriorizată prin midriază, paloare, transpirație, tahicardie, accelerarea ritmului respirator și o reacție parasimpatică cu hipersalivație, lăcrimare, contracții antiperistaltice duodenale, gastrice
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
gastric prin esofag și cavitatea bucală. Inainte de declanșarea vomei apare o senzație de greață intensă, asociată cu o reacție simpatică exteriorizată prin midriază, paloare, transpirație, tahicardie, accelerarea ritmului respirator și o reacție parasimpatică cu hipersalivație, lăcrimare, contracții antiperistaltice duodenale, gastrice și esofagiene și relaxarea sfincterelor esofagian inferior și superior. Reflexul de vomă începe cu câteva inspirații profunde după care respirația se oprește, laringele se ridică determinând închiderea glotei și deschiderea sfincterului esofagian superior. Nazofaringele este blocat prin ridicarea palatului moale
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
vomă începe cu câteva inspirații profunde după care respirația se oprește, laringele se ridică determinând închiderea glotei și deschiderea sfincterului esofagian superior. Nazofaringele este blocat prin ridicarea palatului moale. In același timp se produce o relaxare a corpului și fundusului gastric, esofagului și contracția antrumului piloric, alături de contracția puternică a musculaturii abdominale. Evacuarea conținutului gastric în cursul vomei se datorește presiunii exercitate asupra lui de la exterior și mai puțin contracțiilor proprii. Voma este un act reflex declanșat de stimularea receptorilor răspândiți
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]