7,151 matches
-
sentimental de a fi, Sever își felicită călduros discipolul, urându-i nici mai mult nici mai puțin decât să ajungă cât Țițeica de mare. Apoi, într-o rară pornire de generozitate, el îi oferi în dar toată colecția interbelică a "Gazetei matematice", pe care o păstra cu sfințenie, sub lacăt, în sertarele biroului său (mai ales că, în câteva numere din anii 30, figurau și unele contribuții de-ale lui, din anii studenției politehnice). Mai mult decât atât, abandonându-și rezervele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
asta. Și-apoi a venit războiul și mobilizarea tatălui. Abia trecuse de zece ani când o făcea pe poștașul pentru câțiva bănuți pe care i-i dădea domnul cu țăcălie și mustață răsucită, de la Poștă. Ducea pe la case scrisori și gazete și, curios din fire cum era, nici un jurnal nu scăpa neiscodit în grabă de ochii lui. Parcă vede în fața ochilor cuvintele scrise cu litere mari, înflăcărate, pe prima pagină a gazetei "Neamul românesc" : Ne batem, blestem pe noi dacă nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
mustață răsucită, de la Poștă. Ducea pe la case scrisori și gazete și, curios din fire cum era, nici un jurnal nu scăpa neiscodit în grabă de ochii lui. Parcă vede în fața ochilor cuvintele scrise cu litere mari, înflăcărate, pe prima pagină a gazetei "Neamul românesc" : Ne batem, blestem pe noi dacă nu ne batem !" Nu mult după aceea au început să curgă, pe șoseaua care trece nu departe de gospodăria lor, coloane de soldați. Treceau cântând "infanteriștii" cum li se spunea soldaților care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
des, îmi înghețau sângele în vine. În locul familiilor ridicate s-au instalat vreo câteva rusoaice cu copii. Bărbații, indiferent de nație, erau foarte rari. Eram complet rupți de lume, aparatul de radio cu galenă era de mult proprietatea lui Stahurschi. Gazetele care îmi ajungeau din întâmplare sub ochi erau în limba rusă. Din ele am descifrat totuși că războiul se terminase și că Oblastul Tchemivtsi aparținea marii Uniuni Sovietice victorioase. Și de la Simion nici un cuvânt, nici o veste. În toamna lui 45
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
îngrășat. Șefu' a mai zis că supele cu făinuri și adaos de sânge îs numai bune pentru purcei, care vor crește ca niște mânji și vor râncheza ca armăsarii, mai ceva ca cei de la Brașov despre care au scris prin gazete. Dorea și el să-și vadă chipul pe prima pagină și să se fălească prin sat că despre el se spune că-i stahanovist, spărgător de norme în zootehnia cooperatistă, fruntaș în întrecerea socialistă, grăjdarul‑minune dichisit cu tinichele și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
științific al unora dintre acestea (Citirea pentru clasa a V-a, Teoria literaturii pentru clasa a IX-a și altele), aflate în uz didactic în perioada anilor 1965-1977. De asemenea, am colaborat la diferite publicații locale și centrale (Zori noi, Gazeta învățământului, Crai nou, Monitorul de Suceava, Țara Fagilor, Bucovina literară) cu materiale vizând activitatea școlară, cu note, știri și reportaje din acest sector și din alte domenii, cu producțiuni literare și traduceri. În 2006, am publicat, la Editura Alfa, Iași
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
România, având titulatura de ierodiacon 29. Cu aceeași titulatură semnează un articol apărut în 1912 în Convorbiri literare de la Iași, despre Capela Ortodoxă Română din Paris 30. În însemnările lui Nicolae Filipescu este amintit în jurul anului 1916 ca fiind directorul Gazetei Țăranilor 31, ziar unde publicase de altfel câteva articole. Activitatea lui Șerboianu înainte de izbucnirea Primului Război Mondial a intrat și în atenția lui Tudor Arghezi. Acesta publica în 191132, în binecunoscutul său stil plin de ironie, un articol critic la adresa unor apucături
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
Șerboianu este pomenit din nou de către Tudor Arghezi. Este vorba despre faptul că arhimandritul, împreună cu alt arhimandrit, Dionisie Lungu, fuseseră trimiși de mitropolie la poliție, arestați și apoi expediați la Mânăstirea Căldărușani. Vina lor era, conform lui Arghezi, că prin gazeta lor bisericească săptămânală, Glasul Monahilor, se luptau "împotriva unui lucru indiferent din punctul de vedere al cadavrului; nu primeau cremațiunea, înființată de curând pentru cei ce preferă viermilor cenușa"41. În acest context, acuzele nefondate ale preotului Marin C. Ionescu
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
primeau cremațiunea, înființată de curând pentru cei ce preferă viermilor cenușa"41. În acest context, acuzele nefondate ale preotului Marin C. Ionescu împotriva celebrului doctor Mina Minovici, publicate în Glasul Monahilor, constituiseră motivul arestării celor doi. Arghezi arăta că această gazetă era inofensivă, fiind "vândută în tren și tramvaie", dar avea meritul că mai critica, fondat, neregulile din mânăstiri și din mediul preoțesc. Însă alt element îi părea de neînțeles lui Arghezi, și anume îndepărtarea Mitropoliei de mediul pe care îl
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
acest scop Șerboianu redactând un "Apel către toți țiganii din România", în 26 de puncte 57. Acest program de emancipare era dezvoltat în două direcții: culturală și cea care ținea de domeniul asistenței sociale. În consecință, se propunea: editarea unei gazete, publicarea de cărți, cursuri serale, universitate populară, biblioteci, școli ambulante, școli de meserii, muzee, burse, spitale, dispensare, aziluri, bresle, asistență juridică, obținerea de terenuri pentru cei nomazi etc. Andrea Varga precizează însă că Șerboianu nu cunoștea numărul țiganilor din România
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
modele, în comparație cu confrații lor mioritici. Însă cel mai relevant aspect privind acest articol este că Șerboianu își redacta intervenția sub formula unei scrisori adresate unui amic din țară, "tehnică" jurnalistică adoptată pentru un mai mare impact asupra cititorilor și profitul gazetei (lucru recunoscut și de către Șerboianu, mai târziu). Cât privește cremațiunea, arhimandritul o punea în directă conexiune cu socialiști, pe care îi considera atei și, prin urmare, lipsiți de orice reper moral: Copiii lor sunt cei mai destrăbălați și din ei
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
din punctul de vedere al opțiunii sale pro cremațiune 121. Explicațiile pe care le vehicula porneau de la ideea că orice discuție/dezbatere despre tematica incinerării umane încorpora o latură subiectivă implicită. În consecință, el recunoștea sincer că, datorită profilului revistei Gazetei Țăranilor, a "descris în culorile cele mai nereale" subiectul, considerând că face astfel "serviciu păturei țărănești, păstrătoarea celor mai îndepărtate datini strămoșești, deși nu totdeauna cele mai creștine, mai curate și mai cuviincioase"122. Însă în timp mărturisea că diversele
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
I. Popp Șerboianu, prezentă la finalul acestei ediții, este selectivă. Anexele întregesc înțelegerea textelor arhimandritului, cuprinzând și o serie de reproduceri ale articolele sale. Crematoriul Scrisoare din Paris Dăm cu titlul de document, scrisoarea de mai jos, găsită în colecția "Gazeta Țăranului", anul XVIII, numărul 16 și 17 din 18-25 Aprilie 1910. În această scrisoare P.C. Sa Arhim. Calinic Șerboianu, pe atunci Ierodiacon al Capelei Rom. de la Paris, dă sub formă de scrisoare amănunte înfiorătoare despre arderea unui cadavru omenesc, la
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
la noi, cât și-n alte țări, a fost tratată totdeauna din punct de vedere subiectiv și nicidecum întemeiată pe logică și argumente. Eu însumi, prin anul 1910, fiind diacon la Capela română din Paris și corespondent al unei vechi gazete țărănești, am publicat, sub titlul de Scrisori din Paris, impresiile căpătate acolo, între cari a fost și aceia a cremațiunii. Ținând seama de interesul gazetei, al tirajului ei, și al cititorilor cărora mă adresam, am descris în culorile cele mai
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
prin anul 1910, fiind diacon la Capela română din Paris și corespondent al unei vechi gazete țărănești, am publicat, sub titlul de Scrisori din Paris, impresiile căpătate acolo, între cari a fost și aceia a cremațiunii. Ținând seama de interesul gazetei, al tirajului ei, și al cititorilor cărora mă adresam, am descris în culorile cele mai nereale, anumite chestiuni, între care și pe aceia a cremațiunii, convins fiind că fac un serviciu păturei țărănești, păstrătoarea celor mai îndepărtate datini strămoșești, deși
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
in America, University of California Press, Berkeley, Los Angeles, London, 2001. Prothero, Sthephan, The Cremation versus Burial Debate, în Religions of the United States in Practice, edited by Collen MacDallen, vol. 1, Pricetown University Press, 2002. Publicațiile periodice românești (ziare, gazete, reviste), tom II Catalog alfabetic: 1907-1918 Supliment 1790-1906, descriere bibliografică de George Baiculescu, Georgeta Răduică și Neonila Onofrei, Editura Academiei, București, 1969. Răducă, Vasile, Ghidul creștinului ortodox de azi, Humanitas, București, 1998. Rotar, Marius, Eternitate prin cenușă: O istorie a
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
means to forward the development of cremation in Romania, now in the possession of more direct and effective means of propaganda. Calinic I. Popp Șerboianu's interest on cremation dates from the early twentieth century. In 1909, he published in Gazeta Țăranilor an article openly critical of the practice. At that time, he was priest at the Romanian Orthodox Chapel in Paris. He attended a cremation at the Pere Lachaise crematorium, which he described in the journal in the form of
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
I, 3/16 martie 1911, p. 5. 26 Veniamin Pocitan Ploeșteanu, Biserica Ortodoxă Română din Paris, Tipografia Cărților Bisericești, București, 1941, pp. 146-147. 27 Lucian Predescu, op. cit., p. 686. 28 Gheorghe Dragulin, op. cit., p. 8. 29 Publicațiile periodice românești (ziare, gazete, reviste), tom II Catalog alfabetic: 1907-1918 Supliment 1790-1906, descriere bibliografică de George Baiculescu, Georgeta Răduică și Neonila Onofrei, Editura Academiei, București, 1969, p. 154. 30 Calinic I. Popp Șerboianu, "Din trecutul Capelei Române din Paris", în Convorbiri literare, XLVI, 1912
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
singur, cu spada și pălăria atârnate Într-un cui din perete, citind versiunea tipărită a ultimei piese a lui Lope de Vega - care era autorul lui preferat - jucată pe scenele populare improvizate Del Príncipe sau De la Cruz, ori una din gazetele și fițuicile cu versuri satirice și anonime care circulau la Curte În vremurile acelea mărețe și decadente, funeste și geniale, făcându-i albie de porci pe favorit, pe rege, monarhia și luna de pe cer; În multe din ele, desigur, Alatriste
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1860_a_3185]
-
aflat În gogoși mai roditoare. Ba până și marele nostru don Miguel de Cervantes, Dumnezeu să-l ție În veșnica-I lumină, a lăsat scris În a sa Călătorie În Parnas: Adio, promenadă San Felipe, unde citesc ca-ntr-o gazetă venețiană tot ce se-ntâmplă, În câteva clipe. Asta ca să vedeți domniile voastre cât de celebru era acel loc. Se melițau În cercurile sau „bisericuțele“ acelea treburile Flandrei, Italiei și ale Indiilor cu gravitatea unui Consiliu al Castiliei, se repetau glume
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1860_a_3185]
-
el la început și chiar îl încurajase să scrie o serie de articole demascatoare despre marii parveniți ai tranziției. Lumânărescu însuși fusese, la începutul anilor 90, cunoscut și apreciat drept un ziarist vertical, inteligent, talentat și curajos. Scrisese, pentru o gazetă de largă răspândire națională, o serie de reportaje și articole de opinie, culminând cu niște reportaje curajoase în legătură cu victimele mineriadei din 13-15 iunie 1990 și cu morții neidentificați descoperiți într-un cimitir periferic al orașului. Dar un scandal, în urma căruia
KARMA. NOPŢI DE MĂTASE by DANIEL DRAGOMIRESCU MARIA ARDELEANU-APŞAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1614_a_2969]
-
de televiziune, apărute precum ciupercile după ploaie, îl transformaseră într-un VIP al talk-show-urilor politice difuzate la ore de maximă audiență. I se propusese să facă și emisiuni proprii, dar preferase mai mult să își extindă trustul de presă, fondând gazete și gazetuțe prin municipiile reședință de județ, scoțând reviste deocheate, întemeind o editură proprie, un club literar și chiar o societate caritabilă pentru copiii străzii. La alegerile din 1996, simțind încotro bătea vântul schimbărilor politice, se remarcase prin propaganda zgomotoasă
KARMA. NOPŢI DE MĂTASE by DANIEL DRAGOMIRESCU MARIA ARDELEANU-APŞAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1614_a_2969]
-
retrocedat, pe care trona calculatorul, între hârtii redacționale diverse împrăștiate peste tot de mâini grăbite. Totuși, ambianța din cabinetul patronului de la „Investitorul” nu-i păru lui Bart deloc neplăcută, dimpotrivă. Iartă deranjul, dar știi și tu bine ce înseamnă o gazetă, se scuză Doru Ionescu, încercând să facă puțină ordine pe birou. După aceea, scoțând o sticlă de lichior și umplând două pahare, vechiul coleg de școală îl întrebă ce se întâmplase cu el în ultimii cinci ani - adică nu chiar
KARMA. NOPŢI DE MĂTASE by DANIEL DRAGOMIRESCU MARIA ARDELEANU-APŞAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1614_a_2969]
-
de mai multe ori de la un capăt la altul un teanc de ziare vechi, printre care „Universul” și „Realitatea ilustrată”, împrumutate de la un prieten al cărui tată lucra la arhivele statului, se apucase deodată să redacteze de unul singur o gazetă de actualitate, în care faptele diverse despre care afla din auzite erau prezentate fără nici un fel de cenzură, iar articolele politice despre situația din țară aveau un ton destul de caustic, model în acest sens fiindu-i vechile publicații interbelice, dar
KARMA. NOPŢI DE MĂTASE by DANIEL DRAGOMIRESCU MARIA ARDELEANU-APŞAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1614_a_2969]
-
protestase el în grabă, cu un aer ușor contrariat și cu ceva mândrie rănită. Atunci bunicul se arătase oarecum satisfăcut că avea un nepot cu atâta doxă, care se gândise să se ocupe de jurnalistică și să scoată așa, o gazetă de capul lui, dar îl sfătuise să fie totuși mai prudent pe viitor și să nu mai scrie de capul lui contra politicii de translare în miez de noapte a vechilor biserici din oraș și nici despre alte chestii dintr-
KARMA. NOPŢI DE MĂTASE by DANIEL DRAGOMIRESCU MARIA ARDELEANU-APŞAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1614_a_2969]