2,189 matches
-
vorba despre crearea unui univers de hârtie, gol de substanță, a unei lumi alienate, închise, aflate sub fascinația și dominația presei. Fenomenul mass-media pașoptist și postpașoptist este studiat ca factor declanșator al unei existențe falsificate, de care însuși omul și gazetarul Caragiale a încercat să se salveze prin opera sa „literară”, molipsită și ea de ticurile și de clișeele limbajului publicistic. Rică Venturiano c’est moi (titlul unui capitol) se referă tocmai la „lupta cu omul-kitsch care-l pândește dinăuntru” pe
CONDEESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286357_a_287686]
-
rea-credință și, cum era de așteptat, eșuează. Viața lui particulară se va dovedi, de asemenea, un eșec, și Dumbravă alunecă, previzibil, spre demență, spre autodistrugere. Unele părți, puține, ale narațiunii sunt reușite, ca și portretele personajelor secundare - afaceristul Mișu Horenstein, gazetarul Dumitru Comșa, Erna Theodorini -, trasate cu siguranță, cum se întâmplă și cu peisajul orașului de provincie. Impresia generală rămâne însă de neînchegare, multe episoade sunt tratate superficial, stilul se menține la nivelul foiletonului de gazetă. Cel de al doilea roman
CONSTANTINESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286368_a_287697]
-
, N.[icolae] D. (29.XI.1880, Bârlad - 1.II.1949, București), prozator și gazetar. De obârșie ardelenească, tatăl lui C., Dimitrie Cocea, ofițer de carieră, participă la Războiul de Independență și e avansat până la gradul de general. Brutal cu subordonații, cazon și în familie, era la antipodul soției sale, Cleopatra, fiică a moșierului Nicorescu
COCEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286310_a_287639]
-
clasă, cât și fostul tovarăș de joacă, acum factotum la Marele Stat Major. Îndrumarea spre ideologia socialistă apare firească, cum este și devenirea lui Tase Bojoceanu, acum ajuns unealtă a Siguranței. Din păcate, autorul dă frecvent curs habitudinilor sale de gazetar, aglomerând comentariile publicistice pe marginea unor aspecte, întâmplări, personalități reale, iar, pe de altă parte, se complace în descrierea unor scene de orgie, adesea fără vreo motivație epică. Aceste cusururi sunt și mai evidente în Pentr-un petec de negreață
COCEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286310_a_287639]
-
, Eugen (25.X.1890, Craiova - 27.II.1975, Craiova), poet, prozator și gazetar. O darnică ursită a făcut ca Dumitru Constantinescu, meșter plăpumar, și nevasta lui, Eufrosina, să aducă pe lume opt copii, dintre care cinci vor ajunge oameni de condei: Iancu, Eugen, Paul, Savin, Lucia. Însă C. pare la început atras de
CONSTANT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286363_a_287692]
-
cele din urmă niște naive literaturizări. Primele schițe ale lui C. Mille (în C. apar, sub titlul Spovedania unui om nou, și capitole din romanul Dinu Milian), prea multe din nuvelele Sofiei Nădejde trimit mai curând la o vocație de gazetar insurgent, în război cu societatea, decât la una de scriitor. Doar Șt. Basarabeanu (Victor Crăsescu), prozator mai înzestrat, intrat târziu în cercul revistei, reușește uneori ca, în locul solicitării abrupte, nejustificate de solidarizare a cititorului cu teza autorului, să creeze o
CONTEMPORANUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286392_a_287721]
-
după 1980 în limba română, Odioasa crimă din Carpathia sau Din însemnările unui celibatar (1995). Nu este, cum poate părea după titlu, o carte polițistă de ficțiune, căci însemnările într-un târziu jurnal parizian făcute de personajul-narator, Sandu Gore - tânăr gazetar în anii ’50, într-o țară de democrație populară -, dezvăluie situații, evenimente și personaje autentice, ușor de identificat în România perioadei respective: Sandu Gore este redactor la „Steaua de partid” și la „Carpathia muncitoare marxist-leninistă ilustrată”, dintr-un vechi oraș
CREMENE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286482_a_287811]
-
dintr-un vechi oraș universitar, unde funcționează, ca pretutindeni, „instituțiile periculoase”, „Poliția proletară - P.P.”, „Investigația internă - poliția așa-zis secretă a Carpathiei - I.I.” ș.a. Invadată de „gitani”, analfabeți rusizați, „turnători de serviciu” și activiști de partid, lumea prin care trece gazetarul este una deformată până la caricaturizare, grotescă. Sandu Gore o privește cu ironie, încercând să se distanțeze de ea, dar, adevărat don juan local, amator de legături amoroase cu vedetele feminine ale nomenclaturii, se adaptează totuși, ba chiar suportă îngăduitor penibile
CREMENE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286482_a_287811]
-
, Tudor (21.V.1880, București - 14.VII.1967, București), poet, prozator și gazetar. Era fiul lui Nicolae Theodorescu (inițial Nicolae Tudor Cojocaru), cu obârșia în Cărbunești-Gorj, agricultor (arendaș la Martalogi și Costești), funcționar la banca din Pitești. Identitatea mamei, cea impusă de actul de naștere dat publicității - în care A. apare ca fiu
ARGHEZI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285438_a_286767]
-
ierodiaconului Iosif. Varietatea publicisticii sale (în „Viața românească”, „Rampa”, „Făclia”, „Gândirea”, „Contimporanul”, „Clipa”, „Clopotul”, „Lumea”, „Integral”, „Țara noastră”, „Adevărul literar și artistic”, „Sinteza”, „Viața literară”, „Ramuri” ș.a.), neaderența la vreun program, agresivitatea polemicilor, forma lor artistică fac din A. un gazetar fără egal. Poetul, în schimb, era parțial cunoscut, cu precădere în rândurile boemei intelectuale. El nu are nici o carte. Dureros îndoit de sine și orgolios, văzând în poezie o experiență intimă, aproape o taină, aștepta urmărind „perfecționarea izolată a individualității
ARGHEZI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285438_a_286767]
-
pe anul 1995, acordat la Festivalul Național de Literatură „Mihai Eminescu” de la Suceava-Putna. Prozatorul B. debutează cu un volum de reportaje literare, realizat în colaborare cu Alexei Rudeanu și intitulat Destine din Nord (1974). Aici contactul cu realitatea imediată al gazetarului nu împiedică, ci stimulează scriitorul să absoarbă contingentul într-o realitate permanentă și reprezentativă (locuri pitorești, îndeletniciri, mentalități etc.). Volumul Albastru de Bucovina (1979) restrânge această reprezentare la spațiul indicat de titlu, spațiu transformat într-un decor fermecător, din care
BELDEANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285679_a_287008]
-
din Călimani pentru a-i exploata zăcământul de sulf. După-amiaza unei amintiri (1985) se apropie mai mult de ficțiune, reportajului propriu-zis i se substituie portretul și dialogul cu un interlocutor devenit personaj literar (femeia frumoasă, bărbatul viteaz, de pildă). Experiența gazetarului e un pretext pentru autorul de proză scurtă. În Iarba iubirii (1989), reporterul-scriitor poposește acasă la Nicolae Labiș sau la Ciprian Porumbescu, face istoria plutăritului, prezintă „cronicile” și casa-muzeu a lui Toader Hrib de la Arbore, descrie ținutul Ostrei, codrii Rădăuților
BELDEANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285679_a_287008]
-
de Nord și Ținutul Herței. Ceea ce au trăit și trăiesc azi românii din aceste teritorii înstrăinate de țară este reconstituit prin note de călătorie, prin relatarea participării la acțiuni culturale, prin reproducerea unor texte apărute în presa locală. Din nou gazetarul și scriitorul colaborează eficient. SCRIERI: Destine din Nord (în colaborare cu Alexei Rudeanu), Iași, 1974; Mirele pâinii, București, 1976; Albastru de Bucovina, București, 1979; Bună seara, frumoasă poveste, Iași, 1981; Armura solară, București, 1983; După-amiaza unei amintiri, Iași, 1985; Lecția
BELDEANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285679_a_287008]
-
o înclinație spre consemnarea unui anumit hedonism erotic, ele pun în scenă povești de dragoste sau aventuri amoroase, consumate în medii „moderne” și „mondene” ale citadinismului anilor ’60-’70. Personajele, care lucrează în institute de proiectări ori sunt balerine, pictori, gazetari etc., se preocupă de vestimentație, de confortul lor domestic și de amenajarea rafinată a locuinței, dau - sau se duc la - petreceri dansante, la care se bea neapărat whisky Black & White și se dansează după ultimele șlagăre ale momentului, unele au
BELDEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285680_a_287009]
-
făcut parte dintr-o echipă de boemi cu lavalieră, care l-a avut membru, la un moment dat, și pe Urmuz. O bună parte din amintirile sale radiografiază o jumătate de veac de viață bucureșteană, pe categorii socio-profesionale: scriitori, filosofi, gazetari (se reține portretul venalului Dem. Theodorescu, poreclit „șacalul”), profesori, ingineri, magistrați, medici, diplomați, clerici. Imaginile despre Tudor Arghezi, de exemplu, nu sunt întru totul confortabile, un portret scris cu aciditate fiind și acela al lui Nae Ionescu. Perpessicius și Șerban
BELDIE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285683_a_287012]
-
BÂRNA, Vlaicu (4.XI.1913, Crișan, j. Hunedoara - 11.III.1999, București), poet, traducător, prozator și gazetar. Este fiul Mariei (n. Pavel) și al lui Ioan Bârna, țăran. După școala primară din satul natal, frecventează Liceul „Avram Iancu” din Brad. În toamna anului 1932, proaspăt bacalaureat, devine student al Facultății de Litere și Filosofie, secția filologie modernă
BARNA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285649_a_286978]
-
versuri, în „Gazeta Bucovinei”, unde va lucra ca ziarist până în 1896. Este, totodată, unul dintre întemeietorii și principalii colaboratori ai revistei „Încercări literare” (1892-1893). Între 1896 și 1898 își continuă studiile la Universitatea din Innsbruck, apoi își reia activitatea de gazetar în Cernăuți, la „Patria” (până în 1900) și la „Deșteptarea”. Din 1905, devine funcționar administrativ și redactor la „Foaia legilor și ordonanțelor țării Bucovina”. După 1919 este profesor la Facultatea de Drept din Cernăuți, având și un rol decisiv în înființarea
BERARIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285702_a_287031]
-
înscrie apoi la Academia Comercială din București și, în fine, frecventează cursurile Academiei de Arte Frumoase din Cluj. Debutează aici ca artist plastic într-o expoziție de pictură în alb-negru și este totodată profesor de desen, critic de artă și gazetar. Revine apoi la București, cooptat fiind în conducerea Casei Școalelor. În 1942 era consilier al Editurii Gorjanu, iar după război și după anii de detenție, a funcționat ca redactor tehnic la Editura pentru Literatură. I-au rămas în manuscris câteva
BENES. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285697_a_287026]
-
, H.[enri] (15.III.1902, București - 20.X.1961, București), gazetar și traducător. Era fiul Clarei (n. Blasbalg) și a lui Martin Israilovici, comerciant. A urmat școala primară și liceul în București și Bacău, apoi Conservatorul de Artă Dramatică din Cluj, absolvindu-l în anul 1922. Ar fi studiat mai târziu
BLAZIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285761_a_287090]
-
Memoriile lui Daniel de Cosnac, publicate de Société de L'Histoire de France, în 1850. Vom prezenta un fragment din lucrarea intitulată: Queen and Cardinal, A Memoir of Anne of Austria And Of Her Relations With Cardinal Mazarin:"Pamfletele și gazetarii vremii nu au mai încercat să acopere intimitatea dintre regina mama și ministru. Tot felul de afirmații obscene erau împrăștiate atât în versuri, cât și în proza, unele amuzante, altele grosolane, altele prostești. Autorul operei Requeste Civile, scriind despre acest
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu () [Corola-publishinghouse/Science/266_a_513]
-
CIORĂNESCU, George (19.III.1918, Moroeni, j. Dâmbovița - 6.II.1993, München), poet, prozator, eseist, gazetar și traducător. Este fiul Ecaterinei (n. Teodorescu) și al lui Ion Ciorănescu, învățători. Școala primară a făcut-o în Moroeni. Absolvent al Liceului „Sf. Sava” din București, licențiat în științe politice la Facultatea de Drept din București în 1941, C.
CIORANESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286267_a_287596]
-
D.[umitru] (7.XI.1897, Plenița, j. Dolj - 5.I.1978, Sibiu), poet și gazetar. Este fiul Anicăi (n. Potârcă) și al lui Ion Ciurezu, țărani. Și-a terminat studiile cu întârziere din cauza participării la războiul din 1916-1918. A debutat cu versuri la revista „Viața studențească” (1921), pe când urma cursurile Facultății de Litere din București
CIUREZU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286287_a_287616]
-
Deviza este: „«Eftin și bun!» 10 bani numărul.” O spirituală Profesiune de credință către cititori imită solemnitatea, deseori fără conținut, pe care o afectau editorialele și articolele-program ale jurnalelor nou-apărute. Cititorul este asigurat că nu mai puțin de 39 de gazetari lucrează la redactarea gazetei, în timp ce un bogat grup de corespondenți împânzește Europa pentru a satisface nevoia de informație a celor 33 333 de prezumtivi cititori. Totodată se dau asigurări că eforturile redacției vor fi îndreptate mai ales spre păstrarea unei
CLAPONUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286292_a_287621]
-
orice eveniment politic în favoarea lor, de amatorii de știri senzaționale, de naivii care dau fiecărui gest al unei personalități semnificații ultraimportante. Este zeflemisită și buna credință a cetățeanului simplu, avid de noutăți, dezinformat, gata să creadă în orice. Tot moravurile gazetarilor timpului sunt vizate și în articolele Către cititori sau Deslușire. Primul dintre ele este un atac împotriva publicității exagerate pe care și-o făceau jurnalele. Cel de-al doilea este îndreptat împotriva interminabilelor profesiuni de credință care se etalau în
CLAPONUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286292_a_287621]
-
și-o făceau jurnalele. Cel de-al doilea este îndreptat împotriva interminabilelor profesiuni de credință care se etalau în mai toate gazetele și în care se discuta, cu fraze sforăitoare, despre menirea presei moderne, despre îndatoririle morale și sociale ale gazetarului. Viața parlamentară constituie subiectul unor cronici corosive. Într-una din anecdotele adunate sub titlul „Gogoși”, cele două personaje, băcanul Ghiță Calup și Ilie, tejghetarul său, prefigurează două dintre personajele comediei O noapte furtunoasă a lui I. L. Caragiale: Jupân Dumitrache și
CLAPONUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286292_a_287621]