1,374 matches
-
Un număr redus de jocuri solicită unele materiale care nu sunt specifice judoului, cum ar fi: mingi, cordoane, bastoane de gimnastică (sau chiar mai scurte), saltele de gimnastică (unde este cazul). Saltelele de gimnastică pot fi foarte bine înlocuite cu gazon de iarbă, nisip și uneori chiar cu zăpada, atunci când se va încerca practicarea lor în aer liber. Pentru spațiul de desfășurare a jocurilor este necesară trasarea pe sol (unde este cazul și este specificat în regulament) a unor cercuri de
Iniţierea în judo : jocuri şi exerciţii cu partener by Marin Chirazi () [Corola-publishinghouse/Science/364_a_641]
-
factorul uman. Însă distincția între arhitectura peisageră și artă rezidă din faptul că grădina sau parcul constituie o realitate și nu doar o reprezentare, materia din care se întruchipează ideea de parc (grădină) fiind vie, alcătuită din arbori, arbuști, flori, gazon etc. Definiție. Arhitectura peisajului este o știință aplicativă care studiază concepția de proiectare a spațiului verde din perspectiva unor noțiuni estetice și pe baza unor principii specifice, în vederea realizării unor amenajări peisagistice. Formularea acestei titulaturi (arhitectura peisajelor) a apărut pe la mijlocul
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
implică și o pregătire corespunzătoare în domeniile: Sociologie, Economie, Legislație specifică, Management, Marketing ș.a. OBIECTUL DE STUDIU ȘI SCOPUL DISCIPLINEI Obiectul de studiu al arhitecturii peisagere este spațiul verde. Spațiul verde este constituit din totalitatea vegetației (arbori, arbuști, elemente florale, gazon, etc.), a căilor de circulație, a diferitelor amenajări a apelor și a dotărilor decorative și utilitare existente. A amenaja un spațiu verde, indiferent de întinderea acestuia, înseamnă a disciplina relieful, mobilitatea apei, iregularitatea formelor vegetale, contrastul suprafețelor și armonia culorilor
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
zilele toride de vară sunt mai scăzute în interiorul masivelor de arbori, a perdelelor de protecție, fâșiilor plantate în lungul străzilor, sau în apropierea acestora, iar iarna temperaturile sunt mai ridicate datorită efectului de diminuare a mișcării aerului. Suprafețele acoperite cu gazon se încălzesc mai puțin comparativ cu suprafețele acoperite cu nisip, pietriș, cărămidă, asfalt sau beton. De exemplu, dacă temperatura aerului la suprafața betonului este de 30 0C, în aceleași condiții temperatura la suprafața asfaltului va fi de 45 0 C
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
cu suprafețele acoperite cu nisip, pietriș, cărămidă, asfalt sau beton. De exemplu, dacă temperatura aerului la suprafața betonului este de 30 0C, în aceleași condiții temperatura la suprafața asfaltului va fi de 45 0 C, iar temperatura aerului la nivelul gazonului va avea valori cuprinse între 22-24 0 C. Acest aspect se poate pune ușor în evidență prin diferențele de temperatură dintre zonele verzi și aglomerările de construcții, sau dintre zonele verzi și zonele deschi-se, lipsite de vegetație, care se încing
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
etc. De exemplu, o suprafață gazonată reține de 3-6 ori mai mult praf și particule solide decât o suprafață nudă, iar un arbore de mărime medie reține de 10 ori mai multe impurități decât suprafața proiecției coroanei acestuia, acoperită cu gazon. Un hectar de pădure de stejar poate reține cca. 68 t de particule solide și praf, în cazul molidului cca. 30 t/ha, pinului silvestru cca. 35 t/ha, iar a teiului pucios cca. 42 t/ha. Reducerea poluării chimice
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
de recreare). Importanța decorativă a vegetației în peisajul arhitectural al unui oraș este și mai mare, în geometrismul construcțiilor spațiile verzi introducând varietate și culoare. Un ansamblu arhitectural își sporește expresivitatea artistică dacă este încadrat sau înconjurat de vegetație lemnoasă, gazon sau oglinzi de apă. Plantațiile accentuează perspectiva unui obiectiv arhitectural sau maschează diferite aspecte inestetice. Însușirile decorative ale vegetației lemnoase (culoarea frunzișului, textura co roanei, flori, fructe, lujeri, scoarța și ritidomul, etc.) sau chiar a vegetației ierboase, variază pe parcursul unui
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
o perdea compactă de specii lemnoase arborescente și arbustive, care, pe lângă rolul sanitar, să îndeplinească și funcția decorativă. Pentru o grădină de 3-4 ha se consideră suficientă o singură intrare. Cea mai mare suprafață i se atribuie vegetației lemnoase, apoi gazonului, diferitelor dotări, aleilor, florilor, etc. Dintre cele mai reprezentative grădini publice românești create din secolul XIX se poate aminti grădina Cișmigiu iar dintre realizările românești postbelice se pot menționa grădina Bălcescu și grădina Drumul Taberei, ambele din București. PARCUL (ORĂȘENESC
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
relativ variat, dar fără ca să necesite mișcări mari de pământ pentru corectarea denivelărilor, precum și terenurile situate în apropierea unei ape curgătoare sau stătătoare. Din suprafața totală a parcului circa 65-75% trebuie să fie destinată speciilor lemnoase, arbustive și arboricole precum și gazonului și florilor. Într-un parc se prevăd mai multe sectoare sau zone cu destinații diferite (odihnă, distracție, sport, joacă pentru copii, etc.). Trasarea aleilor trebuie să fie simplă, adaptată terenului, să evite încrucișările și să conducă spre obiective interesante. Prin
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
stradale vor avea coroana îngustă și înaltă, pentru ca vehiculele încărcate cu diverse materiale să nu agațe ramurile. În general, în regiunile cu climă rece, umedă și cu puține zile însorite se recomandă folosirea arborilor de mărimea a III-a, arbuștilor, gazonului și speciilor floricole. În cazul unităților cu număr mare de muncitori care lucrează în echipe numeroase, se recomandă crearea unor nișe din boschete arbustive, pentru ca grupuri mici de muncitori să poată avea posibilitatea unei pauze în liniște, în timp ce, pentru angajații
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
de-a lungul fațadei unei clădiri sau terase va fi astfel trasată încât porțiunile situate de o parte și de alta a clădirii să fie simetrice. Dacă terasa deservită de alee este separată de aceasta printr-o zonă acoperită cu gazon sau plantații, aleea se leagă cu terasa printr-o racordare transversală, impunându-se introducerea unor curbe. Se vor evita liniile drepte deoarece aleea nu trebuie să dea impresia că se “lovește” de construcție, ci mai curând că se strecoară spre
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
la nivel. Foarte decorative sunt dalajele: ele pot fi executate din lespezi naturale de piatră, dale cioplite, dale din beton, uneori rondele din lemn, cărămizi. Aspectul suprafețelor, modul divers de aranjare, combinațiile cu alte materiale, îmbinarea rosturilor compactă sau cu gazon, constituie nenumărate soluții care sporesc frumusețea traseului aleilor. Dalajele de beton, foarte frecvent folosite în prezent, fiind mai ieftine și mai ușor de procurat, pot fi realizate în diferite moduri atât ca formă cât și ca textură și colorit. Suprafața
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
că suprafața minimă pentru un autoturism este de cca. 10 12 m2. Deoarece se consideră că, în general, parcările sunt inestetice, se recomandă înverzirea lor, fără a stingheri circulația, cu ajutorul unor plăci numite grile gazonate. Acestea sunt niște grile de gazon având dimensiunile: 60 cm/40 cm/12 cm și o greutate de 42 kg. Ele pot fi amplasate pe o infrastructură de rezistență, sau fără infrastructură (numai 1-2 cm nisip), dacă se folosește pentru staționarea autoturismelor și solul este suficient
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
stolonifera (iarba câmpului), Agrostis tenuis, Poa annua (firuță) ș.a. Apare astfel o suprafață gazonată care nu se distruge prin tasarea de către roți, deoarece acestea se sprijină pe grilajul betonat. Prin acest procedeu suprafața de parcare este constituită din 2/3 gazon și 1/3 beton. În spațiile verzi de la periferia orașelor se recomandă ca parcările să fie mascate cu mici grupuri de arbuști cu lățimea de cca. 0,5 m, delimitând astfel mici spații pentru staționarea a 3-4 autoturisme. APELE ÎN
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
de compunere a spațiului cu ajutorul acesteia. Compunerea peisajelor cu vegetație se bazează pe efectele dominante ale arborilor și arbuștilor, cărora li se asociază subarbuștii, speciile floricole și plantele erbacee. Se disting următoarele elemente vegetale în cadrul unui spațiu verde: a) Iarba, gazonul, plantele înlocuitoare de gazon, arbuștii târâtori: fac parte din planul inferior (suprafața solului); b) Specii floricole, anuale, bienale și perene (fac parte din planul inferior al amenajării, foarte decorativ și deosebit de important; c) Arbuștii cu port prostrat și subarbuștii de
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
cu ajutorul acesteia. Compunerea peisajelor cu vegetație se bazează pe efectele dominante ale arborilor și arbuștilor, cărora li se asociază subarbuștii, speciile floricole și plantele erbacee. Se disting următoarele elemente vegetale în cadrul unui spațiu verde: a) Iarba, gazonul, plantele înlocuitoare de gazon, arbuștii târâtori: fac parte din planul inferior (suprafața solului); b) Specii floricole, anuale, bienale și perene (fac parte din planul inferior al amenajării, foarte decorativ și deosebit de important; c) Arbuștii cu port prostrat și subarbuștii de până la 50 cm, dispuși
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
mai pot folosi în masive care să decoreze planurile inferioare, de exemplu unii arbuști semitârâtori (Cotoneaster horizontalis, Juniperus horizontalis, Lonicera pileata, Juniperus sabina ș.a.) dar și cei târâtori (Cotoneaster dammeri var. radicans, Juniperus horizontalis var. glauca ș.a.) sau înlocuitorii de gazon (Euonymus fortunei var. radicans, Pachysandra terminalis ș.a.). Volumul și forma variată în profil a masivelor și grupărilor de arbori și arbuști rezultă mai ales din îmbinarea speciilor cu înălțimi diferite. HABITUSUL Dintre toate componentele vegetației, arborii au energia vizuală cea
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
rabate dintr-o singură specie sau mai multe specii, din plante de mozaic, din plante anuale sau perene, rabate de primăvară, vară sau toamnă. Bordurile se proiectează în scopul creării unui cadru pentru peluze, ronduri, rabate, pentru despărțirea potecilor de gazon, cărora le dă un aspect ordonat și îngrijit. Acestea se pot amenaja cu arbuști scunzi sau plante floricole. Se pot folosi exemplare aparținând speciilor: Aster sp., Lobelia sp., Tagetes sp., Phlox sp., Pyretrum parthenifolium aurem, Centaurea candidissima, Salvia argentea, Coleus
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
vegetal (după Iliescu A.F., 2003) Alte amenajări florale pot fi proiectate ca niște grupe, pete libere sau diverse forme. Astfel, se pot proiecta vase cu flori, ceasuri florale, amenajări în jurul bazinelor de apă, grădini alpine, etc. PROIECTAREA SUPRAFEȚELOR GAZONATE Gazonul. Este o suprafață de teren acoperită de vegetație ierboasă formată, în special, din ierburi graminee și folosită în scopuri decorative, sportive sau sanitare. După destinație, compoziție și modul de întreținere se disting următoarele tipuri de gazon: gazonul de parter (de
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
etc. PROIECTAREA SUPRAFEȚELOR GAZONATE Gazonul. Este o suprafață de teren acoperită de vegetație ierboasă formată, în special, din ierburi graminee și folosită în scopuri decorative, sportive sau sanitare. După destinație, compoziție și modul de întreținere se disting următoarele tipuri de gazon: gazonul de parter (de culoare verde intens și des ca peria); gazonul de peluză de grădină (cu specii rezistente la călcat); gazonul de pajiște; gazonul decorativ (cu flori rare, diseminate natural sau cultivate); gazonul pentru terenurile sportive și gazonul de
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
PROIECTAREA SUPRAFEȚELOR GAZONATE Gazonul. Este o suprafață de teren acoperită de vegetație ierboasă formată, în special, din ierburi graminee și folosită în scopuri decorative, sportive sau sanitare. După destinație, compoziție și modul de întreținere se disting următoarele tipuri de gazon: gazonul de parter (de culoare verde intens și des ca peria); gazonul de peluză de grădină (cu specii rezistente la călcat); gazonul de pajiște; gazonul decorativ (cu flori rare, diseminate natural sau cultivate); gazonul pentru terenurile sportive și gazonul de taluz
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
vegetație ierboasă formată, în special, din ierburi graminee și folosită în scopuri decorative, sportive sau sanitare. După destinație, compoziție și modul de întreținere se disting următoarele tipuri de gazon: gazonul de parter (de culoare verde intens și des ca peria); gazonul de peluză de grădină (cu specii rezistente la călcat); gazonul de pajiște; gazonul decorativ (cu flori rare, diseminate natural sau cultivate); gazonul pentru terenurile sportive și gazonul de taluz. Peluzele din parcuri ocupă, de regulă, suprafețe întinse și se prezintă
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
în scopuri decorative, sportive sau sanitare. După destinație, compoziție și modul de întreținere se disting următoarele tipuri de gazon: gazonul de parter (de culoare verde intens și des ca peria); gazonul de peluză de grădină (cu specii rezistente la călcat); gazonul de pajiște; gazonul decorativ (cu flori rare, diseminate natural sau cultivate); gazonul pentru terenurile sportive și gazonul de taluz. Peluzele din parcuri ocupă, de regulă, suprafețe întinse și se prezintă sub formă de pajiști tunse de 2-3 ori pe an
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
sportive sau sanitare. După destinație, compoziție și modul de întreținere se disting următoarele tipuri de gazon: gazonul de parter (de culoare verde intens și des ca peria); gazonul de peluză de grădină (cu specii rezistente la călcat); gazonul de pajiște; gazonul decorativ (cu flori rare, diseminate natural sau cultivate); gazonul pentru terenurile sportive și gazonul de taluz. Peluzele din parcuri ocupă, de regulă, suprafețe întinse și se prezintă sub formă de pajiști tunse de 2-3 ori pe an, sunt alcătuite din
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
întreținere se disting următoarele tipuri de gazon: gazonul de parter (de culoare verde intens și des ca peria); gazonul de peluză de grădină (cu specii rezistente la călcat); gazonul de pajiște; gazonul decorativ (cu flori rare, diseminate natural sau cultivate); gazonul pentru terenurile sportive și gazonul de taluz. Peluzele din parcuri ocupă, de regulă, suprafețe întinse și se prezintă sub formă de pajiști tunse de 2-3 ori pe an, sunt alcătuite din specii de graminee cu frunzele înguste, care înfrățesc abundent
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]