2,146 matches
-
plină de spini decât înainte. Înghesuit între cele trei puteri contrarie ele în de ele: Ungaria, Polonia și Turcia, espus fără apărare pretențiilor de predominare a cîtortrele, pretenții ce erau și nedrepte, și se escludeau una pe alta, țiind cu geloasă temere la mântuirea libertății sale, el urma un sistem de clătinare de un soi propriu și încercă să ție cu cîteși trei stăpânii deodată pentru a câștiga bunăvoința cîtortrei. Voluptuos, precum era în mare grad, și având mulți copii nelegitimi
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
de care are parte în contrast cu cea ideală de care ar trebui să aibă parte. El e un om de stat în toată puterea cunoștinței de sine. Însă ce mare diferență pentru opera poetică când înainte-ne ar sta un om gelos și amărât de gloria poetică a lui Tasso! De unde apoi să iasă din aceasta la finea piesei stânca de mântuire de care se apucă poetul desperat, unde rămâne apoi ideea întregei opere de arte, care se mișcă în jurul împăcări celor
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
nerealizabil în forma lui urmărită pentru a câștiga popularitate și a face paradă de naționalism, o paradă care induce atât de lesne în eroare ziarele de peste Carpați. Avem prea mare credință în vitalitatea poporului românesc de pretutindeni și o prea geloasă temere de înrăutățirea stării lui, deja destul de rele, ca să gonim popularitate pe seama nefericirilor lui actuale. Aci însă nu e vorba de veleități politice ori naționale, ci de ceva cu desăvârșire practic, de bun simț comun: de colonizarea câtorva sute de
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
idem. Altfel înțelegem noi un lucru pe care-l pricepem și altfel cei ce aud numai vorba, fără a avea idee de ceea ce ea însemnează. [30 iulie 1882] ["ANTON PANN NE SPUNE... Anton Pann ne spune povestea despre un bărbat gelos care-n ruptul capului n-ar fi poftit pe vreun prieten la masă ori la petrecere, numai pentru că-și temea femeia. În sfârșit, se pune femeia pe capul lui, și azi una, mâne alta, [î]l înduplecă și pe el
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
tehnică într-o formă moderată în autoprezentarea lui Meursault din romanul Străinul al lui Camus și într-o formă radicală în romanul Gelozie al lui Robbe-Grillet, unde cineva presupune că ochiul (-cameră) pîndind prin jaluzele venețiene este acela al soțului gelos. Reificarea realității surprinse prin "camera eye" este dusă aici atît de departe, încît concluziile despre conștiința care percepe sînt de regulă nefondate. Nu pare nepotrivit să vorbim aici despre o zonă de nedeterminare în sensul lui Ingarden 533. Nedeterminarea acestei
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
în contact cu el? Dumnezeul creștin știe să întocmească lucrurile. Allah și Iahve vor să facă totul pentru ei înșiși. Ei sînt în același timp omniprezenți și exasperant de absenți. Prea conștienți de transcendența lor pentru a descentraliza cu adevărat. Gelos pe prerogativele sale, Allah își face el însuși comisioanele. El îl împuternicește pe arhanghelul Gavriil odată pentru totdeauna, iar apoi se retrage în apartamentele sale. Iahve își are profeții, regii, preoții, poporul ales și îngerii săi. Dar mandatarii lui rămîn
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
cel puțin ca potențialitate . Titanii definesc în mitologia greacă între altele, noțiunea de bestial. Desigur, evităm orice legătură cu titanii amintiți în §II.4.3.5 (Zeus însuși fiind fiul unui titan); e doar o coincidență de termen. Acești titani, geloși pe puterea obținută de Dionysos de la tatăl său Zeus, l-au ucis și înghițit, atrăgându și însă asupră-le trăznetele lui Zeus. Cenușa lor a dat naștere oamenilor, care au moștenit astfel un element bestial, titanic, ce determină reîncarnări nenumărate
Fundamente de antropologie evolutivă pentru psihiatrie by Cristinel V. Zănoagă Mihai Tetraru Maria Tetraru Mihai Asaftei () [Corola-publishinghouse/Science/1265_a_2075]
-
numi și „neamurile”. Capitolul ÎI, El, Elohim, Yahweh, după ce relevă tipurile de contexte în care apar aceste nume, subliniază diferențele dintre ele, iar capitolul III, Dieu parle de lui, se ocupă de atributele divine revelate de Dumnezeu însuși: viu, sfânt, gelos, unic, trascendent. Acestea sunt completate, în capitolul IV, intitulat Leș noms donnés par l’homme à Dieu, de alte atribute: Stâncă șlui Israelț, Cel Preaînalt (‘Elyôn), Cel Veșnic (‘Olam), Cel care mă vede (El Rô’i), Cel Puternic sal lui
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
Dumnezeu” este ireversibilă. Uneori Scripturile accentuează YHWH este DUMNEZEU, alteori YHWH este DUMNEZEU și în această constă dinamică lor. Există și o serie de afirmații în care YHWH e desemnat, apozițional sau predicativ, ca un anume fel de Dumnezeu („Dumnezeu gelos” - Ex 20,5; „Dumnezeu îndurător și plin de dragoste”: Ex 34,6 etc.). YHWH înseamnă revelație, iar ’elohm, a fi revelat. De aceea, în afară unor lucrări de uz strict științific, ’elohm trebuie tradus, ca și variantele sale
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
Ql - de Sihem, ’Pl Ro’ - de Beer-lahai-roi, ’ Pl-Šaddai - de Bethel 170. Numele generic ’Pl e folosit mai ales pentru a-l descrie pe YHWH, de exemplu că ’Pl raƒóm we-ƒannón („Dumnezeu îndurător și milostiv” - Ex 34,6), ’Pl qann"’ („Dumnezeu gelos” - Ex 34,14), ’Pl k">Ä: („Dumnezeul slavei” - Ps 29/28,3), ’Pl GibbÄr, („Dumnezeu puternic” - Is 9,5), ’Pl ’ Eƒa: („Dumnezeu unic” - Mal 2,10) etc. Un tip aparte îl reprezintă combinațiile în care ’Pl apare alături de un substantiv
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
Minulescu) și în cea universală: "Verde crud, verde crud... Mugur alb și roz și pur, Vis de-albastru și azur, Te mai văd, te mai aud!" (G. Bacovia Note de primăvară) "Cum e divin albastrul și dușmănește răul, Cum e gelosul galben adesea fad, banal, Ce indiferent e roșul, arzând și ce feroce, Când verdele-i speranța și rozul dulce nuntă." (Maurice Utrillo Act pictural) In operele de artă, fiecare artist este creatorul unui limbaj plastic; deci modalitățile de exprimare și
CULOAREA SENS ŞI SENSIBILITATE by ANGELA VASILACHE () [Corola-publishinghouse/Science/263_a_496]
-
un pasaj al dialogului Republica o sintagmă care desemnează calitățile naturii divine, în contextul în care aceeași formulă desemnează una dintre cele mai interesante probleme ale epistemologiei dialogurilor de tinerețe ale lui Platon. Criticând mitologia tradițională care prezenta zeii vicioși, geloși, ipocriți și versatili, Platon propune un nou chip al zeului, care trebuie să fie „simplu și adevărat (a(plou=j te kaˆ a)lhqh/j)”. Vom discuta mai jos semnificația acestei expresii și cariera ei în platonism: să remarcăm deocamdată
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
Coincidența dintre atributele zeului, remarcată în debutul acestor rânduri, cade sub incidența primei întrebări. Zeul este, spune Platon, a(plou=j te kaˆ a)lhqh/j. Atributele sale fuseseră propuse în contextul în care miturile proferate de către poeți despre zeii geloși, mincinoși și dezmățați corup sufletul cetățenilor, făcându-i să se îndoiască de practicarea virtuții și, implicit, de legitimatea conducătorului lor în peisajul cetății proiectate. Prin urmare, pentru ca suveranul cetății să poată fi filosoful care să asume reflexivitatea tuturor celorlalți, toți
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
de experiență bogată și prețioasă pentru copil. Astfel, pentru copiii dintr-o familie numeroasă, bunicii oferă acel „surplus de cămin”, care completează și întregește mediul familial propriu-zis și în care fiecare dintre copii se bucură de o atenție egală. Copilul gelos, care consideră că alt copil (frate sau soră) i-a luat locul în inima părinților săi, vine la bunici, unde găsește un loc de refugiu. Este adevărat însă că uneori bunicii se arată deosebit de protectori și de îngăduitori cu nepoții
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
favorabile trebuie să ai inteligența de a te ști folosi. * „Nu este nici o diferență Între irosirile noastre, fie că sînt primitive sau rafinate.” (R.W. Emerson) Totuși, „irosirile” pot căpăta un aspect demn sau, dimpotrivă, unul nedemn sau chiar ilogic: „Gelosul este vrednic de plîns dacă Își petrece viața căutînd un secret a cărui descoperire Îi distruge fericirea” (Johan Oxenstiern). * „Cel care se ceartă cu un bețiv rănește un absent.” (P. Syrus) Desigur, este penibil să-ți pui mintea cu un
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
cetăți, dar sînt robiți de femei.” (Democrit) De unde rezultă, Încă o dată, faptul știut că „rațiunea” este meșteră În strategii, pe cînd „sentimentul”, În arta de a ne atrage și conduce pe drumurile lui... * Fără Îndoială, „gelozia” cuprinde un teribil paradox: „Gelosul este de plîns, și viața lui se trece căutînd un secret, a cărui descoperire Îi distruge fericirea” (Johan Oxenstiern). * „O manie este o plăcere trecută În stadiul de idee.” (H. de Balzac) „Mania” este, de fapt, obsesia unei idei fixe
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
acest lucru: „Poetul nu este atît un mînuitor, cît un mîntuitor al cuvintelor. El scoate cuvintele din starea lor naturală și le duce În starea de grație” (Lucian Blaga). * Sentimentul de „gelozie” excelează printr-o creativitate negativă: „Stă În firea gelosului să i se pară Înalte și neasemuite toate faptele rivalilor săi” (M. de Cervantes); „CÎt de grabnic, de ușor/pentru cei geloși, minciuna/ține loc de adevăr” (Caldéron De La Barca). * „CÎți oameni n-ar fi iubit niciodată, dacă nu ar
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
duce În starea de grație” (Lucian Blaga). * Sentimentul de „gelozie” excelează printr-o creativitate negativă: „Stă În firea gelosului să i se pară Înalte și neasemuite toate faptele rivalilor săi” (M. de Cervantes); „CÎt de grabnic, de ușor/pentru cei geloși, minciuna/ține loc de adevăr” (Caldéron De La Barca). * „CÎți oameni n-ar fi iubit niciodată, dacă nu ar fi auzit să se vorbească despre dragoste.” (La Rochefoucauld) Poate de aceea În timpurile mai Îndepărtate „dragostea” a cunoscut expresii mai firești
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
tot întinde, se revarsă: epuizare a forțelor, supunere față de capriciile celuilalt, cheltuieli extravagante, demobilizare socială, cheltuire nesocotită a averii, șubrezire a sănătății... Starea fiziologică și psihică a individului străpuns de săgețile lui Cupidon ține de patologic: compulsiv, masochist, furios, sadic, gelos, solipsist, repetitiv, alienat, chinuit de remușcări, neliniștit, umblând ca un mort viu, nemaiaparținându-și, cu mâinile și picioarele comandate de bunul plac al celuilalt, aflat și el în aceeași tristă stare psihică și mentală. Nu e deloc grozav pentru cei
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
toate motivațiile și strategiile imprevizibile ale unei inimi Îndrăgostite. Eventual o altă inimă, la fel de Îndrăgostită, ar putea avea resursele intuitive pentru a Înțelege chemările, suferințele sau exigențele acesteia.) „Iubirea adoarme cunoașterea; trezită, cunoașterea ucide iubirea.” (E. Cioran) Cine nu e gelos nu iubește. Pentru că teama de a nu pierde reciprocitatea În iubire o trăiește doar cel care iubește foarte mult.) „Femeile nu pot suferi bărbații geloși, dar plăcerea lor este de a le inspira gelozie.” (H. Falcoyano) Împotriva dragostei n-a
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
sau exigențele acesteia.) „Iubirea adoarme cunoașterea; trezită, cunoașterea ucide iubirea.” (E. Cioran) Cine nu e gelos nu iubește. Pentru că teama de a nu pierde reciprocitatea În iubire o trăiește doar cel care iubește foarte mult.) „Femeile nu pot suferi bărbații geloși, dar plăcerea lor este de a le inspira gelozie.” (H. Falcoyano) Împotriva dragostei n-a crescut nici o buruiană de leac. (Dragostei, ca și dorului, nu-i putem spune când să vină și când să plece; și nici nu-i putem
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
În casă, podeaua rămâne nemăturată. (Când, de asemenea, fiecare dintre părinți caută să-și impună punctul de vedere În educația copilului lor, acesta ajunge să crească În legea lui.) Caută ce n-a pierdut și găsește ce n-a vrut. (Gelosul, de exemplu, dominat de atâta neîncredere și suspiciune, caută dovezi de infidelitate, pe care soția sau prietena sa, ajunsă la o stare de exasperare, i le va oferi, până la urmă.) Dimineața este mai Înțeleaptă decât seara. (Pentru că dimineața a beneficiat
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
Eibmbor, București. Preda, R. (1999), Biserica în stat - O invitație la dezbatere, Editura Scripia, București. R.P. (2004), „Modelul postbizantin de relație Biserică-stat”, în Renașterea, nr. 4, p. 8. Rivière, Cl. (2000), Socioantropologia religiilor, Editura Polirom, Iași. Sferlea, O. (2004), „Statul Gelos și Biserica-Mamă”, în Renașterea, nr. 4, p. 9. Sorescu, V. (1995), Figuri, evenimente și locuri biblice, Editura Saeculum/Vestala, București. Stephenson, J., Ling, L., Burman, E., Cooper, M. (1998), Values in education, Routledge, Londra și New York. Șoican, C. (2004), „Blestematele
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
așteaptă bărbatul care întârzie nepermis de mult și, în acest timp, ține un lung și întortocheat discurs al geloziei. Răzbunarea supremă nu mai este vitriolul, ci denunțul la cadre. Scenariul, din fericire, nu se împlinește, pentru că, în ultima clipă, femeia geloasă cu vocație de turnătoare află că bărbatul n-o trădase, suferise doar un accident și se afla la spital. Eliberată de coșmarul geloziei, aleargă, dramatic, spre spital (Așteptarea). Schiță reușită pe tema eternei crime în amor. Paulette, casnică bătrâioară, adoră
ISPIRESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287628_a_288957]
-
satirică și putere de imaginație epică. Piesele cultivă farsa tragică, parabolicul, comedia de moravuri, cu mijloacele și limbajul teatrului postionescian. Punctul de reper mai îndepărtat rămâne tot Caragiale, modelul absolut. Personajele sunt mărunți funcționari locali, birocrați înăcriți, femei bovarice și geloase, mărunți șefi tiranici față de subalterni și slugarnici față de superiori. O lume și o existență în care toate se amestecă, inclusiv o notă de reverie care bate mereu spre absurd. Bunăoară, piesa Petrecere într-un pian cu coadă. Este o inspirată
ISPIRESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287628_a_288957]