3,912 matches
-
tonalitatea. Astfel Încât fenotipizarea, manifestarea genomului Într’un organism, nu va fi așa cum a fost „imprimată“ potențialitatea genomului copiat. Și mai e și sufletul, care nu poate fi clonat. Era poate vorba de știința secolului XXI? Păi aceea nu va fi genetica; aceasta va fi doar baza unei tehnologii. Știința va fi ecologia. De ce? Până acum am făcut pe dracu’n patru să schimbăm, după dorință sau În consecință mediul, adică partea abiotică a ecosistemului, prin extensie, a lumii. Prin genetică intrăm
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
fi genetica; aceasta va fi doar baza unei tehnologii. Știința va fi ecologia. De ce? Până acum am făcut pe dracu’n patru să schimbăm, după dorință sau În consecință mediul, adică partea abiotică a ecosistemului, prin extensie, a lumii. Prin genetică intrăm În intimitatea organismelor, adică În partea vie a aceleiași lumi. Se impune deci echilibrarea a două componente schimbate de un - Încă - „ucenic vrăjitor“. Și, implicit, responsabilitatea și efortul de a suplini ceea ce a făcut până acum Natura, fără a
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
nou Milenium Într’o istorie, umană, atât de lungă - doar 10 mii de ani - aș răspunde, sfidând banalul: nașterea unui prunc. Acel prunc se numea Wöhler și era anul 1800. Ce-a făcut, odată ajuns la zenit? N’a inventat genetica, prima care ar revoluționa lumea, barem prin clonare și descifrarea genomului uman, vreau să zic prin reproducerea ca la xerox a unor semeni conform unui proiect n’are sau are importanță În ce scop, iar În asta rezidă saltul calitativ
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
substanța din materia vie, dar alta cea din materia nevie. Prima având În plus zisa vitalitate, pentru teolog „scânteia divină“. Altfel spus, Wöhler a creat, În eprubetă, divinul. De fapt, așa a inventat biochimia, adică chimia materiei vii. Iar amintita genetică, care trebuie totuși „monitorizată“, pentru aptitudinea/pericolul de a schimba lumea, a ajuns ceea ce este datorită biochimiei. Aceasta a analizat o genă, „centimetrul“ de „bandă magnetică“ care Înmagazinează și perpetuează indefinit un caracter, ea a sintetizat-o apoi; ea a
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
a lăsa Naturii - care „știe mai bine“ - să decidă. Doar că... Chiar știind totul, dar reeditând vechile greșeli - à propos: cineva spunea că istoria ne Învață că greșelile trecutului trebuie repetate - cu bruma de cunoaștere, dar spectacular trâmbițată, În ale geneticii, producem altă deturnare, și mai insidioasă: Obligând cobaiul geneticii devenite biotehnologie, banala Escherichia coli, banală căci o avem În cantități „industriale“ În intestin, să producă Împotriva firii și rolului ei În biosferă, fie interferon, În care vedem - astăzi - leacul cancerului
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
Doar că... Chiar știind totul, dar reeditând vechile greșeli - à propos: cineva spunea că istoria ne Învață că greșelile trecutului trebuie repetate - cu bruma de cunoaștere, dar spectacular trâmbițată, În ale geneticii, producem altă deturnare, și mai insidioasă: Obligând cobaiul geneticii devenite biotehnologie, banala Escherichia coli, banală căci o avem În cantități „industriale“ În intestin, să producă Împotriva firii și rolului ei În biosferă, fie interferon, În care vedem - astăzi - leacul cancerului, neștiind nici dacă ăsta nu-i În fond o
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
bârlogului“. Vechiul reșou fierbe café la litru, căci trio-ul - reconstituit iarăși - are treabă, un soi de brain storming. Ca de obicei, piatra a aruncat-o Aurel Brumă: A fost Noe genetician? À propos de extrapolarea forțată de către public a geneticii pe teritoriul unei pure tehnici, cultura in vitro, dar și de arca aceluia pe care se pare c’ar trebui s’o reconstituim, desigur În altă formă, pentru a salva biodiversitatea. Desigur, povestea poate Încăpea În mintea mea doar ca
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
o veți afla după câte pisici negre mai aveți În preajmă. Așa că, faceți bine și Încheiați un contract cu noi. Eu bat oricând lăbuța și nu negociez decât Whisk...as-ul. Dar culoarea mea mai Înseamnă ceva, o chestie de genetică. Păi preponderența roșului, a feomelaninei, e semn de consangvinizare. Cristi nu se supără din atâta căci iubește entropia Într’atâta Încât Își caută În asta un semn de evoluție spirituală. Doar că viața e pragmatică. Trăiește aici și acum. Iar
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
preponderența roșului, a feomelaninei, e semn de consangvinizare. Cristi nu se supără din atâta căci iubește entropia Într’atâta Încât Își caută În asta un semn de evoluție spirituală. Doar că viața e pragmatică. Trăiește aici și acum. Iar aici, genetica spune că e nevoie de heterozis, efectul diversității. Iar semnul ei e prezența pigmentului negru, eumelanina. Vedeți câtă grijă am eu de biodiversitatea pe care voi, bipezii, vă străduiți s’o reduceți? Atentă la compatibilitatea cu mediul, pisica se leagă
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
hibridat ce-am hibridat, pentru a fi În consens cu propriile-mi concluzii, adică faptul că beneficiile noastre dintr’un dublu hibrid de porumb de exemplu sunt plătite de fapt de Natură, mă las păgubaș de asta, chiar dacă, nominal, din genetică Îmi câștig pâinea; iertare că pâinea mea Înseamnă și ea tot degradare... Să mă mulțumesc deci cu mai puțin, barem atunci, adică acum, când o fac pe „lupul moralist“. Nu era nevoie să creăm un hibrid pentru a declanșa ofensiva
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
natură generica ... - Bolile cronice și degenerative (în particular cancer și diabet), boli cardiovasculare și boli foarte rare Provocările majore în cercetarea biomedicala sunt reprezentate de elucidarea etiologiei și a patogenezei bolilor pentru care există mai mult decât o cauză interactivă (genetică, de mediu, stil de viata, de morbiditate ridicată - de exemplu: boli cardiovasculare, cancer, diabet - sau joasă de exemplu, boli rare). Există o nevoie urgentă de a îmbunătăți diagnoza, tratamentul, prevenirea și supravegherea prin epidemiologie și aplicarea progreselor din tehnologia modernă
DECIZIE nr. 182/1999/CE din 22 decembrie 1998 (*actualizată*) cu privire la cel de al cincilea program-cadru al Comunităţii Europene pentru cercetare, dezvoltare tehnologică şi activităţi demonstrative (1998-2002). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/126848_a_128177]
-
natură generica ... - Bolile cronice și degenerative (în particular cancer și diabet), boli cardiovasculare și boli foarte rare Provocările majore în cercetarea biomedicala sunt reprezentate de elucidarea etiologiei și a patogenezei bolilor pentru care există mai mult decât o cauză interactivă (genetică, de mediu, stil de viata, de morbiditate ridicată - de exemplu: boli cardiovasculare, cancer, diabet - sau joasă de exemplu, boli rare). Există o nevoie urgentă de a îmbunătăți diagnoza, tratamentul, prevenirea și supravegherea prin epidemiologie și aplicarea progreselor din tehnologia modernă
ORDONANŢA nr. 117 din 31 august 1999 (*actualizată*) privind adoptarea termenilor şi condiţiilor de participare a României la programele Comunităţii Europene în domeniul cercetării, dezvoltării tehnologice şi demonstratiilor şi la programele de cercetare şi activităţile de instruire. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125214_a_126543]
-
1 (1) Se înființează Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare în Domeniul Patologiei și Științelor Biomedicale "Victor Babeș", persoană juridică română, cu sediul în municipiul București, Splaiul Independenței nr. 99-101, sectorul 5, în coordonarea Ministerului Sănătății, prin reorganizarea Institutului de Patologie și Genetică Medicală "Victor Babeș" care se desființează. ... (2) Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare în Domeniul Patologiei și Științelor Biomedicale "Victor Babeș" își desfășoară activitatea în conformitate cu prevederile art. 17-21 din Ordonanță Guvernului nr. 25/1995 privind reglementarea organizării și finanțării activității de cercetare-dezvoltare
HOTĂRÂRE nr. 984 din 24 noiembrie 1999 privind înfiinţarea Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare în Domeniul Patologiei şi Stiintelor Biomedicale "Victor Babes". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/126165_a_127494]
-
reînnoiește prin reacreditare, care are loc la fiecare 5 ani. ... Articolul 2 Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare în Domeniul Patologiei și Științelor Biomedicale "Victor Babeș" are ca obiect principal de activitate efectuarea de cercetări fundamentale și aplicative în domeniul patologiei umane, geneticii medicale și imunologiei, biologiei celulare și moleculare. Articolul 3 (1) Conducerea Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare în Domeniul Patologiei și Științelor Biomedicale "Victor Babeș" este asigurată de către consiliul de administrație, comitetul de direcție și directorul general. ... (2) Orientarea și coordonarea metodologica
HOTĂRÂRE nr. 984 din 24 noiembrie 1999 privind înfiinţarea Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare în Domeniul Patologiei şi Stiintelor Biomedicale "Victor Babes". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/126165_a_127494]
-
de Cercetare-Dezvoltare în Domeniul Patologiei și Științelor Biomedicale "Victor Babeș" este prevăzută în anexa nr. 1. Institutul poate înființa în cadrul structurii sale subunități fără personalitate juridică necesare pentru realizarea obiectului sau de activitate. Articolul 5 (1) Institutul de Patologie și Genetică Medicală "Victor Babeș", care se desființează, are un patrimoniu propriu în valoare de 11.514.971 mii lei, stabilit pe baza situației patrimoniale la data de 30 iunie 1999, din care imobilizări corporale și necorporale în valoare de 11.181
HOTĂRÂRE nr. 984 din 24 noiembrie 1999 privind înfiinţarea Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare în Domeniul Patologiei şi Stiintelor Biomedicale "Victor Babes". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/126165_a_127494]
-
30 iunie 1999. ... (2) Patrimoniul prevăzut la alin. (1) se preia cu întreg activul și pasivul, pe bază de protocol de predare-preluare de către Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare în Domeniul Patologiei și Științelor Biomedicale "Victor Babeș" de la Institutul de Patologie și Genetică Medicală "Victor Babeș", în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri. ... Articolul 6 Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare în Domeniul Patologiei și Științelor Biomedicale "Victor Babeș" va prelua toate drepturile și va fi ținut de
HOTĂRÂRE nr. 984 din 24 noiembrie 1999 privind înfiinţarea Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare în Domeniul Patologiei şi Stiintelor Biomedicale "Victor Babes". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/126165_a_127494]
-
30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri. ... Articolul 6 Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare în Domeniul Patologiei și Științelor Biomedicale "Victor Babeș" va prelua toate drepturile și va fi ținut de toate obligațiile Institutului de Patologie și Genetică Medicală "Victor Babeș", potrivit reglementărilor legale sau contractuale, substituindu-i-se în toate litigiile în curs. Articolul 7 Imobilele, anexele și terenul aferent, situate în municipiul București, Splaiul Independenței nr. 99-101, sectorul 5, în care a funcționat Institutul de Patologie
HOTĂRÂRE nr. 984 din 24 noiembrie 1999 privind înfiinţarea Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare în Domeniul Patologiei şi Stiintelor Biomedicale "Victor Babes". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/126165_a_127494]
-
Victor Babeș", potrivit reglementărilor legale sau contractuale, substituindu-i-se în toate litigiile în curs. Articolul 7 Imobilele, anexele și terenul aferent, situate în municipiul București, Splaiul Independenței nr. 99-101, sectorul 5, în care a funcționat Institutul de Patologie și Genetică Medicală "Victor Babeș", trec în administrarea Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare în Domeniul Patologiei și Științelor Biomedicale "Victor Babeș". Articolul 8 (1) Personalul Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare în Domeniul Patologiei și Științelor Biomedicale "Victor Babeș" se preia prin transfer de la Institutul
HOTĂRÂRE nr. 984 din 24 noiembrie 1999 privind înfiinţarea Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare în Domeniul Patologiei şi Stiintelor Biomedicale "Victor Babes". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/126165_a_127494]
-
trec în administrarea Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare în Domeniul Patologiei și Științelor Biomedicale "Victor Babeș". Articolul 8 (1) Personalul Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare în Domeniul Patologiei și Științelor Biomedicale "Victor Babeș" se preia prin transfer de la Institutul de Patologie și Genetică Medicală "Victor Babeș" și își păstrează salariile avute la data transferului până la negocierea noului contract colectiv de muncă. ... (2) Noul contract colectiv de muncă va fi negociat și înregistrat, conform legii, în termen de 60 de zile de la data intrării
HOTĂRÂRE nr. 984 din 24 noiembrie 1999 privind înfiinţarea Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare în Domeniul Patologiei şi Stiintelor Biomedicale "Victor Babes". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/126165_a_127494]
-
organizare și funcționare. ... Capitolul 2 Scopul și obiectul de activitate Articolul 3 Institutul este înființat în scopul dezvoltării medicinei românești printr-o serie de activități de cercetare științifică și dezvoltare tehnologică specifice în domeniul anatomiei patologice, biologiei celulare și moleculare, geneticii medicale și imunologiei, prin participarea la elaborarea strategiei de dezvoltare a domeniului și la realizarea cu prioritate a obiectivelor științifice și tehnologice ale Planului național pentru cercetare-dezvoltare și inovare. Articolul 4 (1) Obiectul de activitate al institutului, privind domeniul propriu
REGULAMENT din 24 noiembrie 1999 de organizare şi funcţionare a Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare în Domeniul Patologiei şi Stiintelor Biomedicale "Victor Babes". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/126166_a_127495]
-
unei substanțe active (melanină), decît cei din zonele mediteraneene (cu o expunere ridicată). Așadar, variabilitatea pigmentului pielii este datorată ponderii de melanină sintetizată (un element ce ține de hazard) și nu unor factori sociali și istorici. în fond, din perspectiva geneticii, toți oamenii sînt diferiți, căci fiecare ființă umană reunește o combinație genetică unică. Prin urmare, centrîndu-se precumpănitor asupra determinărilor culturale asupra personalității individuale, psihologia interculturală studiază cum influențează oamenii cultura și cum îi influențează cultura, la rîndul ei, pe oameni
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
subliniează importanța unor factori neereditari (probabil factori de mediu). Astfel, T1DM este o afecțiune cu etiologie multifactorială, pe lângă factorii genetici predispozanți intervenind și factori de mediu încă incomplet elucidați [17, 47, 78]. 2. Factori Genetici Pentru cei interesați, datele privind genetica T1DM vor fi prezentate pe larg în capitolul dedicat geneticii diabetului zaharat și a complicațiilor sale. Aici vom prezenta pe scurt principalele caracteristici genetice ale T1DM. Din punct de vedere genetic, diabetul este o boală complexă, poligenică, în care intervin
Tratat de diabet Paulescu by Cristian Guja () [Corola-publishinghouse/Science/92231_a_92726]
-
T1DM este o afecțiune cu etiologie multifactorială, pe lângă factorii genetici predispozanți intervenind și factori de mediu încă incomplet elucidați [17, 47, 78]. 2. Factori Genetici Pentru cei interesați, datele privind genetica T1DM vor fi prezentate pe larg în capitolul dedicat geneticii diabetului zaharat și a complicațiilor sale. Aici vom prezenta pe scurt principalele caracteristici genetice ale T1DM. Din punct de vedere genetic, diabetul este o boală complexă, poligenică, în care intervin mai multe gene de susceptibilitate și unele gene protectoare, toate
Tratat de diabet Paulescu by Cristian Guja () [Corola-publishinghouse/Science/92231_a_92726]
-
ar mai fi orientat către știință. În fond, în spatele oricărui demers științific stă ascunsă credința în puterile omului, inserată la rândul ei pe o altă credință. * Dar dacă evoluția nu este decât un răspuns plauzibil dat setei noastre de explicații? * Genetica pune la baza sentimentelor ce însoțesc relațiile de rudenie faptul că în rudele noastre avem copii ale propriilor gene. În felul acesta altruismul de care dăm dovadă față de neamurile noastre poate fi redus la un egoism genetic. * Din perspectiva evoluționismului
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă () [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
ale intenționalității. * Un exemplu de contrazicere a progresului îl constituie familia, unde nu puține sunt cazurile în care minți luminate au odrasle deplorabile, cu toate eforturile depuse pentru educarea lor. Încercarea de a justifica astfel de situații prin recurs la genetică are un efect de bumerang asupra progresului, indicând dependența acestuia de factori aleatori. * Apariția nazismului în Germania reprezintă o serioasă punere la îndoială a eficienței sociale a culturii și civilizației, conturând credința că minți cultivate riscă uneori să fie prinse
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă () [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]