54,815 matches
-
devine o formă de „comportament” propriu gândirii (artistice, științifice, politice), mediat prin mijloacele specifice ale unui anumit domeniu de activitate. În acest sens, putem identifica și deosebi stilul Romantismului de stilul Barocului, Renașterii, Clasicismului sau Modernismului (stil de epocă), stilul german, italian, francez, englez sau rus (stil național) sau stilul lui Beethoven de stilul lui Bach, Mozart, Debussy sau Verdi (stil individual). Raportarea cazului stilistic beethovenian la specificul implementării și realizării acestei concepții organice în muzica întregului secol al XIX-lea
Fenomenul compresiei stilistice în muzica europeană (II) by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83140_a_84465]
-
prima secțiune la ultima este orientată înspre relevarea identității („înrudirii” intonaționale) între temele „încleștate” și, ulterior, „împăcate”. Acești trei parametri - intonația ca sursă a întregului discurs, simfonismul ca elan vital în sens procesual, care străbate (prin) întreaga lucrare (sugestiv fiind germanul durch, englezescul through sau rusescul skvozi) și dialogismul ca principiu conflictual-generativ, definesc natura mutației și diferența specifică între gândirea de tip retoric și gândirea de tip organic. O limită superioară a gândirii de acest tip, precum și o formă împinsă spre
Fenomenul compresiei stilistice în muzica europeană (II) by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83140_a_84465]
-
cât și prin temele religios-mitologice abordate în operele lui. Aici putem vorbi atât despre un imaginar legendar (Tristan și Isolda, Lohengrin sau Olandezul zburător), unul mitologic (tetralogia Inelul Nibelungilor), un subiect cu tentă realistă (Maeștrii cântăreți din Nürenberg - imaginea meistersang-ului german) sau o „inserție” a imaginarului creștin (Tannhäser sau Parsifal - implicarea genului de coral protestant). O componentă semnificativă a contextului în care trăiește și crează Wagner, și care într-un mod indirect determină nevoia unei sinteze, este reprezentată de fenomenul de
Fenomenul compresiei stilistice în muzica europeană (II) by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83140_a_84465]
-
p. 224. footnote> Cu alte cuvinte, această defoliere stilistică semnifică nu altceva decât relevarea tot mai pronunțată a stârii pluricanonice în sensul în care putem vorbi despre cele trei anoane ale genului de operă - canonul italian, canonul francez și canonul german, precum și despre cel puțin două canoane ale muzicii simfonice - cel german și cel francez. Figura lui Wagner reprezintă și o limită superioară a stilului romantic, similar lui Bach, a cărui moarte marchează sfârșitul Barocului, chiar dacă Händel va mai trăi încă
Fenomenul compresiei stilistice în muzica europeană (II) by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83140_a_84465]
-
altceva decât relevarea tot mai pronunțată a stârii pluricanonice în sensul în care putem vorbi despre cele trei anoane ale genului de operă - canonul italian, canonul francez și canonul german, precum și despre cel puțin două canoane ale muzicii simfonice - cel german și cel francez. Figura lui Wagner reprezintă și o limită superioară a stilului romantic, similar lui Bach, a cărui moarte marchează sfârșitul Barocului, chiar dacă Händel va mai trăi încă nouă ani. Ca și în cazul lui Bach, după moartea lui
Fenomenul compresiei stilistice în muzica europeană (II) by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83140_a_84465]
-
statut pe care canonul romantic austro-german îl promitea într-un mod cert. Acest pericol al dispersiei (în termenii de pierdere a statutului de cultură-hegemon) îl reprezenta și energia contestatară față de grandilocvența și pretenția transcendentală a muzicii și, implicit, a culturii germane, venită din partea marilor culturi europene concurente. Însă la momentul apariției verismului italian și impresionismului francez, ca forme de contestare explicită, procesul de replicare și diseminare a modelului romantic-muzical austro-german deja fusese definitivat cu succes, astfel încât chiar dacă romantismul austro-german se prăbușește
Fenomenul compresiei stilistice în muzica europeană (II) by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83140_a_84465]
-
a alerga prin cameră și a izbucnit în lacrimi, acesta ar fi izbutit a răsturna situația în favoarea sa. în loc de-a se ploconi în fața habitualelor urlete ale Führerului, ar fi ridicat glasul și ar fi strigat și el. Brusc, dictatorul german ar fi dat înapoi, trecînd de la furia clamoroasă la un ,mutism absolut". L-ar fi pus la respect împrejurarea de-a fi găsit un adversar pe măsură, capabil a-l sfida. Avem serioase motive să ne îndoim. Logica evenimentelor istorice
Protocronismul proteic by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10013_a_11338]
-
el nu a fost, cum s-a spus, o suită de note de subsol la filosofia lui, ci cu totul altceva, un viraj extern, artificial gîndirii pure, o abstracție nefericită care a început cu Aristotel și a culminat cu idealismul german". Ori: ,Kierkegaard pălăvrăgește enorm, Hegel e ca o flașnetă, Levinas e mediocru, Hesse e plicticos, Cioran e minunat, dar previzibil și el îți taie și mai mult pofta de mîncare". Ori: ,Ultimul care a încercat să readucă gîndirea pe făgașul
Protocronismul proteic by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10013_a_11338]
-
lirici din literatura lumii. Dacă poezia ar fi ca aurul, a lui ar avea numărul maxim de carate. Rilke a ieșit chiar din spațiul literar, trecând în cel simbolic sau, în varianta nepoetică, în cel comercial: în țările de limbă germană se vând, în decembrie, așa numitele Adventskalender, calendare cu un fel de ferestruici care se deschid zilnic, pe timpul celor 4 săptămâni de dinaintea Crăciunului (Advent). Când deschizi o fereastră de calendar dai peste un poem din Engellider. Nu cunosc un mod
POEME - de RAINER MARIA RILKE by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/10030_a_11355]
-
vor putea cu adevărat confirma. Apoi, sub unghi calitativ, chiar judecînd numai după primul volum pe care l-a scos în lume, munca Anei-Stanca Tabarasi este cu totul atipică, și asta pentru că traducătoarea noastră nu îl tălmăcește pe Kierkegaard din germană sau franceză, cum s-a întîmplat cu precădere pînă acum în cultura noastră, ci din daneză. Nu știu dacă, odată cu Ana-Stanca Tabarasi, se va naște o nouă generație de traducători, cea în care un tălmăcitor, alegîndu-și un autor, este hotărît
Deliciile ironiei by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10049_a_11374]
-
acestei abstracții nu trebuie să ne sperie, ea încetînd să mai fie atît de obscură dacă păstrăm în minte ce am spus mai înainte. În fond, definiția aceasta ilustrează un singur lucru: manierismul terminologic care făcea furori în vremea idealismului german, un idealism al cărui aer Kierkegaard avea să-l respire cu venerație în primii ani de formare. Iar dacă acum îl pun pe Dumnezeu în locul subiectului uman și încerc să-l gîndesc ca pe o ființă care neagă totul, și
Deliciile ironiei by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10049_a_11374]
-
decembrie 1997, p. 86. footnote> . Colecția de Colinde s-a bucurat și de valoroase aprecieri externe, cum ar fi cele exprimate de muzicianul belgian, Ernest Closson, de muzicologul englez Edward Dent, de muzicologul berlinez Georg Schüneman, de pianistul și pedagogul german Leo Kestenberg, ori de muzicologii Eduard Spränger, Knud Jeppesen, Robert Lach, Ludwig Schmidts, Kurt Taut și lista ar putea continua. „Ce să admirăm mai întâi la această minunată carte, ce a stârnit, la timpul ei, prețuirea și încântarea oamenilor de
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
noi. Istoricul nu a neglijat muzicienii europeni ai timpului său. Figura lui Busoni interesa lumea muzicală pentru programul său de transformare a neoclasicismului într-o „limbă muzicală general vorbită și general înțeleasă”; Schönberg este considerat „nestorul tendințelor ultramoderne în muzica germană”; iar Sachs „a izbutit să descifreze inscripțiile cuneiforme de pe niște lespezi de cărămidă”, care confirmă previziunile lui Riemann privind pentatonismul, atrăgând atenția că „nu bănuie Sachs ce elemente pentatonice conține muzica noastră populară”. Ancorarea universalistă a muzicianului George Breazul a
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
dictată de mai multe motive: - necesitatea stabilirii contextului general cultural și muzical în care se dezvoltă muzica românească în evoluția ei diacronică. - deschiderea enciclopedică, amplificată și confirmată în anii studiilor de la Berlin, prin contactul direct cu străluciți reprezentanți ai muzicologiei germane; - necesitatea de a găsi explicațiile multora dintre fenomenele investigate, din necesități critice, muzicologice și didactice; - căutările didactice, determinate de calitatea de autor de manuale sau de profesor de istoria și de enciclopedia muzicii; Printre cele 17.000 de fișe necatalogate
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
le adaptează la un restrâns număr de melodii tradiționale, astfel că nu textele, ci melodiile sunt elementul statornic și melodia trece mai mult ca la vechii greci pe primul plan”. Documentarea este minuțioasă și se extinde în literatura de specialitate germană, franceză, latină, greacă, italiană, engleză, rusă etc. Astfel, pentru perioada medievală apelează la extrasele de patrologie, în limba greacă și latină, ale lui J. P. Migne, dar și la letopisețe kievene și rusești, însoțindu-și însemnările cu extrase din partituri
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
II..., 1970, pp. 70 -130; footnote> , precedate de lucrarea de sinteză publicată în anul 1937<footnote Breazul, George - Un capitol de educație muzicală, Extras din Omagiu lui Constantin Kirițescu, București, Editura Cartea Românească, (1937); footnote> și de versiunea în limba germană dedicată Congresului Internațional de Educație muzicală de la Praga<footnote Breazul, George - Die Musikerziehung in Rumänien, București, Institutul de Arte Grafice Luceafărul, Sonderdruck aus Mélanges D. Gusti, (1936); footnote> . Recunoașterea meritelor incontestabile ale cărturarului comemorat, a manualelor și a sistemului său
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
I, Ediție îngrijită și adnotată de Titus Moisescu, prefață de Gheorghe Firca, București, Editura muzicală, 1984; footnote> și continuă în 1990<footnote Breazul, George - Scrisori și documente, vol. II, Ediție îngrijită și adnotată de Titus Moisescu, Traducerea scrisorilor din limba germană de Ortansa Țițieiu - Vernescu, București, Editura muzicală, 1990; footnote> și 1997<footnote Breazul, George - Scrisori și documente, vol. III, Ediție îngrijită și adnotată de Titus Moisescu, Traducerea scrisorilor din limba germană de Ortansa Țițieiu - Vernescu, București, Editura muzicală, 1997; footnote
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
și adnotată de Titus Moisescu, Traducerea scrisorilor din limba germană de Ortansa Țițieiu - Vernescu, București, Editura muzicală, 1990; footnote> și 1997<footnote Breazul, George - Scrisori și documente, vol. III, Ediție îngrijită și adnotată de Titus Moisescu, Traducerea scrisorilor din limba germană de Ortansa Țițieiu - Vernescu, București, Editura muzicală, 1997; footnote> . Dintre enciclopediile străine merită menționate mai întâi prezentările făcute de muzicologi români: Tiberiu Alexandru<footnote Alexandru, Tiberiu - Breazul, George; în: The New Grove Dictionary of Music and Musicians, volume three, 1980
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
footnote> , în prestigioasa enciclopedie Fasquelle, unde este prezentat în calitate de autor al unui mare număr de lucrări și de articole despre evoluția muzicii în România<footnote Breazul, George; în: Encyclopédie de la musique, Paris, Edit. Fasquelle, 1958, p. 446; footnote> , în lexiconul german din 1974<footnote Frank, Paul - Altmann, Wilhelm - Kurzgefaßtes Tonkünstler - Lexicon, vol. I (A - K), Wilhelmshaven, Heinrichshofen’s Verlag, 1974; footnote> , urmat de cel semnat de Guido M. Gatti și Alberto Basso<footnote Gatti, Guido M. - Basso, Alberto - La Musica. Dizionario
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
comparativ și aprofundat pentru școlari, studenți și intelectuali, București, Cartea Românească, se compară diferite norme: "cât privește celelalte cazuri de întrebuințare, literaturile se împart în două clase bine distincte: de o parte literaturile franceză, italiană și spaniolă; de alta, literatura germană"; se constată că s-a ajuns la situația în care "în scrierea românească, întrebuințarea virgulei variază aproape de la un scriitor la altul"; totuși, "cei mai mulți urmează în linii generale punctuațiunea franceză, care este și a celorlalte popoare romanice"; autorii înșiși recomandă
Din istoria punctuației... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10075_a_11400]
-
Ana-Stanca Tabarasi Basmul cult de factură ironică și filosofică are în literatura de limbă germană o îndelungată tradiție, interesul mereu viu pentru acest gen fiind datorat nu în ultimul rând faptului că, de la Wieland și Goethe la autorii contemporani, aproape toți scriitorii importanți i s-au dedicat. Romanticii au pus basmul chiar mai presus de
Wolf Wucherpfennig - Basme moderne by Ana-Stanca Tabarasi () [Corola-journal/Journalistic/10028_a_11353]
-
Freiburg i.Br., Cincinnati, Gent, Göttingen ș.a., nu a rezistat nici el ispitei de a transpune tot ceea ce știe ca teoretician în basme scurte - un fel de pilule ironice și în același timp melancolice. Autor al unei ,Istorii a literaturii germane de la origini până în prezent" (Geschichte der deutschen Literatur. Von den Anfängen bis zur Gegenwart, Klett, Stuttgart) studiată la toate universitățile lumii și de numeroase ori reeditată, al unor monografii precum ,Cultul copilăriei și iraționalismul în literatură de la 1900" (Kindheitskult und
Wolf Wucherpfennig - Basme moderne by Ana-Stanca Tabarasi () [Corola-journal/Journalistic/10028_a_11353]
-
primă extrapolare pornind chiar de la lista lui Kramer? Am putea proceda la căutarea unei alte liste, însă una cu titluri și nume concrete, iar literatura despre postmodernitate abundă în asemenea oferte. O asemenea lista o găsim la compozitorul și muzicologul german Claus-Steffen Mahnkopf: "1. Opera muzicală postmodernă este hedonista: ea afișează o bucurie (produsă de) propria imaginație combinatorie cu un anumit aer frivol și unic în cazul muzicii; receptarea acesteia condiționând un anumit grad al plăcerii (e(xempli). g(rația)., Kagel
Muzica postmodernă: reinventarea artei muzicale după sfârșitul modernității by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83151_a_84476]
-
Richard Barrett, Pierluigi Billone, Chaya Czernowin, Sebastian Claren, Frank Cox, Liza Lim, Claus-Steffen Mahnkopf, Chris Mercer, Brice Pauset, Enno Poppe, Wolfram Schurig, Steven Kazuo Takasugi, Franck Yeznikian ș.a. Drept argument în favoarea modernității secunde că și concept (cronologic sau estetic), muzicologul german citează trinomia conceptuală Moderne-Postmoderne-Zweite Moderne, care apare în titlul monografiei lui Heinrich Klotz, apărută în 1994 - "Kunst im 20. Jahrhundert: Moderne-Postmodern-Zweite Moderne" (Munich, 1994). În consistentă ei intimă modernitatea secundă se prezintă că o soluție la problemele nerezolvate ale postmodernității
Muzica postmodernă: reinventarea artei muzicale după sfârșitul modernității by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83151_a_84476]
-
găsit negreșit o puzderie de motive de inspirație, unele de o suculență literară de primă mînă, mai ales cînd e vorba de locuri de veșnică odihnă. Și pentru că am vorbit atît despre cimitire, închei cu un citat despre cimitirul orășelului german Ralbitz: "Celebru este numai cimitirul, în care sînt aduși, din toate cele șase sate ale comunității, morții care vor să-și găsească aici liniștea vreme de douăzeci și cinci de ani. Cimitirul este amenajat asemenea unei gospodării cu două loturi. Toți cei
De la biserica la cimitir by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10121_a_11446]