1,094 matches
-
italienii își mișcă mâinile mai mult decât francezii; • intensitatea gestului: gesturile italienilor sunt mai expresive și mai spectaculoase decât ale francezilor; • fluxul gestului: gesturile italienilor sunt mai sacadate, ale francezilor mai regulate 64. Sintetizând, putem constata că diferențele în praxisul gestual se manifestă atât din punct de vedere cantitativ (nordicii percep gesticulația italienilor ca fiind excesivă și ridicolă), cât și din punct de vedere calitativ (gesturile italienilor sunt recunoscute ca fiind expresive și dinamice). Plecând de la relația cuvânt-gest, Peter Andersen evidențiază
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
Germania, America de Nord și Scandinavia. Există culturi care au atât caracteristici verbale, cât și nonverbale, precum cultura franceză, cea italiană și cea engleză, care sunt mai puțin verbale decât culturile nord-europene, dar nu atât de implicite precum cele mai multe culturi asiatice. Limbajul gestual are o importanță mai mare în culturile nonverbale decât în cele verbale 65. De fapt, în culturile nonverbale, oamenii învață să codifice și să decodifice gesturile mult mai bine și mai repede, deoarece sunt învățați de mici să comunice afectiv
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
elementul de succes alături de gesturi și atitudini semnificative. În accepțiunea artistică, gestul denotă energie, frumusețe, emoție, dinamism, grație și transpune gândurile, sentimentele și atitudinile personajelor din picturi, sculpturi, teatru, dans, muzică etc. 1.10. Accepțiunea pedagogică În relația educativă, limbajul gestual servește ca decor al gândurilor și atitudinilor actorilor educaționali, indicând starea reală în care se scaldă conștiința acestora. Plecând de la ideea conform căreia mentalul este oglinda corpului, înseamnă că toate gândurile lor au nevoie de echivalente gestuale pentru a se
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
relația educativă, limbajul gestual servește ca decor al gândurilor și atitudinilor actorilor educaționali, indicând starea reală în care se scaldă conștiința acestora. Plecând de la ideea conform căreia mentalul este oglinda corpului, înseamnă că toate gândurile lor au nevoie de echivalente gestuale pentru a se echilibra. Prin urmare, sintagmele gestuale și sintagmele verbale apar ca producții cognitive în interacțiune și merită o analiză profundă în relația de comunicare dintre profesor și elev. Această interacțiune dintre gând și gest a fost demonstrată de
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
gândurilor și atitudinilor actorilor educaționali, indicând starea reală în care se scaldă conștiința acestora. Plecând de la ideea conform căreia mentalul este oglinda corpului, înseamnă că toate gândurile lor au nevoie de echivalente gestuale pentru a se echilibra. Prin urmare, sintagmele gestuale și sintagmele verbale apar ca producții cognitive în interacțiune și merită o analiză profundă în relația de comunicare dintre profesor și elev. Această interacțiune dintre gând și gest a fost demonstrată de Robert Rosenthal și Leonore Jacobson 73 prin efectul
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
ca unii elevi să fie atât de interesați în a arăta cât sunt de atenți, încât după terminarea cursului să nu rămână cu aproape nimic în minte"77. Printre motivele cel mai des menționate de elevi privind dezvoltarea unor performări gestuale dramatice ale rolului de ascultător, se numără dorința de a intra în grațiile profesorului, nevoia de recunoaștere (acceptare, apreciere) și obținerea unei note mari când este evaluat. Deși există expresii faciale și gestuale pe care profesorul nu le poate controla
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
menționate de elevi privind dezvoltarea unor performări gestuale dramatice ale rolului de ascultător, se numără dorința de a intra în grațiile profesorului, nevoia de recunoaștere (acceptare, apreciere) și obținerea unei note mari când este evaluat. Deși există expresii faciale și gestuale pe care profesorul nu le poate controla, precum unele dintre gesturile personale deranjante (înroșirea obrajilor pe fond de emotivitate, schimbarea frecventă a greutății de pe un picior pe altul din cauza neliniștii, pierderea controlului muscular într-o situație stresantă etc.), analiza profundă
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
nonverbale. Încă de la începutul lecției, prin felul în care profesorul deschide ușa clasei, pășește în sala de clasă, se așază la catedră sau se aproprie de elevi, răsfoiește catalogul sau indică elevii pentru a răspunde la lecție etc., întreaga regie gestuală reflectă mentalitatea, afecțiunea și atitudinea acestuia față de elevi, față de tematica abordată și mai ales față de misiunea pe care o are de îndeplinit. Există o mare varietate de gesturi ale profesorului, care servesc ca decor interacțiunii cu elevii, iar această coregrafie
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
reflectă mentalitatea, afecțiunea și atitudinea acestuia față de elevi, față de tematica abordată și mai ales față de misiunea pe care o are de îndeplinit. Există o mare varietate de gesturi ale profesorului, care servesc ca decor interacțiunii cu elevii, iar această coregrafie gestuală merită analizată cu responsabilitate și obiectivitate, deoarece prea puțini profesori reflectă la importanța și rolul acesteia. Arno A. Bellak ne oferă un model de analiză a unei lecții bazat pe comportamentul nonverbal al profesorului în exercitarea următoarelor funcții pedagogice: • structurarea
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
a cuvântului, de semnalizare a unui avertisment (mărirea ușoară a ochilor, deschiderea gurii, ridicarea mâinii). Arta de a comunica eficient în relația educativă presupune cunoașterea regulilor comunicării și trăirea unei dispoziții emoționale tonice, capacitatea de a sesiza și descifra mesajele gestuale, adecvarea la tempoul mediu al elevilor. Competența nonverbală a cadrului didactic deține un rol important în comunicarea eficientă, indispensabilă pentru a fascina elevii. 1.11. Accepțiunea semiotică Rădăcinile semioticii au pornit de la perspectiva lingvistică a lui Ferdinand de Saussure și
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
transmițător și a unui canal, a unor zgomote etc.), presupune existența unui interpretant capabil să reflecte cu sens mesajul transmis (decodificare), determinând la nivelul receptorului și, prin feed-back, al emitentului însuși o anume reacție (finalitate-referent)"85. În procesul de comunicare gestuală, emițătorul și destinatarul sunt, alternativ, interpreți. Practic, gestul este semnul exprimat prin intermediul mișcării sau poziției corpului întreg, care semnifică ceva prin apelul la un cod și în funcție de contextul în care se manifestă. Prezența activă a gestului, prin trecerea de la emițător
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
Practic, gestul este semnul exprimat prin intermediul mișcării sau poziției corpului întreg, care semnifică ceva prin apelul la un cod și în funcție de contextul în care se manifestă. Prezența activă a gestului, prin trecerea de la emițător la receptor, creează situația de comunicare gestuală sau generează semioza gestualității. Situația de comunicare este cea care permite gestului să se manifeste în mod real, constituindu-se drept cadru de generare și implicit de finalizare a unei situații semiotice. Continuator al tradiției peirceine, filosoful american Charles Morris
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
degetul arătător este un gest ,,de cadență" care poate ritma sau accentua cuvâtul ,,Vino!", îmbrăcându-l cu tonuri și nuanțe afective în funcție de parametrii gestului și ai cuvântului. Congruența dintre limbajul verbal, paraverbal (de exemplu, tonul vocii cu care rostește) și gestual îi conferă emițătorului forță de pătrundere și de convingere a receptorului. În atribuirea semnificației unui gest, mărcile semantice sunt strâns legate de cele sintactice. De exemplu, în funcție de marca sintactică orientarea spațială sau poziția degetului arătător semnificațiile și denumirile gestului diferă
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
deformarea sau nesesizarea intenției emițătorului. În concluzie, analiza pragmatică insistă asupra funcției comunicative, acționale a gestului în interacțiunile umane. Concepută în sens larg ca domeniu al acțiunii și interacțiunii comunicative determinate contextual, pragmatica oferă un cadru integrator pentru studiul comunicării gestuale în general, care deține o amploare din ce în ce mai mare în relațiile sociale actuale. Capitolul 2 Aplicații semiotice 2.1. Semioza didactică Intervenția educativă este definită de Constantin Sălăvăstru ca o ,,structură articulată de semne care, în calitate de semnale, produc în conștiința unui
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
comunicării, iar interpretarea acesteia se realizează din perspectiva distanței psihologice dintre profesor și elevi. Mesajele comunicate poartă amprenta competențelor și personalității profesorului, care se manifestă prin rolul asumat, tonul adoptat, stilul de predare, atitudinea manifestată în relația cu elevii, repertoriul gestual etc. Fiecare profesor trebuie să-și amintească și să reflecteze asupra faptului că întâlnirea educativă este ,,unică, irepetabilă [...] inconfundabilă", ,,o implicare totală, cu tot sufletul și tot cugetul partenerilor", ,,un moment autentic din viața maestrului și a discipolului/discipolilor", care
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
reflectă gradul de apropiere, exercită influență, controlează sentimentele, facilitează satisfacerea unor obiective sau interese; • Gheorghe-Ilie Fârte acceptă șase funcții ale comunicării nonverbale: repetarea, substituirea, completarea, inducerea în eroare (ascunderea versus dezvăluirea), reglarea, sublimarea 109. În comunicarea didactică există un repertoriu gestual bogat care contribuie din plin la facilitarea, stimularea, reglarea, personalizarea interacțiunilor dintre actorii educaționali sau la diminuarea, frânarea și denaturarea lor. Mai mult, comparând mișcările corporale individuale ale profesorului și elevilor cu cele verbale, descoperim că gesturile intervin mai frecvent
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
la comunicarea didactică și, de aici, ar putea să decurgă o serie de măsuri în vederea îmbunătățirii procesului de predare-învățare-evaluare și relației profesor-elev. Nehotărârea, neliniștea, anxietatea, incertitudinea elevilor, dar și bucuria, mulțumirea, siguranța de sine pot fi transmise profesorului prin intermediul limbajului gestual. Asemenea cuvintelor, gesturile au rezonanță în comunicarea didactică, vibrează, trădează, dar și conduc la o participare afectivă din partea elevilor. Gesturile elevilor transmit semnificații valoroase profesorului pe parcursul lecției dacă acesta deține competența comunicării gestuale. De exemplu, profesorul, care observă că elevii
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
sine pot fi transmise profesorului prin intermediul limbajului gestual. Asemenea cuvintelor, gesturile au rezonanță în comunicarea didactică, vibrează, trădează, dar și conduc la o participare afectivă din partea elevilor. Gesturile elevilor transmit semnificații valoroase profesorului pe parcursul lecției dacă acesta deține competența comunicării gestuale. De exemplu, profesorul, care observă că elevii săi stau cu mâna închisă așezată pe obraz și cu degetul arătător ațintit în sus, poate să decodeze aprecierea și mulțumirea lor numai atunci când stăpânește semnificația coregrafiei gestuale. Dacă aceștia încep să-și
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
dacă acesta deține competența comunicării gestuale. De exemplu, profesorul, care observă că elevii săi stau cu mâna închisă așezată pe obraz și cu degetul arătător ațintit în sus, poate să decodeze aprecierea și mulțumirea lor numai atunci când stăpânește semnificația coregrafiei gestuale. Dacă aceștia încep să-și piardă interesul, deși mimează comportamentul de atenție, poziția mâinii lor se modifică ușor, palma devenind suport pentru cap. Pentru a sesiza obiectiv gradul de interes și participare al elevilor, profesorul eficient decodează ,,scurgerile" adevăratelor gânduri
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
didactic, elevul are sentimentul importanței acestuia, stare transmisă de gesturile profesorului pe care le decodează mult mai ușor și mai rapid. Credibilitatea mesajelor verbale poate fi sporită și întărită de anumite gesturi și posturi ale corpului profesorului. Convergența dintre comunicarea gestuală și cea verbală ușurează realizarea unor sarcini diferite în același timp, dar prin mijloace diferite: gestual, profesorul răsfoiește caietul unui elev pentru a-i verifica tema și verbal, formulează o întrebare. Utilizarea adecvată a gesturilor crește motivația școlară, asigură participarea
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
mai ușor și mai rapid. Credibilitatea mesajelor verbale poate fi sporită și întărită de anumite gesturi și posturi ale corpului profesorului. Convergența dintre comunicarea gestuală și cea verbală ușurează realizarea unor sarcini diferite în același timp, dar prin mijloace diferite: gestual, profesorul răsfoiește caietul unui elev pentru a-i verifica tema și verbal, formulează o întrebare. Utilizarea adecvată a gesturilor crește motivația școlară, asigură participarea activă a elevilor în procesul instructiv-educativ, facilitează însușirea unui volum mai mare de cunoștințe, întărește convingerea
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
ni se atrage atenția asupra faptului că unele gesturi personale ale profesorilor pot intra în categoria ticurilor și pot perturba atenția elevilor: umezirea sau mișcarea buzelor, strângerea din dinți însoțită de o crispare a mușchilor feței etc.112. Eficiența comunicării gestuale presupune diminuarea și chiar stoparea unor comportamente indezirabile ale elevilor, economisind timpul prețios al lecției, prin intermediul mimicii grave, privirii pătrunzătoare, apropierii în ritm lent de banca elevului, poziționării în spațiul personal al acestuia, atingerii pe umăr sau pe braț în
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
ideografele se manifestă sistematic pe tot parcursul vieții, kinetografele se estompează pe măsură creșterii copilului, când acțiunile sale sunt verbalizate. 3) Pictografe (pictographs): gesturi care permit descrierea referenților concreți sau abstracți, completând comunicarea verbală prin detalierea celor prezentate. Același semnificant gestual poate trimite și la sensul propriu și la cel figurat. 4) Bastoane (batons) / gesturi de cadență 115 / gesturi de punctare sau de subliniere 116: gesturi care ritmează sau accentuează cuvintele profesorului cu scopul de a atrage atenția elevilor asupra elementelor
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
față, deschiderea gurii etc.). Reglatorii se aseamănă în comunicarea didactică cu semnele de punctuație dintr-o propoziție: un profesor știe că o ridicare bruscă a capului semnifică faptul că elevul S. a rezolvat problema și dorește să răspundă. Competența comunicării gestuale și cunoașterea particularităților elevilor îl ajută pe profesor să descifreze mesajul reglatorilor și să mențină comunicarea didactică. În cazul apariției unor semne ce denotă dezinteresul elevilor schimbarea frecventă a poziției în bancă, privirea pe furiș spre ceas sau spre geam
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
clasă îngustă. Amploarea spațială a gesturilor este în concordanță cu intensitatea vocii. Uneori, gesturile largi și vocea ridicată sunt caracteristice profesorilor pasionați de cariera didactică. Alteori, din cauza comportamentelor indezirabile ale elevilor, aceștia își manifestă furia printr-o vie animație expresivă, gestuală, verbală și vocală. De cele mai multe ori, amploarea gesturilor în comunicarea didactică este corelată cu ritmul: fiind executate lent, gesturile ample au patos și grandoare, în timp ce mișcările precipitate, exprimă impulsivitate și agresivitate. * După formă, observăm în comunicarea didactică: a) gesturi rectiline
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]