3,100 matches
-
pământul Daciei erau de lemn, de oarece am văzut pe Alexandru cel Mare dând în Muntenia peste un oraș a cărui nume nu ni s-a păstrat, construit din asemene material. De aceste orașe, sunt amintite în istoria primitivă a Geților, încă alte două: unul este orașul Helis unde Dromichete aduse pe Lizimac; celalalt Genucla al regelui get Ziraxis.Dacii care vin mai târziu au și ei construcțiuni de lemn făcute din garduri de nuiele căptușite cu lut. Cele mai adeseori
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
un oraș a cărui nume nu ni s-a păstrat, construit din asemene material. De aceste orașe, sunt amintite în istoria primitivă a Geților, încă alte două: unul este orașul Helis unde Dromichete aduse pe Lizimac; celalalt Genucla al regelui get Ziraxis.Dacii care vin mai târziu au și ei construcțiuni de lemn făcute din garduri de nuiele căptușite cu lut. Cele mai adeseori ei clădeau zidurile prin lut apăsat între doi pereți de scânduri și apoi ars. Mai arareori întrebuințau
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
în Dacia decât numai ruine de monumente din timpul Romanilor și aproape nimic din perioada neatârnării poporului dac. Cât despre arhitectura militară, vom vedea mai jos ca ea a fost în mare parte ridicată de meșterii romani aduși în Dacia. Geții și Dacii duceau în locuințele lor o viață destul de simplă. Despre această simplicitate avem o dovadă în descrierea mesei date de Dromihete regelui Lizimac, la care masă se spune că Geții ar fi mâncat din blide de lemn mâncări ordinare
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
mare parte ridicată de meșterii romani aduși în Dacia. Geții și Dacii duceau în locuințele lor o viață destul de simplă. Despre această simplicitate avem o dovadă în descrierea mesei date de Dromihete regelui Lizimac, la care masă se spune că Geții ar fi mâncat din blide de lemn mâncări ordinare. Totuși din această descriere chiar se poate vedea că obiectele de lux, tacâmuri de aur și de argint, nu erau necunoscute Geților, deoarece ospătează pe Macedonieni în aceste, prefăcându-se că
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
Dromihete regelui Lizimac, la care masă se spune că Geții ar fi mâncat din blide de lemn mâncări ordinare. Totuși din această descriere chiar se poate vedea că obiectele de lux, tacâmuri de aur și de argint, nu erau necunoscute Geților, deoarece ospătează pe Macedonieni în aceste, prefăcându-se că le disprețuiesc, pentru a putea da regelui străin o lecție de morală. Și la Geto-Daci ca și astăzi va fi fost mobilierul deosebit după condițiunea de avere a claselor societății: simplu
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
chiar Agatirșii minele de aur ale țării lor, sau dacă ei culegeau acest metal prețios numai din nisipul râurilor, vom vedea că pentru Daci se dovedește într-un chip învederat cunoașterea și exploatarea minelor. De asemenea vom vedea că atât Geții cât și Dacii se foloseau de bogatele ocne de sare a le Munteniei și Transilvaniei. Îmbrăcămintea Geto-Dacilor era după cât se vede identică la ambele popoare. Cel puțin basoreliefurile columnei lui Traian, nu ne dau decât un singur soi de veșmânt
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
era după cât se vede identică la ambele popoare. Cel puțin basoreliefurile columnei lui Traian, nu ne dau decât un singur soi de veșmânt la toți barbarii reprezentați pe ele, și între care fără îndoială că au trebuit să fie și Geți. Un vers al lui Ovidiu vorbește între altele despre «Creții purtători de pantaloni», și tocmai pantalonii erau partea caracteristică a vestmântului Dacilor. Acești pantaloni erau largi și lungi pană la căpută, unde par legați cu o sfoară. În picioare purtau
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
moale, deoarece înfățișează creți și ia prea exact forma capului ce acoperă. Corpul era îmbrăcat cu o tunică lungă până la genunchi si încinsă peste brâu, iar pe deasupra era aruncată o manta fără mâneci, prinsă pe umăr cu o agrafă. Atât Geții cât și Dacii purtau bărbi pline și după cum se vede nu se tundeau nici se grijau mai niciodată, pentru care îi și numește Ovidiu neîngrijiți, netunși și zburliți.» Părul îl purtau retezat în frunte și în plete lungi pe tâmple
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
pe tâmple și ceafă. Femeile aveau două tunici, una lungă până în călcâi, și alta deasupra până la genunchi, prinsă într-o agrafă la piept, iar pe cap purtau o legătoare cam slobodă, care le acoperea părul în totalitate. Mai știm că Geții obișnuiau a se tatua.S-a susținut de unii scriitori că costumul țăranului român ar reproduce cu exactitate îmbrăcămintea vechilor Daci. Asupra acestei asemănări observăm că ea se reduce aproape numai la portul părului, care se vede într-adevăr a
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
antagonism cu statul de la stăpînirea omenirii. La cei vechi cînd decăzu religia, ea atrase numaidecât după dânsa decăderea statului; la cei noi dimpotrivă statul și civilizația apărată de el se dezveliră numai atunci când slăbi și se desfăcu ideea religioasă. La Geți și la Daci găsim întreaga manifestare a vieții sociale dominată de religie. Trebuie deci, înainte de a intra în cercetarea moravurilor, să ne ocupăm cu acea a credințelor lor. Forma cea mai înaltă a religiei la Geți se întemeiase la acest
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
desfăcu ideea religioasă. La Geți și la Daci găsim întreaga manifestare a vieții sociale dominată de religie. Trebuie deci, înainte de a intra în cercetarea moravurilor, să ne ocupăm cu acea a credințelor lor. Forma cea mai înaltă a religiei la Geți se întemeiase la acest popor încă cu mult timp înaintea lui Herodot, deoarece el singur observă că Zamolxis, urzitorul credinței de căpitenie a Geților, trebuie să fi existat cu mult timp înainte de Pitagora și adaugă că Geții trăiau sub așezămintele
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
moravurilor, să ne ocupăm cu acea a credințelor lor. Forma cea mai înaltă a religiei la Geți se întemeiase la acest popor încă cu mult timp înaintea lui Herodot, deoarece el singur observă că Zamolxis, urzitorul credinței de căpitenie a Geților, trebuie să fi existat cu mult timp înainte de Pitagora și adaugă că Geții trăiau sub așezămintele cerute de Zamolxis încă pe timpul expediției lui Darius, în 513. Religiile s-ar putea împărți în doue clase mari: acele naturale, pornite din mintea
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
a religiei la Geți se întemeiase la acest popor încă cu mult timp înaintea lui Herodot, deoarece el singur observă că Zamolxis, urzitorul credinței de căpitenie a Geților, trebuie să fi existat cu mult timp înainte de Pitagora și adaugă că Geții trăiau sub așezămintele cerute de Zamolxis încă pe timpul expediției lui Darius, în 513. Religiile s-ar putea împărți în doue clase mari: acele naturale, pornite din mintea generală a poporului și acele reflexive, pornite din învățăturile unei personalități marcante, care
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
întemeietorul unei doctrine reflexive și filosofice. În Persia aflăm pe Zaratustra și mai încoace avem la diverse popoare pe Moisi, Hristos și Mohamed, fără a vorbi de Luter, Calvin și alți reformatori de a doua mână a credințelor existente. Religia Geților, deși la începutul ei politeistă ca acea a tuturor Tracilor, s-a schimbat prin învățăturile lui Zamolxis într-o religiune reflexivă, care vom vedea că poartă în sine caracterul dualistic al învățăturii lui Ormuzd și Ahriman a rasei eranice, din
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
mai târziu însuși acesta) nu era decât o nouă formă a lui Dionisos sau Bacus, confundat el însuși cu Zevs sau Jupiter și cu Foebus sau Apollo, cu alte cuvinte o formă antropomorfică a soarelui, izvorului vieții în univers. Că Geții adorau într-adevăr soarele sub numele și închipuirea lui Gebeleizis sau Zamolxis reiese din următorul obicei al lor, amintit de Herodot; « Toți acești Traci, (adică Geții) au obiceiul, când tună sau scapără, a trage cu săgeți către cer pentru a-
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
Apollo, cu alte cuvinte o formă antropomorfică a soarelui, izvorului vieții în univers. Că Geții adorau într-adevăr soarele sub numele și închipuirea lui Gebeleizis sau Zamolxis reiese din următorul obicei al lor, amintit de Herodot; « Toți acești Traci, (adică Geții) au obiceiul, când tună sau scapără, a trage cu săgeți către cer pentru a-1 amenința». Pe cine vroiau ei să sperie prin săgețile lor ? Învederat că norii acei care ca niște uriași balauri se înaintau asupra soarelui, stingând viile
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
sa față cu legile naturii, încorda arcul, arunca săgeata și credea că va alunga pe geniul cel rău ce învingea pentru un moment pe geniul binelui ce plutea în eter. Notițele rămase de la cei vechi ne înlesnesc a întrevedea că Geții într-adevăr mai aveau și un al doilea Dumnezeu, în care se încorpora principiul răului, precum în Zamolxis era întrupat acel al binelui. Acest al doilea zeu, a cărui nume național getic nu ni s-a păstrat, era tălmăcit de către
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
al doilea zeu, a cărui nume național getic nu ni s-a păstrat, era tălmăcit de către scriitorii greci și romani cu Ares sau Mart, zeul distrugerii, războiului și al morții. Astfel ne spune Virgiliu că «părintele Mart ar păzi ogoarele Geților»; Ovidiu ne vorbește despre «Geții închinători ai lui Mart.» Tot deasemene numesc Martialis si Statius pe Mart zeu getic. Din această pricină chiar umbla la cei vechi o tradiție că «Mart se născuse în țara Dacilor, Moesilor și a Tracilor
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
nume național getic nu ni s-a păstrat, era tălmăcit de către scriitorii greci și romani cu Ares sau Mart, zeul distrugerii, războiului și al morții. Astfel ne spune Virgiliu că «părintele Mart ar păzi ogoarele Geților»; Ovidiu ne vorbește despre «Geții închinători ai lui Mart.» Tot deasemene numesc Martialis si Statius pe Mart zeu getic. Din această pricină chiar umbla la cei vechi o tradiție că «Mart se născuse în țara Dacilor, Moesilor și a Tracilor.» Mart însă în credințele antice
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
cei vechi o tradiție că «Mart se născuse în țara Dacilor, Moesilor și a Tracilor.» Mart însă în credințele antice era considerat tocmai ca zeul cerului tulburat, al furtunei, norilor și al vijeliei, adică tocmai acei monștri îm potriva cărora Geții aruncau săgețile lor. Că Dacii considerau furtuna ca un semn rău pentru ei, se vede de pe aceea că în lupta de la Tapac contra lui Traian, intervenirea unei ploi vijelioase, le ia curajul și îi face să piardă mai curând cumpătul
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
pentru ei, se vede de pe aceea că în lupta de la Tapac contra lui Traian, intervenirea unei ploi vijelioase, le ia curajul și îi face să piardă mai curând cumpătul față cu Romanii. Prin urmare cu toată încredințarea lui Herodot că «Geții nu ar admite ca să existe alți Dumnezei decât al lor», ceea ce i-ar arăta oare cum ca monoteiști, noi credem că religiunea lui Zamolxis nu era decât o reproducere într-o formă nouă a cultului lui Zarastustra, amestecat cu alte
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
era decât o reproducere într-o formă nouă a cultului lui Zarastustra, amestecat cu alte elemente, după cum vom vedea din cele ce urmează. Celelalte zeități trace precum Cotis, Bendis (Diana), Molis, Atartis si Hermes nu le găsim deloc amintite la Geți, încit religiunea lor se pare că au îmbrăcat, într-un chip mult mai curat, forma dualismului religiei eranice. Zamolxis, după tradiția culeasă de Herodot la Grecii Pontului-Euxin, ar fi fost «un sclav din Samos și robul lui Pitagoras, de unde fiind
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
că încredințase pe rege ca să-l ia pe el de coleg la domnie, ca unul ce cunoștea cele plăcute zeilor și deci pe acest Zamolxis, luându-l la început drept preot al zeului care mai ales era în onoare la Geți, după aceea a luat el însui numele de zeu. Acest obicei, adaugă Strabon, ține până în vremile noastre, totdeauna aflându-se cineva care să fie sfetnicul regelui și să se considere de Geți ca zeu. Astfel când Boerebiste a luat domnia
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
zeului care mai ales era în onoare la Geți, după aceea a luat el însui numele de zeu. Acest obicei, adaugă Strabon, ține până în vremile noastre, totdeauna aflându-se cineva care să fie sfetnicul regelui și să se considere de Geți ca zeu. Astfel când Boerebiste a luat domnia asupra Geților, contra căruia Cesar vroia să pornească o expediție, Deceneu era în onoare.» Despre acest Deceneu se spune că, imitând în totul pe Zamolxis, s-ar fi retras și el în
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
aceea a luat el însui numele de zeu. Acest obicei, adaugă Strabon, ține până în vremile noastre, totdeauna aflându-se cineva care să fie sfetnicul regelui și să se considere de Geți ca zeu. Astfel când Boerebiste a luat domnia asupra Geților, contra căruia Cesar vroia să pornească o expediție, Deceneu era în onoare.» Despre acest Deceneu se spune că, imitând în totul pe Zamolxis, s-ar fi retras și el în peștera muntelui Cogaeonuni. Zamolxis se vede deci că a fost
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]