6,593 matches
-
morale provocate de propriii tăi camarazi deveniți diavoli și, până la urmă, istovit, să te pomenești asemenea lor. Sunt traume sufletești pe care numai un erou le poate depăși, dar care îi rămân pe viață în cârcă, asemenea unei jivine cu ghearele înfipte în grumaz. Părintele Calciu știa că o cădere poate fi depășită numai prin asumarea ei conștientă și responsabilă, și aceasta l-a făcut, până la urmă, victorios” - potrivit aprecierii cuprinsă în „Predoslovia” cărții, semnată de Înaltpreasfințitul Părinte Arhiepiscop și Mitropolit
ŞASE ANI DE LA SĂVÂRŞIREA DIN ACEASTĂ VIAŢĂ, PĂMÂNTEASCĂ, A PĂRINTELUI GHEORGHE CALCIU DUMITREASA, de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 682 din 12 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351000_a_352329]
-
se sfarmă Deși nu-l cunoștea pe Sandu Blegea Putea s-ajungă un savant de seamă Sau vârf în cine știe care parte Pe fiecare cineva îl cheamă Și după merit, daruri îi împarte... Geamuri sparte, țipete și sânge Copiii împușcați în gheara morții Destin sinistru care frânge Și trage-n jos, un dat al sorții America-i din ce în ce mai tare Și se află pururi în război Acela care-i se opune, moare Și poate fi oricare dintre noi! Referință Bibliografică: Asasin în serie
ASASIN ÎN SERIE de ION UNTARU în ediţia nr. 361 din 27 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351139_a_352468]
-
fără scrupule.Ea nu are mama , nu are tata și nici copii. Nu are milă de nimeni și nu știe să plângă. Dar,de fiecare dată când vrea să ne arunce în cazanul cu zmoala, îngerii păzitori ne salvează din ghearele ei de scorpie și ne conduc în liniștea supremă din ceruri. Acum, acolo Sus, a ajuns și MICHAEL JACKSON.Dumnezeu îl săruta pe frunte și îi vindeca rănile care i-au măcinat inima. Regele muzicii pop regretă că nu și-
” MICHAEL JACKSON NU A MURIT ! ” de MIHAI MARIN în ediţia nr. 907 din 25 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345645_a_346974]
-
gură Să te-nalțe în înalturi Deși sunt o murătură Gustă-mă printre brocaturi! Căprioară nesedusă Rară și leoaică-fiară La biserică nu-s dusă De mă dai pe ușă-afară Și mă lupt, deși supusă Îți las semne cu-a mea gheară... M-ai pictat o controversă Văgăună dar și creastă, Cer senin dar și aversă Și vicleană și năpastă Înger pur, dar și perversă Dar mă vrei, clar, de nevastă... Eu te știu că ești ca mine Paradox și controversă; Când
SUNT CUM SUNT de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 785 din 23 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352046_a_353375]
-
un galben aprins, cu tente de cărămiziu, care se ridica dintr-un ghiveci închipuind o împletitură de nuiele, etalând pe tija grosuță câteva perechi de frunze oricând verzi și pufoase, pe alocuri apărate de niște spini subțiratici și înșelători, precum ghearele de felină. Nicole alunecă spre floare din câțiva pași, zviduită de orice dureri, întinzând afectuoasă mâinile înspre corola diafană ce i se lăsă cuminte în căușul palmelor și începu să toarcă lin, strecurând din când în când și un părelnic
C’EST LA ROSE... de ANGELA DINA în ediţia nr. 1467 din 06 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352196_a_353525]
-
scârțâind și oftând din rărunchi cu fiecare op samavolnic intrat în „acasa” din carte, în matricea spiritului și care, din când în când numai, ca un veritabil avertisment, se prăbușeau cu ostentație, dorind parcă să se scuture ca de o gheară străină, îngreunându-le respirația, ca de un lanț ruginit care le împiedică mersul înainte. Astăzi, aerul purificat la flacăra slovei ar trebui să-ți prime nească lăuntrul. Dar primejdiile sunt de altă culoare. Nu mai sunt roșii. Ele au căpătat
LECTURA CA ACT DE FORMARE A CARACTERULUI (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 285 din 12 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356240_a_357569]
-
urgent un ajutor șef de post și a grăbit pasul cât a putut de repede. La câțiva pași de gard s‑a oprit încremenit. Porțile erau lăsate ușor peste drum și între ele și mașină un om se zbătea în ghearele morții, strivit. Cu ultimele puteri, urla de durere. Viorel a parcurs și acei câțiva pași, încet și temător, privind fix la acel om chinuit, cu maxilarele strânse. L‑a recunoscut. Într‑o clipită a fost lângă el strigând: - Gavrilă ! Bă
CHEMAREA DESTINULUI (23) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 301 din 28 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356453_a_357782]
-
Luceferi pe sub bolta mea de seară Îmbuibată de necazuri, reproșuri, dureri și dor, Cu a Lui milă enormă, să-mi deschidă porți spre vară. Când destinul va decide c-a sosit clipa supremă, Avidă de a-mi sorbi trupul din gheara durerii, Pășind fără de regrete pe alei cuprinse-n schemă, Vreau să simt mireasma sfântă prinsă-n brațele tăcerii. Referință Bibliografică: Destin / Daniela Pătrașcu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 267, Anul I, 24 septembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011
DESTIN de DANIELA PĂTRAŞCU în ediţia nr. 267 din 24 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355795_a_357124]
-
peste demnitate Îngropând și visul renăscut în noapte, În sunet sarcastic se-avântă spre cer Ridicând minciuna la rang de mister. Dintr-un strop de suflet, cât un puf de nor Mă ridic semeț, pentru viitor, S ă salvez, din gheara nopții, strălucirea Oricât voi scălda cu lacrimi, iubirea. Referință Bibliografică: Între sigur și precis / Daniela Pătrașcu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 264, Anul I, 21 septembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Daniela Pătrașcu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală
ÎNTRE SIGUR ŞI PRECIS de DANIELA PĂTRAŞCU în ediţia nr. 264 din 21 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355852_a_357181]
-
valorii lui expresive, de la ansamblu către funcția sa existențială. Fluxul sensibilității spontane răspândește o lumină fantastică cu reflexe lirice fascinante: Iau muntele-n brațe,/ mi-e dor/ de-o spovedanie lungă.// Inima - amnar scăpărând / pe cremenea mădularelor lui/ se visează gheară de vultur/ sfâșiindu-mă pe dinlăutru.// Muntele mi s-ar smulge din brațe,/ dar gheara cu sălbăticie/ îl strânge, îl trage în mine;/ ni se amestecă sângele și/ amândoi zvâcnind într-o aripă/ scuturăm veșnicia văzduhului/ pe întunericul lumii.” Înspăimântat
MAI ŢIN DE VORBĂ CLIPA de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 435 din 10 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354792_a_356121]
-
fantastică cu reflexe lirice fascinante: Iau muntele-n brațe,/ mi-e dor/ de-o spovedanie lungă.// Inima - amnar scăpărând / pe cremenea mădularelor lui/ se visează gheară de vultur/ sfâșiindu-mă pe dinlăutru.// Muntele mi s-ar smulge din brațe,/ dar gheara cu sălbăticie/ îl strânge, îl trage în mine;/ ni se amestecă sângele și/ amândoi zvâcnind într-o aripă/ scuturăm veșnicia văzduhului/ pe întunericul lumii.” Înspăimântat de o civilizație care-și află în desăvârșire propria ei negație, poezia evoluează spre o
MAI ŢIN DE VORBĂ CLIPA de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 435 din 10 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354792_a_356121]
-
vorbe scrise pentru tine și drepți îmi stau genunchii, zburdă pe coclauri, după himere, doamnă, și n-am simțit răceala sinceră a pietrei; nu știu în ce fel m-ar strânge în brațe o vădană, desfrânata nu și-a înfipt ghearele scârnave în carnea mea fragedă, pe divorțată n-a lasat-o inima să-și treacă plozii pe numele meu, șí nici copiii din flori (chiar dacă-s născut în luna mai) nu vor să-mi spună tată, nu cunosc nimic din
SUNT TÂNĂR, DOAMNĂ? de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 863 din 12 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354859_a_356188]
-
877 din 26 mai 2013 Toate Articolele Autorului e-atât de noapte.. timpul în halat cu bisturiu îmi separă endocardul stâng de cel albăstriu cuvintele asistente s-au ghemuit în colțul gurii și privesc părul plin cu cireșe amare o gheară îmi taie tubul de oxigen și în loc îmi pune un ciob de oglindă privesc în el falduri de umbre îmi râd până mă molipsesc închid ochii.. apare la hotar lumina lină. ca să o poți vedea trebuie să mă săruți e
CIREŞE AMARE de ELENA SPIRIDON în ediţia nr. 877 din 26 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354930_a_356259]
-
Autor: Ion Ionescu Bucovu Publicat în: Ediția nr. 877 din 26 mai 2013 Toate Articolele Autorului lumea mea dispare-ncet ca versul unui sonet, cu nebănuite vini pe un eșafod de crini. zeii care o vegheară au în lacrimă o gheară și în timpul lor virgin mușcă cu ceva venin. mâna lor nu mai dezleagă ora care e întreagă, lumile mai pier, mai vin, pe un timp calp și senin și încearcă să renască alte visuri, altă mască, alte valuri care-o
LUMEA MEA de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 877 din 26 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354933_a_356262]
-
cel mai sinistru care bântuie peste tot: Moartea. Cheamă, seduce, ispitește. E lângă tine, la un pas. Și oricât ai respinge acest sentiment, el revine cu o forță distrugătoare. Ea trece prin toate ipostazele iubirii. De la fluturași în stomac, la gheară ascuțită în stomac. Ecou, himeră, nădejde, deznădejde. Autoarea spune: “Am vrut să te șterg din minte și am ajuns să scriu despre tine”. Singura alinare, singura refulare sunt lacrimile. Din belșug. Cât pentru o Dunăre. “Când se termină lacrimile, se
CRONICĂ LITERARĂ LA VOL. ELENA M. CÎMPAN, JURNALUL NEFERICIRII , EDITURA NAPOCA STAR, 2012 (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 456 din 31 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354848_a_356177]
-
Acasă > Redacția > Autori > MOARTE Autor: Ana Maria Moraru Publicat în: Ediția nr. 2064 din 25 august 2016 Toate Articolele Autorului Moarte Ce crudă moarte poți să fii, și cât de nemiloasa! în gheara rece să atragi, în primăvara vieții, Din viața grabnic retezând, cu renumita-ti coasă. Cei mai frumoși și mai iubiți vlăstari ai tinereții. Ce ai făcut de acest blestem ți a devenit menirea? tu domnului cât i-ai greșit, în
MOARTE de ANA MARIA MORARU în ediţia nr. 2064 din 25 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/354969_a_356298]
-
nopți și zile la rând, într-un vis ciopârțit, disonant. Resemnată în fața neantului, îmi deschid larg brațele, chemând liniștea din zori, implorând-o să pună frâu furtunii ce-a zădărnicit bucuria unui zbor... Mă înalț peste leșul cuvintelor - sfârtecate de ghearele sumbrelor gânduri - și planez pe dâra de sânge ce desparte strigătul dimineții de fulgerul sacru al nopții. Sunt pasărea albă ce luminează singura fereastră care duce spre noi și nebănuite contururi... În jocul nuanțelor se rotesc nestingherite... umbre tremurânde... ( Valentina
PASĂRE ALBĂ... de VALENTINA BECART în ediţia nr. 601 din 23 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355256_a_356585]
-
cuvântul/ Care îndulcește vântul,// Care umple de plăcere/ și guriță și vedere / Și-n lume n-are pereche/ Când îți cântă în ureche?// Nu-i sminteală că îl caut./ Gâdilă ca și un flaut!/ Îmblânzește limba fiarei/ Și tocește colțul ghearei,/ Pune iernii primăvară,/ Peste tot dragoste cară./ E ca raza lucitoare: Omoară tot ce te doare.// I-s splendorile divine / Fiindcă din lumină vine./ E-un amic cu substantivul.// L-am ghicit: e ADJECTIVUL.” (Rostul Adjectivului). Cum plastic se exprimă
(RECENZIE DE CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 278 din 05 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355498_a_356827]
-
apocalipsul mioritic Pentru că primarul noastru a asfaltat șoseaua și pentru că a refăcut toate podurile, era deja la cel de al doilea mandat, dar proștii, chiar dacă au creier, nu gîndesc nici măcar la nivelul unei găini ce scormonește toată ziua pămîntul cu ghearele în căutare de rîme. Madam Jorjet l-a ocărît mult timp de la înălțimea triumfătoare a podului că și-a făcut pod special din aluminiu iar dom' colonel îi ținea isonul susținînd că asfaltarea șoselei este un fel de captatio benevolente
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 70-73 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 549 din 02 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356727_a_358056]
-
de gheață, frigida de care au fugit cei câțiva amanți, bărbații pe care i-a pripășit în casă și patul ei pentru o noapte. Până azi nu a dat doi bani pe dragostea adevărată. Acum, brusc, iubirea i-a pus gheara în gât. O sufocă. Este fericită și terbil de tristă, ca o monedă cu două fațete. Ar vrea și nu ar vrea să se scuture de frisonul nebănuit, așa cum bați colbul din pânză unei perdele”. În mod cu totul absurd
(CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 296 din 23 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356921_a_358250]
-
supărat că nu-mi găseam papucii: Oare-am ajuns și eu printre uitucii Porniți să tot întrebe și să ceară? De ai afla, ți-ai face semnul crucii: Colecție de sute, cum să piară? Tot pe furiș erau cărați în gheară. De vină sunt pisicile duducii. Am auzit și noi dintr-o poveste: Ziceau, cuprinși de milă, locatarii, De la un străbunic ce nu mai este. Papucii de-ai abandonat, șalvarii, Să nu te-ntorci pretențios „de peste”, Din vremea-n care concertau
O POVESTE de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 292 din 19 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356528_a_357857]
-
noi acum se-aduna.In noua noastră viața vei știi încă din vreme... XIX. MOARTE, de Ana Maria Moraru , publicat în Ediția nr. 2064 din 25 august 2016. Moarte Ce crudă moarte poți să fii, și cât de nemiloasa! în gheara rece să atragi, în primăvara vieții, Din viața grabnic retezând, cu renumita-ti coasă. Cei mai frumoși și mai iubiți vlăstari ai tinereții. Ce ai făcut de acest blestem ți a devenit menirea? tu domnului cât i-ai greșit, în
ANA MARIA MORARU [Corola-blog/BlogPost/355000_a_356329]
-
la mine, Decât atunci când eu te chem, rugandu-te să iei, Ce-a mai rămas din tot ce am fost, pe-un alt tărâm cu tine. Citește mai mult MoarteCe crudă moarte poți să fii, și cât de nemiloasa!în gheara rece să atragi, în primăvara vieții,Din viața grabnic retezând, cu renumita-ti coasa.Cei mai frumoși și mai iubiți vlăstari ai tineretii.Ce ai facut de acest blestem ți a devenit menirea?tu domnului cât i-ai greșit, în
ANA MARIA MORARU [Corola-blog/BlogPost/355000_a_356329]
-
Bălănuță, George Calboreanu, Toma Caragiu, Ileana Predescu, Tamara Buciuceanu-Botez, Raluca Zamfirescu, Costache Antoniu, Gina Patrichi, George Constantin, Rodica Tapalagă și mulți, mulți alții, veritabilie simboluri artistice, care nu merită vreodată, nici măcar dintr-o greșeală fără de voie, a fi aruncate în ghearele reci ale uitării viclene doar pentru că teatrul în sine reprezintă acea formă efemeră de artă ce se naște, viază și moare o dată cu creatorul său biologic și nimic mai mult. Simt de nenumărate ori, pur și simplu, nevoia de a pătrunde
110 ANI DE LA NAŞTERE) de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 566 din 19 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/355076_a_356405]
-
de la pătul e la noi acasă! Vreai s-o duci în pătul? -Cam așa ceva... -Și dacă ea nu vrea? -Nu se poate să nu vrea! Tu nu înțelegi că eu nu mai am somn și odihnă până n-oi pune gheara pe ea? O îmbăt...îi fac eu ceva... Într-una din seri trecui pe la prunii din grădină și-o găsii pe Prințesă întinsă pe-o pătură pe iarba verde, citea o carte. -Suntem oaspeți buni, zise ea, nu furăm prune
PRINŢESA ŞI PATEFONUL de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 594 din 16 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355098_a_356427]