5,266 matches
-
fond, ți-am spus deja un nume, Tularecito, nu-ți ajunge? Corect! Dar trebuie să-mi mai spui încă un nume, ăsta nu e suficient, pentru că te-ai gândit deja la el acum mulți ani, e foarte important să-mi ghicești numele. Gândește-te, nu-ți cer imposibilul, trebuie să-mi spui și un alt nume al meu pe care-l cunoști. Ea holba ochii la el și încerca să protesteze că n-o interesează numele lui și că avea deja
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
cu arabescuri aurii pentru tineri și canafi portocalii pentru adolescenți și ciorapi de nailon, asortați cu înflorituri, cu paiete, cu crochiuri de monștri marini, cu stele multicolore, cu figuri geometrice sau cu note muzicale. Picioarele bărbaților o amuzau, le putea ghici caracterul după formă, culoare, dispunerea musculaturii, pilozitate blondă, blondă-creață, blondă-nebun, roșcat-trivial, roșeață-domestic, roșcat cu chelie, roșcat-lins, roșu cu bulbi, roșu-lung, roșu-îngust, roșu-purpuriu, viril-purpuriu, obtuz-purpuriu, roșu-aromat, roșu-timpuriu, pe o piele cu pori violet, cu calitățile sexuale aferente, suprapuse, interpuse și mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
dovedindu-i inconsistența iubirii. Habar nu are că ea, de fapt, nu există. Vrea să-și expună inexistența? Răspuns: N-are decât! Nu mai are mult de trăit. Atunci, în groapa comună a Lumii, nici Dumnezeu nu o va mai ghici. Pentru că Mioara este un eșec al Creației. Da, Mitică! Atunci când gândurile îmi cădeau pe podele, le adunam, le păstrez pentru tine chiar și pe cele strâmbe despre Mama, această greșeală a Creației, care respiră datorită simbiozei dintre mine și scop
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
română. Ciudații se uitară la paznic, îl pipăiră ca și cum arăta altfel decât ei și dispărură mormăind spre oraș. Câinele îi conduse lătrând la o distanță respectabilă, deși glonțul nu-i rănise decât amorul propriu. Ca și la Superman, paznicul ruginit ghici cu greu identitatea personajelor. Erau soldații damnați ai lui Sven Hassel, iar mutilații, leproșii lui Papillon, Henri Charrière. Dacă s-a creat o breșă, cum naiba au venit ăștia din trecut? gândi dezghețatul paznic. Chiar poate veni de oriunde, cineva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
la încercare. Toată puterea mea de concentrare și inventivitate, rațiunea, coordonarea materialului, puterea de sinteză, încărcătura emoțională, măiestria variațiunilor, pregătirea epopeică a postludiului propriei mele existențe. Ce stare crezi că trebuia să-mi modelez pentru a respira această teză? Ai ghicit! Starea acelei gângănii privită de profesori și sentimentul zdrenței ignorate de aceleași auguste priviri. Dar pe atunci noi zburdam pe pagini cu libertatea neîngăduită de magiștri, hălăduiam printre LEGI cu nonșalanța neadmisă de rigorile școlare. La Facerea Lumii noastre, cuvântul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
nu vorbim decât LIMBA NOASTRĂ în fiecare pas. Dar nimeni nu ne-a explicat ce distanță: de-un umăr, de-un șold, de-o lungime de braț, să fim între noi în timpul vorbirii pașilor și în cântecul horei. Trebuia să ghicim singuri. Să dislocăm copacii din locul lor, să inventăm alt cer dacă se poate, numai să dansăm în ritmul limbii române și să țopăim bătând românește podișul vieții. Sigur că de la primii pași am văzut sub noi abisul. Acum nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
fel toate cataclismele sufletului sunt înregistrate de un penel nevăzut pe urma unei schițe făcute de noi înșine. Valoarea tabloului consta în efortul creației sale. Cine este Cel ce ne pictează mai adevărați decât adevărul? Întrebarea devine astfel mai frumoasă, ghici, când vom afla răspunsul? Nemernicul de Gustav îmi spunea: Întotdeauna tu vezi deja sfârșitul. O clipă am avut senzația că mă văd pe mine în viitor. Nu știu de ce priveam trecutul, prezentul de acum, ca pe ceva de care mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
atitudine, sfidând toate privirile prin îmbrățișări mai fierbinți și mângâieri mai dulci. Singurul lucru pe care Hugo n-a reușit să-l picteze vreodată a fost secretul! Nu putea și pace! Îl divulga fie prin crochiu, de unde orice profan putea ghici substanța ascunsă, fie prin abstractizarea ideii, ușor decodificată de tractoriștii cu 7 clase plus 3 profesionale. Adică nu avea priceperea acelor confrați într-ale meseriei de a mușamaliza, de a îmbrăca în cumințenie, de a-i pune feregea pe chip
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
îndemna la somn. Să dormi în orice moment e chiar mai bine decât să mănânci între mese. Mi-am ținut ochii închiși încă multă vreme după ce m-am trezit, savurând cu tot trupul acest exces de odihnă. În spatele pleoapelor închise, ghicii că se făcuse noapte. Încetul cu încetul îmi dădui seama că cineva respira lângă mine. Deschisei ochii și o văzui pe Sigrid care, așezată în fața mea, mă privea în beznă. Am tresărit. -Ai mult somn de recuperat, remarcă ea. Da
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1943_a_3268]
-
de improvizație pură: -Începe din copilărie, când simți că adulții păstrează pentru ei anumite informații. O parte a sinelui este filozof și sugerează că este suficient să aștepți: când crești, vei ști. O altă parte a sinelui este paranoică și ghicește că vârsta adultă nu ne va învăța nimic și că, dacă vrem să știm, trebuie să căutăm și să luăm pe furiș. -Da, dar asta este latura activă a meseriei dumitale. Aspectul ei pasiv mi se pare cu mult mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1943_a_3268]
-
și știa de unde telefonez. Doar dacă Olaf nu optase pentru un număr secret, lucru perfect posibil. Dar cu sau fără număr, Sheneve nu ar avea nevoie de prea mult timp ca să mă localizeze. Nu trebuia să fii prea șiret ca să ghicești unde mă aflu. Cincisprezece treizeci. Nimic nu mă împiedica să sar în haine, să fug până la Jaguar și s-o șterg în străinătate. Aveam o carte de identitate suedeză, mă puteam instala oriunde în Europa, și de ce nu în Suedia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1943_a_3268]
-
un pîrțîit prelung și dezgustător, pe care nimeni nu și-ar fi închipuit că ar fi putut să erupă dintr-un funduleț atît de îngrijit. Roja uită brusc de ciorapi și își ciuli urechile ca un animal hăituit, încercînd să ghicească ce o să urmeze după aceea. — E adevărat că nici ideile noastre nu erau prea strălucite, însă era de înțeles că aflîndu-te într-o extremă, cel mai ușor era să treci în cealaltă, iar noi am făcut-o natural și aproape
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
eu acuma pe șleau dacă n ați mai auzit-o. Făcuseră toți ochii cît cepele, uitaseră de ce se aflau acolo, de frigul și întunericul care le intrase în oase. Și cine credeți că se găsește să-l calmeze? N-o să ghiciți, dom’ Roja, nici dintr-o mie de încercări. Ne-au ecranat, spune frustrat domnul Președinte, răsucind impacientat butonul de acord al radioului, plimbîndu-și neputincios ochii dintr-o parte în alta a scalei de frecvențe. Ghinion, se gîndește, dar oricum e
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
atunci au întins-o toți trei, s-au speriat ca niște iepuri, mă credeau în stare c-o să le fac felul. Monte Cristo și Petrică o întinseseră cu o oră înainte. Joncțiunea au făcut-o la Televiziune, dom’ Roja, și ghici ghicitoarea mea cine-i aștepta acolo? Putea oare dom’ Președinte, eminența cenușie, să-și dezamăgească copiii? — îmi e puțin frică doar de cei care o țin una și bună, reia domnul Președinte, Partidul în sus și Partidul în jos, cu
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
prima vedere, lumea a început să se adune ciorchine în jurul lor, derbedei, copii ai străzii, nici un individ serios, cînd la un moment dat tot rotindu-mi privirile în jur, pe cine credeți că văd la orizont? — Monte Cristo în persoană, ghicește Dendé, e la mintea cocoșului că fiecare din grupurile astea avea în frunte pe cineva desemnat dinainte. — Eu atunci am dat pentru prima dată ochi în ochi cu el, completează Gulie, nu am aflat decît la Baricadă despre cine era
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
în viața mea tangență cu fotbalul, uite că de data asta s-ar putea spune că m-ai prins cu mîța-n sac, spune. Să opresc chiar aici? întreabă Sena, nici dacă mi-ați fi lăsat o mie de variante să ghicesc unde o să o adăpostim pe doamna Mina pe timpul evenimentelor, n-aș fi avut nici o șansă, i se pare. Pentru chestia asta i-am promis că-l fac ministrul sporturilor îndată ce o să cîștig președinția, simte nevoia domnul Președinte să se scuze
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
care să-i ia și pe ei în calcul, niște frustrați și marginalizați ai societății. Mai putea să-l surprindă ceva? Să-l ia pe nepregătite, să-i dea de gîndit? Nici vorbă, le învățase pe de rost comportamentul, le ghicise planul complotului pînă în cele mai mici detalii și încercase să-l pună în temă pe Roja despre el de fiecare dată cînd avusese ocazia, chiar dacă asta însemna să-și riște libertatea. Indivizii ăștia, nulitățile care proveneau din linia a
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
recunoscut cu greu, se distrează Roja. — Degeaba mi-a dat mînă liberă să tai și să spînzur în locul ăsta, știți ce greu se lasă convins cînd e vorba de profit sau de lovele. Ca să vezi, zice Roja fîstîcindu-se, stai că ghicesc, adică el știe de la tine pe unde-mi fac eu veacul. N-a fost nevoie să i-o spun eu, a văzut-o singur, trece și el destul de des pe-aici, numai că folosește intrarea din dos. — Mi-am imaginat
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
ultimul moment, îl amenințase. S-ar zice că voi o duceți aici ca-n pampas, intră Roja în jocul lui Patru Ace. — Ei, face Patru Ace, aranjîndu-și colțul batistei albe care-i iese din buzuarul de la piept. — Lasă-mă să ghicesc cine vă mai vizitează așa din cînd în cînd, pentru cine este pregătit separeul la orice oră din zi și din noapte, spune Roja. Cu plăcere, aveți voie la oricîte încercări, zice Patru Ace. — Chiar așa? întreabă Roja distrat, nu
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
el face parte din Spița Marilor Inițiați... un exorcist care dă glas dezacordului său față de un anume univers... spirit de mare finețe intelectuală...“ Despre cine este vorba, oare, în aceste rânduri? Despre Shakespeare? Despre Eminescu? Îi rog pe cititori să ghicească numele poetului care se bucură de asemenea aprecieri din partea lui Miron Blaga. Fără îndoială, nu poate fi vorba decât de un mare poet. „Scriitura lui - adaugă apologetul -, orice domeniu ar atinge, captează și încântă, el reușind să se adapteze unor
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
trebuie să rămână așa ovală! / O bilă turtită și țuguiată la capete / În felul ăsta zona ecuatorială a iubirii / poate rămâne mereu caldă / Poate că de asta iubirea / trebuie să rămână mereu așa ovală.“ Cititorul care are o anumită bunăvoință ghicește, dincolo de toată această stângace punere în scenă, o sensibilitate poetică neexprimată. Din nefericire însă, în literatură ceea ce rămâne neexprimat nu există. Închidem la loc cutia de carton și așteptăm să se umple cu ceva. Eventual cu un conținut pe care
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
sau filozofează pe marginea lor. Drept urmare, discursul critic se transformă într-o mașină de uniformizat scriitori. Dacă la un examen am scrie pe tablă extrase din comentariile Vioricăi Răduță (omițând din cuprinsul lor numele scriitorilor) și am cere studenților să ghicească la cine se referă autoarea, nimeni nu ar reuși să treacă examenul. Să facem și noi o experiență, și anume să încercăm să ghicim despre cine e vorba în fiecare dintre următoarele trei pasaje: „Translația în spațiul vaguității se petrece
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
extrase din comentariile Vioricăi Răduță (omițând din cuprinsul lor numele scriitorilor) și am cere studenților să ghicească la cine se referă autoarea, nimeni nu ar reuși să treacă examenul. Să facem și noi o experiență, și anume să încercăm să ghicim despre cine e vorba în fiecare dintre următoarele trei pasaje: „Translația în spațiul vaguității se petrece după decorporalizare. Un «înăuntru» activat, însă, va face posibilă întâlnirea gândirii cu adevărata «existență». Atunci interiorul se manifestă în afară, înseninat, solarizat etc.“ „Vocabula
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
însuși. Prin el vorbește „o străină gură“. Autenticitatea emoțiilor sale este nulă: „Mă-ntorc și azi la tine / Cuprins de un nestins dor. / Vei crede iar, iubito, / În șoapte de amor?“ La un concurs „Cine este autorul?“, nimeni n-ar ghici cui aparțin versurile citate. Se mai remarcă apoi o anumită grandomanie, care face versurile neconvingătoare: „În infinitul cosmic / Prin lumea lui astrală / Mă simt proscris pe Terra / De-o vină ancestrală.“ Autorul crede că autorități cosmice supreme s au interesat
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
toate fiind lipite afișe cu domnul Parpanghel, într-o poziție nefirească, din care îi arată pe toți cu degetul. Te-am prins! pare că spune el, supărat. Sătenii privesc curioși la alaiul care îl însoțește pe El și încearcă să ghicească care este "salvatorul" bietului sat. Cortul mare acoperă o porțiune din tribună și băncuțe frumos aliniate așteaptă auditoriul. Grătarele scot fum și, mai ales, mirosuri, iar berea umple halbe pîntecoase. Doi bețivi se așează la rînd la bere. După, țipă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]