5,702 matches
-
a fi o nevăstuică turbată, o pereche de cătușe, un clește de grădinărit, un set de cârlige de pescuit și un gârbaci cu vârfuri plumbuite, pe care a Început să-l Învârtă chiuind prin Încăpere, plecând apoi În pași de gimnastică ritmică spre coridor. Lucrurile evoluau Într-un mod neașteptat și nici o asigurare de sănătate, cred, nu acoperea astfel de activități. În ritmul acesta, capătul zilei urma să mă găsească zâmbind enigmatic de pe fundul unui borcan cu formol. Am prins, așadar
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
să schimbând numele unui tribunal îl purifica?! Inutil să vă spun, nu sunt un francofil militant! În concluzie, cred că acest rol de retor explică mânia scrisului, pe care o împărtășesc. Un alt aspect și mai important al spiritului de gimnastică intelectuală sau verbală al francezilor care face ca toti sunt scriitori este o anumită formă de radicalism intelectual, de extremism intelectual care de fapt este sursa unei mișcări subiacente în subtext foarte important în Statele Unite și anume radicalismul filozofic francez
Bernard du Boucheron - "Poate ca scriu disperarea pentru ca este mai greu sa fi amuzant" by Radu Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/9149_a_10474]
-
În același moment la toaletă, ceea ce le oferea prilejul să constate că sunt prea mulți. Vic ajungea Întotdeauna primul. Mai Întîi, Vic Își făcea duș; apoi Vic se bărbierea timp de un sfert de oră; pe urmă, Vic Își făcea gimnastica de Înviorare. Încît nu mai Încăpeai de el În toată casa. În plus, mai avea și mania de a se spăla Îndelung pe dinți. Îi freca cu periuța minute În șir, parcă anume pentru a i face În ciudă Christinei
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
cei vizați. Vom Începe cu un exercițiu ușor și plăcut. Ridicați mîna dreaptă și spuneți odată cu mine: iiiiiii! Joanna-Jeni mută megafonul În mîna stîngă, pentru a ridica ea Însăși mîna dreaptă, purtînd-o lateral, cu oarecare eleganță, ca o profesoară de gimnastică. CÎțiva, mai ales dintre cei din primele rînduri, se conformară, Însă sunetul scos nu era destul de convingător. Nemulțumită, Joanna Jeni făcu trei pași mai la dreapta și se opri. Sunetul i se adresează creierului, ochilor și urechilor, explică ea. Numărați
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
pe cît posibil binevoitoare, ținînd În continuare mîna dreaptă În buzunar, cu degetul pe trăgaci: — Prietene, trezește-te! Ți-am făcut rost de șalupă. Pablo se ridică Îndată din fotoliu, sprinten de parcă atunci ar fi ieșit dintr-o sală de gimnastică - și bucuros că-l revedea pe maior. Sub pretextul că nu mai făcuse de mult timp o baie adevărată, Îi folosise Între timp cada, șamponul, prosoapele și aparatul de bărbierit, ba chiar și una din periuțele de dinți. Abia după ce
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
drapată cu moir gălbui, În care se afla oala de noapte. După ce mă asigur că oala de noapte e la locul ei, mă trezesc de-a binelea și am grijă să mă strecor din așternut și fac un fel de gimnastică de Înviorare, mișcându-mi mâinile și picioarele În ritmul bătăilor unei tobe, Într-un spațiu infim de câțiva zeci de centimetri. Seara, când ajung acasă, prima grijă este să mă strecor prin crăpătura de lumină pe care o lasă becul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
cinematografele selecte. În aceste părți tăiate instructorul demonstrează exact „elevația“ la care speră. Eu, una, nu le-am văzut. Poate sunt doar zvonuri. Oricum ar fi, mi-a ajuns cât am văzut“. Pentru că nu mă prea fascinau aspectele mitice ale gimnasticii moderne, am profitat de ocazie și am schimbat subiectul, Întrebând-o pe Dora dacă se ducea des la film. Îmi Întoarse privirea cu un calm ciudat. — Nu locuiesc aici, dacă asta vrei să spui. Încurcat, am bâlbâit ceva și am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
al fraternității, care avea să recâștige onoarea pierdută Într-un mod atât de umilitor În Marele Război. — În prezent conduce un club pentru „cultura corpului titanic“, deschis doar bărbaților, și profită de orice ocazie ca să ne critice. Se pare că gimnastica nu se poate face În fustă sau caftan... Conform fostului coleg al lui Froehlich, bărbații germani sunt singurii responsabili pentru criza actuală. Evident, vina lor constă În faptul că nu mai sunt sută la sută bărbați. — Chiar și femeile germane
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
În continuare că un băiat care e stimulat Înainte de prima ejaculare Își păstrează andrina Într-un stadiu pur. — Stimulat? Dora Își frecă antebrațele. Poate Îi era frig. — E o metodă folosită pentru a transforma un bărbat Într-un titan modern. Gimnastica nu e suficientă pentru a Îmbunătăți potența cuiva Îndeajuns. De aceea se aplează la tehnici clinice efectuate pe băieți care nu au ajuns Încă la pubertate. Prin operație se poate preveni producția de ginecină - astfel ca sperma băieților să se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
nemaipomenite e-n stare să facă atârnând de capătul ștrumeleagului meu! Ai zice că acuși o să-și frângă o vertebră lăsându-și jumătate din trunchi să spânzure în gol, peste marginea patului - cuprinsă de extaz! Îhî! Ce bine că face gimnastică regulat! Cu ce înșurubări mă aleg! Ce afacere! Și totuși, se dovedește a fi și o ființă umană - da, prezintă indicii clare din care reiese că așa ar fi! O ființă umană! Care poate fi iubită! Da’ chiar de mine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
a cântăririi farmaceutice, și deci corecte a performanței. Ieri dimineață, într-o emisiune pe care am realizat-o împreună la BBC, marea Iolanda Balaș povestea cum a asistat pentru prima dată la târguiala de culise dintre arbitre în concursul de gimnastică feminină - după ce s-a căzut la înțelegere, evoluția sportivelor aproape că n-a mai contat. Asta se întâmpla hăt, la Melbourne, în 1956. Zilele trecute, am putut admira, iată, 48 de ani mai târziu, o manoperă la fel de măgărească în concursul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2042_a_3367]
-
a căzut la înțelegere, evoluția sportivelor aproape că n-a mai contat. Asta se întâmpla hăt, la Melbourne, în 1956. Zilele trecute, am putut admira, iată, 48 de ani mai târziu, o manoperă la fel de măgărească în concursul individual compus al gimnasticii masculine care l-a scos campion olimpic pe săritorul american în tribună Paul Hamm. În spatele strălucirii reci a cristalelor lichide se află tot șanțuri murdare ale creierului omenesc. Iar dopingul... Tendința de la Sydney s-a instalat temeinic la Atena: Olimpiada
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2042_a_3367]
-
Neavînd nici cel mai mic habar despre implicațiile acelei simetrii fatale, am continuat să mă aplec peste marginea Balonului, În timp ce Norman s-a Împins Încet spre spate În scaun, cu mîinile la ceafă, de parcă ar fi făcut o mișcare de gimnastică. Acum, se uita fix la tavan și, un moment Îndelungat, privirea lui, severă și Întunecată, s-a fixat Într-a mea, neagră și licăritoare. Spaimă și recunoaștere. Apoi mi-am aruncat capul pe spate și m-am retras În Întunericul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1976_a_3301]
-
Îmi pare rău pentru celălalt... soțul doctoriței Hamilton. M-am uitat stăruitor la ceasul de deasupra ușii, sperând că va pleca în scurt timp. Această falsă compasiune față de cel mort mă irita, era doar o scuză pentru un exercițiu de gimnastică morală. Asprimea tinerelor infirmiere făcea parte din aceeași pantomimă a regretului. Mă gândisem ore în șir la bărbatul mort, vizualizând efectele morții lui asupra soției și familiei sale. Mă gândisem la ultimele lui momente de viață, milisecunde frenetice de durere
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2028_a_3353]
-
fumul de țigară, ținându-și mâna peste prohabul lui. Vaughan se lăsă pe spate, cercetându-i trăsăturile mici cu o privire detașată, măsurându-i corpul de sus până jos ca un acrobat care calculează traversele și impacturile unei figuri de gimnastică ce necesită o mare cantitate de echipament complex. Își desfăcu fermoarul pantalonilor cu mâna dreaptă, apoi își arcui șoldurile în față pentru a-și elibera penisul. În vreme ce puneam mașina în mișcare de la semafor, fata îl luă într-o mână, ținând
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2028_a_3353]
-
răsucește umerii să stea cu fața drept spre public. Ținându-și respirația, se contorsionează astfel încât să pară subțire în talie. Pe scenă, în locul luminii unui reflector, o secvență de film: Fața ei învăluită în fragmente de pe casete cu exerciții de gimnastică. Trăsăturile ei, ochii și buzele, machiate cu rozul intens al costumelor mulate și ciorapilor groși de aerobic. Pe pielea ei de Miss America saltă și dansează o sumedenie de femei, fiecare privindu-se în oglindă. Filmul: umbra unei reflectări a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1877_a_3202]
-
Uitau cine e deșteptul și cine prostul. Ba îi mai punea să-și schimbe și vocile, ca totul să pară cât mai real. "Elevii" se enervau și intrau în casă, lăsând-o pe "tovarășa" să vorbească singură. Amintirea concursurilor de gimnastică o făcu să zâmbească. În vreme ce Marc povestea, habar n-avea ce, ea îl vedea pe Dan concurând cu el însuși și câștigând marele trofeu: una din vazele de cristal ale Sandei. Câteodată, când aveau noroc ca băieții să se supună
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
Luana nu-l slăbea deloc. Era musai ca verișorul ei să câștige și-l cicălea până la disperare. Îl forța să sară ori să se arcuiască, gata să-l rupă în două. Era cel mai mare chin pentru Dan. Concursul de gimnastică îi tăia pofta de mâncare și-l făcea să spere ca Luana să se mute, împreună cu mama ei, undeva, cât mai aproape de Polul Nord. Ema era singura care scăpa de chin. Incapabilă să se îndoaie în vreun fel, se transforma în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
forței cu care se lupta, Luana îl câștiga întotdeauna. Ema se zbârlea de ciudă, știind că numele celei mai mari gimnaste din lume trebuia să-l poarte Doinița, cea mai talentată dintre ele, elastică și pricepută, membră a cercului de gimnastică, care îi uimea pe toți cu ceea ce știa să facă. Sfoara, coșulețul, roata și tumbe peste cap, exhibiții de care Luana nu era capabilă. Recunoștea, era maestră la săritul coardei, dar la gimnastică se unduia cu grația unei scânduri de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
elastică și pricepută, membră a cercului de gimnastică, care îi uimea pe toți cu ceea ce știa să facă. Sfoara, coșulețul, roata și tumbe peste cap, exhibiții de care Luana nu era capabilă. Recunoștea, era maestră la săritul coardei, dar la gimnastică se unduia cu grația unei scânduri de lemn. Dar cine avea puterea să se pună cu Luana?! Dacă prestațiile băieților erau jalnice și se făceau în bătaie de joc, fetele își dădeau toată silința. Ceea ce pentru Doinița era înotul grațios
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
Ștefan rămase cu receptorul în mână, incapabil să depășească momentul. Luana nu putea face asta. Nu-i putea închide, încă o dată, drumul către ea. Când Radu i-a spus că face burtă și că e cazul să se apuce de gimnastică, doamna Noia s-a simțit jignită. S-a apucat de exerciții, asudând din greu la fiecare mișcare. După o lună, se simți rău. Medicul de familie o trimise la ginecolog. Urcată, din nou, pe masa înfricoșătoare, Luana crezu că moare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
de familie o trimise la ginecolog. Urcată, din nou, pe masa înfricoșătoare, Luana crezu că moare de frică. Controlul i se păru interminabil. Întrebată dacă avea o muncă ce necesita efort, ea răspunse că singura activitate fizică erau exercițiile de gimnastică. Medicul îi ceru, pe un ton aspru, să coboare. Doamnă, nu te mai chinui să-ți păstrezi silueta. Ești însărcinată. Bucuria viitorilor părinți întrecu orice imaginație. Gândul că va avea o familie, numai a lui, îl făcea pe Radu să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
și datează de pe când Raden Saleh trăia la Paris, nu mult Înainte de Întoarcerea lui În Java. E o operă monumentală, te năucește dacă vezi originalul, trei metri pe patru. Bill a Întins brațele vertical, Înspre tavan, apoi lateral, parcă făcea gimnastică. Am auzit de el de la cineva cu care luasem masa cu ani În urmă. Am reușit să dau de el chiar dacă mi-a luat o veșnicie, până la urmă l-am găsit de curând Într-o colecție particulară, la Geneva. Ne
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
unei frunze Clasa a IV-a 1. Vis de soare și lumină 2. Atelierul fanteziei 3. Eu, în Olimp 4. Între cer și ape 5. Tristețea stiloului meu 6. Călătorie în timpul eroic al patriei 7. Fără aplauze 8. Prietena mea, gimnastica 9. În Împărăția Desenelor Animate 10. Rămas bun, doamnă învățătoare! 11. O faptă bună 12. O întâmplare fantastică Clasa a V-a 1. Munții, grânele, apele vorbesc 2. Reportaj de pe Venus 3. Nică și eu 4. Rețetă pentru victorie 5
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
nevinovat, care nu făcea rău nimănui, a fost omorât de oameni fără suflet. În amintirea mea vor rămâne mereu ochii iscoditori, chipul său drăgălaș, care ne încânta pe toți ai casei. Oana Pleșu, clasa a VI-a E Prietena mea, gimnastica O sală imensă vuia, iar multitudinea aplauzelor mă copleșeau. Întinsul covor din dale parcă era o imensă floare din care fiecare concurent primea câte o petală. Computerele și boxele stereo imense ale sălii vuiau. Sportivii, pe al căror corp zvelt
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]