878 matches
-
ficatului, zilnic, timp de 20 de zile. CIROZA HEPATICĂ Reprezintă scleroza ficatului, instalată după inflamația cronică. La Început, bolnavul se plânge de lipsa poftei de mâncare, grețuri, balonări abdominale și oboseală, apoi se remarcă sângerări la nivelul nasului și al gingiilor. Terapia naturistă recomandă: Ceai din rădăcină de rostopască, ½ linguriță la cană, din care se ia câte o lingură din 3 În 3 ore, În timpul unei zile. Se repetă tratamentul până la ameliorarea bolii. Ceai de anghinare, 2 lingurițe la cană, care
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
minute. Cataplasme calde cu flori și frunze de spânz, aplicate pe locul dureros. Frecții cu suc proaspăt de piciorul cocoșului, de 2 ori pe zi. Frecții cu ulei de ienupăr, 1% În alcool. NEVRALGII DENTARE (dureri de dinți) Masaje pe gingii cu suc de pătrunjel (100 ml), macerat În alcool sanitar (de 60ș) Gargară cu infuzie de boabe de popălău, o lingură la o cană de apă, care se fierbe 5 minute. Gargară de flori de mac alb, o lingură la
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
sau le deschid cu cuțitul și le spală cu ceai de păpădie". Dintr-un manuscris din sec. XVIII-lea, nedatat (nr.830), aflat la Academia Română Când doare pe om gura: să-i dea iarbă grasă să se ungă. De putreziciunea gingiilor (sângerarea gingiilor): șofran și floare de trandafir și sare albă pisată ca făina, să se amestece cu miere și să se sugă. Când pute gura omului: zahăr cu popâlnic fierte În vin, să țină În gură. La fel: trandafir uscat
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
deschid cu cuțitul și le spală cu ceai de păpădie". Dintr-un manuscris din sec. XVIII-lea, nedatat (nr.830), aflat la Academia Română Când doare pe om gura: să-i dea iarbă grasă să se ungă. De putreziciunea gingiilor (sângerarea gingiilor): șofran și floare de trandafir și sare albă pisată ca făina, să se amestece cu miere și să se sugă. Când pute gura omului: zahăr cu popâlnic fierte În vin, să țină În gură. La fel: trandafir uscat să facă
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
sparanghel și coajă de dud negru, untdelemn și oțet tare, miere, să fiarbă Într-o oală astupată la gură, până ce rămâne din 4 părți, a treia parte și să țină apa aceea În gură. Pentru durere de dinți și de gingii: să caute rădăcină de Lemnul Domnului, să fiarbă cu vin alb și cu cuișoare, apoi să frece bine la dinți de multe ori, că-i va trece. Și frunza de Lemnul domnului este bună să o piseze cu sare și
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
manifestată prin apariția repetată de furuncule, datorată unei carențe imunitare la stafilococi. GASTRITĂ: inflamația mucoasei stomacului, cu evoluție acută sau cronică. Bolnavul are senzație de vomă, râgâieli cu miros neplăcut, căldură cu transpirație, dureri de cap, de stomac. GINGIVITĂ: inflamația gingiei, mai ales dintre dinți, ca urmare a unor leziuni: frecatul cu peria de dinți sau leziuni datorate unor particule tari care se mestecă În gură. GREAȚĂ: senzație neplăcută pe care o acuză unii bolnavi de ficat, stomac, pancreas, apendicită acută
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
peste cătunul cu basme-n chimir/ Își scutură cerul frunzele tăcerii” sau „M-aș vrea-n cătunul meu cu porumbei/ S-adun în piept căpițe mari de soare”. Alunecarea în artificiu („Vulpea serii/ A intrat în cortul zilei/ Și-n gingiile tăcerii/ Sparge sâmburii luminii”) și în manierism diminuează totuși mult efectul scontat. O înnoire e încercată și în placheta Poeme cu livezi. Inadecvat intitulată, ea însumează declarațiile, spovedania și testamentul haiducului Stoica; acesta, rănit în luptă cu potera, agonizează timp
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288811_a_290140]
-
se sfârșise cu pozele. Și Faulques, mai curând de formă decât din speranță, făcuse un gest de protest, o vagă cerere de milă, pe care tipul cu ochelari i-o primise cu un zâmbet uriaș și alb, care Îi dezvelise gingiile, Înainte de a-și muta de pe un umăr pe celălalt pușca și de a se Întoarce la adăpostul umbrei. Atunci, fără să privească Înapoi, fotograful se Întorsese la hotel, rebobinase rollfilmele, le Însemnase cu markerul și le pusese Într-un plic
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
Inspirația și expirația convulsivă duc adeseori la ruperea cuvintelor apoi reluarea în sinteză. În cazul convulsiilor tonice în elementele fono articulatorii (buze, limbă, palatul moale) se manifestă astfel: buzele nu se pot desprinde, vârful limbii nu se poate desprinde de gingia superioară sau iese din gură mult (aftongia). Se produce oprirea vorbirii, cu încercarea de a pronunța. Se crede (Frechels) că, cu cât sunt mai lungi pauzele între opriri, cu atât mai lung este stadiul bâlbâielii. Tot acest autor face observația
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
ale orificiului genital. Mamelele false servesc pentru pui ca dispozitiv de care se pot fixa când femela este în stare de repaus. Craniul este relativ lung și îngust. Incisivii superiori sunt foarte mici, aproape că nici nu se văd de sub gingii. Aripa este scurtă și lată, de aceea zborul este lent, dar abil. Membrele posterioare sunt lungi, cu gheare ascuțite și încovoiate puternic. În stare de repaus stă liber, agățat cu capul în jos și învelit cu aripile, pe când coada o
Mamifere cu aripi by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/1647_a_3099]
-
Dorian, în poezii de leagăn unde se cântă până și "pîntecuțul", buricul, dinții: Când deschizi gurița vie Și surâzi cu ochi nurlii, Parcă este o cutie Pentru mici bijuterii. Și sub buza ta frumoasă, Ispitindu-te să-i iei, Pe gingia de mătasă, Dinții mici sunt doi cercei. PERPESSICIUS Întâia culegere de versuri a lui Perpessicius, Scut și targă, conținea însemnări pe raniță, cu emoție profundă dosită sub un aer de falsă superficialitate. În fond atmosfera era înrudită cu aceea din
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
funcțiilor parodonțiului. Mucoasa gingivală (Fig. 15) are rolul de acoperire și protecție a conținutului spațiului desmodontal. Se continuă cu mucoasa orală, de care se diferențiază prin structura sa morfo-funcțională, trecerea fiind marcată de o linie muco-gingivală. După acest criteriu deosebim: gingia aderentă, de lățime variabilă, ce acoperă osul alveolar de care aderă prin fascicule fibroase gingivo-periostale și cementul dentar în zona cervicală, de care aderă prin fibre gingivo-cementare. În continuarea gingiei aderente, înconjurând dinții ca un guleraș la colet, se găsește
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
fiind marcată de o linie muco-gingivală. După acest criteriu deosebim: gingia aderentă, de lățime variabilă, ce acoperă osul alveolar de care aderă prin fascicule fibroase gingivo-periostale și cementul dentar în zona cervicală, de care aderă prin fibre gingivo-cementare. În continuarea gingiei aderente, înconjurând dinții ca un guleraș la colet, se găsește gingia marginală, care se împarte în gingia marginală liberă și gingia interdentară. Gingia marginală liberă este situată vestibular și oral de dinte. Pe secțiune are un aspect triunghiular, laturile triunghiului
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
aderentă, de lățime variabilă, ce acoperă osul alveolar de care aderă prin fascicule fibroase gingivo-periostale și cementul dentar în zona cervicală, de care aderă prin fibre gingivo-cementare. În continuarea gingiei aderente, înconjurând dinții ca un guleraș la colet, se găsește gingia marginală, care se împarte în gingia marginală liberă și gingia interdentară. Gingia marginală liberă este situată vestibular și oral de dinte. Pe secțiune are un aspect triunghiular, laturile triunghiului constituind versantele intern și respectiv extern ale gingiei libere. Versantul intern
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
osul alveolar de care aderă prin fascicule fibroase gingivo-periostale și cementul dentar în zona cervicală, de care aderă prin fibre gingivo-cementare. În continuarea gingiei aderente, înconjurând dinții ca un guleraș la colet, se găsește gingia marginală, care se împarte în gingia marginală liberă și gingia interdentară. Gingia marginală liberă este situată vestibular și oral de dinte. Pe secțiune are un aspect triunghiular, laturile triunghiului constituind versantele intern și respectiv extern ale gingiei libere. Versantul intern constituie peretele moale (extern) al sulcusului
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
aderă prin fascicule fibroase gingivo-periostale și cementul dentar în zona cervicală, de care aderă prin fibre gingivo-cementare. În continuarea gingiei aderente, înconjurând dinții ca un guleraș la colet, se găsește gingia marginală, care se împarte în gingia marginală liberă și gingia interdentară. Gingia marginală liberă este situată vestibular și oral de dinte. Pe secțiune are un aspect triunghiular, laturile triunghiului constituind versantele intern și respectiv extern ale gingiei libere. Versantul intern constituie peretele moale (extern) al sulcusului gingival. Gingia interdentară este
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
fascicule fibroase gingivo-periostale și cementul dentar în zona cervicală, de care aderă prin fibre gingivo-cementare. În continuarea gingiei aderente, înconjurând dinții ca un guleraș la colet, se găsește gingia marginală, care se împarte în gingia marginală liberă și gingia interdentară. Gingia marginală liberă este situată vestibular și oral de dinte. Pe secțiune are un aspect triunghiular, laturile triunghiului constituind versantele intern și respectiv extern ale gingiei libere. Versantul intern constituie peretele moale (extern) al sulcusului gingival. Gingia interdentară este partea interdentară
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
colet, se găsește gingia marginală, care se împarte în gingia marginală liberă și gingia interdentară. Gingia marginală liberă este situată vestibular și oral de dinte. Pe secțiune are un aspect triunghiular, laturile triunghiului constituind versantele intern și respectiv extern ale gingiei libere. Versantul intern constituie peretele moale (extern) al sulcusului gingival. Gingia interdentară este partea interdentară a gingiei marginale, formând langheta gingivală situată între doi dinți vecini. Constituie peretele moale al sulcusului gingival la nivel interdentar. Păstrează aceleași caracteristici morfo-structurale ca
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
liberă și gingia interdentară. Gingia marginală liberă este situată vestibular și oral de dinte. Pe secțiune are un aspect triunghiular, laturile triunghiului constituind versantele intern și respectiv extern ale gingiei libere. Versantul intern constituie peretele moale (extern) al sulcusului gingival. Gingia interdentară este partea interdentară a gingiei marginale, formând langheta gingivală situată între doi dinți vecini. Constituie peretele moale al sulcusului gingival la nivel interdentar. Păstrează aceleași caracteristici morfo-structurale ca și la nivelul gingiei libere și închide astfel sulcusul gingival. Langheta
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
liberă este situată vestibular și oral de dinte. Pe secțiune are un aspect triunghiular, laturile triunghiului constituind versantele intern și respectiv extern ale gingiei libere. Versantul intern constituie peretele moale (extern) al sulcusului gingival. Gingia interdentară este partea interdentară a gingiei marginale, formând langheta gingivală situată între doi dinți vecini. Constituie peretele moale al sulcusului gingival la nivel interdentar. Păstrează aceleași caracteristici morfo-structurale ca și la nivelul gingiei libere și închide astfel sulcusul gingival. Langheta gingivală este formată din papila vestibulară
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
constituie peretele moale (extern) al sulcusului gingival. Gingia interdentară este partea interdentară a gingiei marginale, formând langheta gingivală situată între doi dinți vecini. Constituie peretele moale al sulcusului gingival la nivel interdentar. Păstrează aceleași caracteristici morfo-structurale ca și la nivelul gingiei libere și închide astfel sulcusul gingival. Langheta gingivală este formată din papila vestibulară și orală, unite între ele printr-un col, ceea ce-i conferă formă de clepsidră culcată. Papila interdentară are formă de piramidă triunghiulară cu un versant oral, respectiv
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
de clepsidră culcată. Papila interdentară are formă de piramidă triunghiulară cu un versant oral, respectiv vestibular, și două versante proximale concave (mezial și distal) în raport cu dinții limitrofi papilei. Sub mucoasă există un sept fibros de consolidare, identic cu cel al gingiei libere. Sulcusul gingival (Fig.16) este un șanț cu o adâncime variabilă (media = 1,8 mm), care înconjură coletul dintelui. Peretele intern al sulcusului este prezentat de zona cervicală a dintelui, peretele extern fiind constituit din gingia marginală liberă. Continuitatea
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
cu cel al gingiei libere. Sulcusul gingival (Fig.16) este un șanț cu o adâncime variabilă (media = 1,8 mm), care înconjură coletul dintelui. Peretele intern al sulcusului este prezentat de zona cervicală a dintelui, peretele extern fiind constituit din gingia marginală liberă. Continuitatea fundului șanțului este asigurată de inserția dentară a gingiei, denumită “inserție epitelială”. Inserția epitelială are o lățime de 1 mm, și este asigurată de hemidesmozomi care unesc epiteliul gingival cu epiteliul adamantin al cuticulei smalțului. Inserția epitelială
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
cu o adâncime variabilă (media = 1,8 mm), care înconjură coletul dintelui. Peretele intern al sulcusului este prezentat de zona cervicală a dintelui, peretele extern fiind constituit din gingia marginală liberă. Continuitatea fundului șanțului este asigurată de inserția dentară a gingiei, denumită “inserție epitelială”. Inserția epitelială are o lățime de 1 mm, și este asigurată de hemidesmozomi care unesc epiteliul gingival cu epiteliul adamantin al cuticulei smalțului. Inserția epitelială se etanșeizează printr-un film mucoproteic și este consolidată de ligamentul circular
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
apical la nivel vestibular și oral, și ocluzal la nivel proximal. Exprimarea convexității scade spre distal, cele vestibulare fiind mai bine exprimate decât cele orale. Clinic, coletul este exprimat de inserția epitelială. În jurul coletului se dispun cele două sectoare gingivale - gingia marginală liberă și gingia interdentară. 6.4. Spațiul pulpar, format din camera pulpară și canalele radiculare, constituie o caracteristică comună a dinților, dar și o caracteristică de diferențiere. Dimensiunea camerei pul pare respectă de obicei pe cele ale coroanei dentare
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]