1,074 matches
-
culturale și științifice din Regat, reproducând rapoarte și conferințe de la Academia Română sau articole din „Convorbiri literare” și alte reviste. De la bun început a arătat o admirație specială față de Vasile Alecsandri (Balcanul și Carpatul, Odă ostașilor români, 10 Mai 1881, Cântecul gintei latine, acesta din urmă în limbile română, latină, franceză, italiană, cu o prezentare de Gr. H. Grandea). În numărul 25 din 1878 apare Adresa românilor din Arad trimisă d-lui V. Alecsandri, conținând felicitări pentru premiul de la Montpellier, precum și răspunsul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285748_a_287077]
-
din poeții greco-latini). Colaborează la „Studii clasice”, „Anuarul de lingvistică și istorie literară”, „Cronica”, „Limba română” (Chișinău), „Studia antiqua et archaeologica”, „Convorbiri literare” ș.a. I se decernează Premiul „Francesco Petrarca” (Avignon, 1979), pentru transpunerea în limba latină a poemei Cântecul gintei latine de V. Alecsandri, și Premiul „Ion Luca Caragiale” al Academiei Române (1984), pentru traducerea Tragediilor lui Seneca. Pe linia bunelor tradiții ale studiilor clasice (Aram Frenkian, N. I. Barbu, D. M. Pippidi, Cicerone Poghirc, Th. Simenschi, Petru Caraman), la școala cărora
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286747_a_288076]
-
mult epopeea timpului ei decât parodia poemelor Antichității. În esență, pornirea țiganilor (spre ce? spre unde?) e o campanie militară. À la guerre comme à la guerre, pare să aibă bunăvoință autorul, înconjurându-se de muze și de povești de gintă, din care nu lipsește Genghiș-Han. Deodată, timpul nu mai e clar, singura constantă fiind rătăcirea. Cu trupul și cu mintea. Ce vor, însă, țiganii? Să se adune, să nu mai rătăcească. Meniți, însă, acestei urgii ale cărei semne le scoate
Campania din Egipt by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/5711_a_7036]
-
sau prin electrocutare. Dar tot răul spre bine; cu noua directivă, dicționarul limbii române a mai căpătat un cuvînt, de la francezi, în buna tradiție a "bonjuriștilor" secolului XIX: noii bonjuriști de la Glodenii Gîndului spun acum "asomare", de la frații noștri de gintă latină, "assommer", care uite ce înseamnă: 1. a lovi (mortal), a omorî, a doborî, a ucide (cu o lovitură violentă). 2. (fig. fam.) a plictisi de moarte, a enerva, a pisa pe cineva. N-aveți decît să alegeți: ori omorîți
Noi directive by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/7560_a_8885]
-
jumătatea de secol de comunism și ceva ce zgudui Rusia, iar cei șase meșteri petersburghezi, devenind între timp și revoluționari, bine înțeles, rostiră mai departe același substantiv lipsind din dicționare, scurt și energic, diferit de al nostru, noi fiind de gintă latină. (Dostoievski, Opere, volumul 11, Mici tablouri, cap. 2, pagina 124, traducere și aparat critic de Leonida Teodorescu, studiu introductiv de Ion Ianoși, editura Univers, 1974).
Substantivul absent din dicționare by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/14226_a_15551]
-
37.453 176 824 21. C.S.V. Diosig Diosig, str. 37.454 112 138 22. C.S.V. Dobrești Dobrești nr. 45 37.455 56 187 23. C.S.V. Oradea ÎI Oradea, Str. 37.456 157 732 Episcopia Molidului nr. 58 24. C.S.V. Căpâlna Ginta nr. 164 37.457 110 2.690 25. C.S.V. Ciumeghiu Ghiorac nr. 150 37.458 152 2.133 26. C.S.V. Hidișelu Hidișelu 37.459 145 355 de Sus de Sus nr. 34 27. C.S.V. Chișlaz Mișcă nr. 114 37.462
EUR-Lex () [Corola-website/Law/124475_a_125804]
-
care este unul dintre polii de greutate ai Uniunii Europene - ceva în plus față de ce știm noi? Să fie vorba despre o eroare - dar una frumoasă, să recunoaștem - a unor funcționari publici, sau de o premoniție istorică a verilor de gintă latină?”, se întreabă cei de la timpul.md.
Poșta Franceză, greșeală sau predicție? Pe harta UE figurează România Mare by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/56887_a_58212]
-
Crucea Albă“ din Arad. În 1872, Lucian Șepețian, fiul cel mic al părintelui Trifu Șepețian, elev în clasa a VII-a gimnazială, instruiește corul pe durata vacanțelor sale școlare. La Lipova, în august 1878, Corul din Chizătău va interpreta „Cântecul gintei latine“, pe versurile lui Vasile Alecsandri, și va executa cântările liturgice la biserica ortodoxă din localitate. Anul următor, va susține un concert la Secusigiu. În 1880, au loc mari schimbări în viața Corului. Lucian Șepețian este hirotonit preot la Chizătău
Agenda2004-29-04-b () [Corola-journal/Journalistic/282647_a_283976]
-
SFINȚIREA LOCULUI DE BISERICĂ DIN CORLĂTENI În ziua de 3 iunie 2004, în satul Corlăteni, județul Bălți, a avut loc sfințirea casei parohiale și a locului viitorului lăcaș bisericesc. D e l e g a ț i a Fundației "Ginta Latină" a rămas profund impresionată de zelul,. Puterea de muncă și abnegația familiei Tatiana și Vasile Pruteanu, reprezentanți de frunte ai Asociației " S p i r i t u a l i t a t e a românească" din Republica Moldova
Curierul „Ginta latină” by Alexandru Budișteanu () [Corola-journal/Journalistic/1311_a_2252]
-
piept, creieri țâșnind prin urechi, capete retezate cu spada sau zdrobite cu buzduganul. Vitejia lui Roland și a tovarășilor lui este demnă de tonul epopeic al „Cântării”. Sunt și remarcabile formulări poetice: „(Charlemagne) își ascunde sub mantie neliniștea”; „Roland vede ginta blestemată, mai neagră decât cerneala și care n-are nimic alb în afara dinților”; „Înalți sunt munții și întunecoase văile, stâncile sunt bătute de furtuni și trecătorile, sinistre”. Schimbarea poziției epitetelor ritmează fraza. Câte un tablou pașnic apare surprinzător după dinamismul
De ce ar trebui să citim La Chanson de Roland by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/4889_a_6214]
-
se restabilește statuia lui V.I.Lenin, o să aibă tinerii căsătoriți cui să adreseze jurăminte de credință, în numele generațiilor viitoare. C.TURCU, învățător Sunt nepotul d-lui căpitan V.țurcanu, președintele Asociației Veteranilor de Război din Armata Română și mulțumesc Fundației "Ginta Latină" pentru sprijinul acordat ca să devin student la Universitatea din Constanța. În vacanță, la întoarcerea acasă la Bălți, mă voi opri la Iași, să vă povestesc despre viața universitară de aici, despre impresiile de pe litoralul Mării Negre și proiectele mele de
Curierul „Ginta latină” by C. Turcu, Anatolie Tinică, T. Dumbravă, P. Ungureanu () [Corola-journal/Journalistic/1311_a_2257]
-
în continuare extrem de grele. Mă gândesc să încerc o rezolvare la Iași. Prof. P. UNGUREANU Prof. dr. ing. Vitalie Belousov, Director general al Institutului național de inventică Iași CRENGUȚA DE LA BĂLȚI an II, nr. 1. JURNAL EDITAT DE REVISTA "CURIERUL GINTA LATINĂ" Coordonatoare: Valentina ILAȘ
Curierul „Ginta latină” by C. Turcu, Anatolie Tinică, T. Dumbravă, P. Ungureanu () [Corola-journal/Journalistic/1311_a_2257]
-
să confirme entuziasmul lui Iosif Vulcan sunt multe și greu de fixat pe linia deschisă de chiar recunoașterile sale din textele călătoriilor evocate în Însemnările de călătorie, I și II, și din Corespondență. Numai traducerea în limba maghiară a Cântecului Gintei latine de V. Alecsandri și aprecierea din partea "Societății Kisfaludy din Budapesta al acestui mod de apropiere dintre două literaturi, Vulcan fiind ales "membru extern al societății, înscriindu-se printre recunoașteri peste hotare. Ediția Iosif Vulcan desfășoară larg prezența omului și
Un entuziast: Iosif Vulcan by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/13744_a_15069]
-
O VIAȚĂ ÎNCHINATĂ ROMÂNITĂȚII Pentru Fundația Culturală "Ginta Latină", personalitatea bardului basarabean Toma Istrati este un exemplu fericit de militant angajat în apărarea idealului național de unire a românilor din teritoriile răpite. Întreaga sa existență a însemnat dăruire, abnegație și participare temerară la susținerea drepturilor românilor. Aportul său
Curierul „Ginta latină” by Vlad Bejan () [Corola-journal/Journalistic/1311_a_2267]
-
d-l. Toma Istrati, dăruindu-l cu harul poetic și al elocinței, calități pe care le-a pus în serviciul confraților săi, în apărarea pământului, a neamului și a limbii române. La împlinirea celor 80 de ani de viață, Fundația "Ginta Latină" urează maestrului Toma Istrati multă sănătate, aceeași tinerețe și bunătate a inimii, strălucire a minții și dragoste de țară, însușiri cu care omagiatul servește patria și menține speranța Unirii. Dr.Vlad BEJAN STIMATE ȘI DRAGĂ DOMNULE TOMA ISTRATI, Vă
Curierul „Ginta latină” by Vlad Bejan () [Corola-journal/Journalistic/1311_a_2267]
-
de muncă pentru idealul tuturor românilor reîntregirea pământurilor strămoșești și unirea tuturor românilor. Centrul Cultural Memoria Neamului, Asociația veteranilor de război ai Armatei Române, Foștii deținuți politici și deportați basarabeni în URSS în anii 1940-1988, în timpul ocupației sovietice, Fundația Culturală "Ginta Latină"
Curierul „Ginta latină” by Vlad Bejan () [Corola-journal/Journalistic/1311_a_2267]
-
Cornea, Ioana Costa, Mihnea Moroianu, Liviu Ornea, Mihaela Paraschiv și Zoe Petre, cei care răspund întrebărilor anchetei, ne conving că Antichitatea merită un viitor. Pentru că suntem o țară latină și, cu toate astea, spune profesorul Cizek, ocupăm ultimul loc în gintă ca prezență a latinei în programele liceale și universitare. Nemaivorbind că, dincolo de interesul strict filologic, orice intelectual ar trebui să-și cunoască bine limba, ceea ce nu se poate face ignorându-i rădăcinile. Andrei Cornea deplânge, la rându-i, concentrarea pe
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/3498_a_4823]
-
drepturi civice și dreptul la identitate. Comisia de ecologie umană și-a concretizat preocupările în apărarea românității, supuse unei crunte deznaționalizări. La 30 octombrie 1989, în colaborare cu o organizație democrată din Italia, s-a constituit la Iași Societatea Culturală "Ginta Latină", reprezentată de ing. Ionel Humiță, av. C-tin Gâtstrâmb și dr. Vlad Bejan. Scopul principal al Societății este acela de a promova cultura națională în comunitățile de peste hotare. De 16 ani societatea, devenită între timp fundație, organizează vizite reciproce
Curierul „Ginta latină” by Vlad Bejan () [Corola-journal/Journalistic/1311_a_2337]
-
tin Gâtstrâmb și dr. Vlad Bejan. Scopul principal al Societății este acela de a promova cultura națională în comunitățile de peste hotare. De 16 ani societatea, devenită între timp fundație, organizează vizite reciproce, simpozioane, tabere școlare și editează publicația trimestrială "Curierul Ginta Latină". Sub raport organizatoric, Fundația a stabilit legături în țară și peste hotare, iar frumoasele cuvinte de omagiere ce mi-au fost adresate se cuvine deopotrivă colaboratorilor din Iași, din cele 12 filiale din țară, precum și organizațiilor neguvernamentale, în prima
Curierul „Ginta latină” by Vlad Bejan () [Corola-journal/Journalistic/1311_a_2337]
-
organizațiilor neguvernamentale, în prima ordine Liga Culturală a Românilor de Pretutindeni, Departamentul Moldova, președinte prof. C.Gh.Marinescu. Colaborarea cu D-sa a dat acțiunilor noastre o nobilă însuflețire patriotică. Îmi fac datoria să menționez câteva nume și locuri unde idealul Gintei latine se exprimă printr-un cald atașament la istoria, cultura și limba neamului românesc, apropiind ziua când se va face dreptate și pentru români: Voivodina, Macedonia, Albania, Croația, Lituania, Grecia, SUA (Elvira Opran, Malvina Baicu), Canada (Vasile Tega, Ovidiu Creangă
Curierul „Ginta latină” by Vlad Bejan () [Corola-journal/Journalistic/1311_a_2337]
-
La Italia sună astfel: "Vă urez, frumoase țărmuri ale-Ausoniei antice, Cungiurate de mări gemeni, împărțite de-Apenin, Unde lîngă laurul verde crește-olivul cel ferice, Unde floarea nu se trece sub un ceriu ce-i tot senin, Unde mîndre monumente ale domnitoarei ginte înviază mii icoane la aducerea aminte." Frapează aici nu doar relativa abundență a termenilor noi, de origine latino-italiană (antic, laur, oliv, monument, gintă, ferice), ci combinarea lor cu termeni autohtoni, aleși atent după originea lor evident latină (a ura, frumoase
Gheorghe Asachi și cerul italic by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/8989_a_10314]
-
Unde floarea nu se trece sub un ceriu ce-i tot senin, Unde mîndre monumente ale domnitoarei ginte înviază mii icoane la aducerea aminte." Frapează aici nu doar relativa abundență a termenilor noi, de origine latino-italiană (antic, laur, oliv, monument, gintă, ferice), ci combinarea lor cu termeni autohtoni, aleși atent după originea lor evident latină (a ura, frumoase, țărmuri, verde, floare, cer, senin, domnitor), într-o demonstrație subtilă de armonie neo- și proto-latină. Poetul a avut fericita intuiție (literară, pînă la
Gheorghe Asachi și cerul italic by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/8989_a_10314]
-
Carla Ionescu, studenta care traduce din dosarele lui Fitzcarraldo: "Cu Charlie Chaplin cei invitați să se pronunțe cu privire la filme sunt poeții. Chaplin redefinește cinematograful ca artă - ca artă modernă. Iată de ce poeții îl descoperă cu uimire, ca unul care aparține gintei lor." Volumul mai conține și un foarte foarte incitant Dicționar secret al vedetelor de la Hollywood, la nivelul anului 1938. Firește, și el are o istorie foarte îmbârligată, menită să îl bage în ceață pe cititor. Dincolo de povestea abracadabrantă a descoperirii
Visurile de celuloid by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/7995_a_9320]
-
ei, din lumea eroului clasic Tănase Scatiu, văr cu Dinu Păturică, azvârle cu brioșe în popor, taman ca Mărioara, ghilotinată, propunând populației, care nu avea pâine, să mănânce cozonac. Una din năstrușniciile istoriei, la franțuzi, fu preluată, la propriu, de ginta de la poalele Carpaților. Pomana, strict ciocoiască, prostește trufașă, va rămâne printre atâtea năuceli ale politicienilor români învârtiți, cuprinși de amețeala măririi peste noapte. Pe ziaristul, pe scriitorul care dezvăluie potlogăriile unora din mai marii puterii, brutele parvenite, de nu ar
Bruta la putere și scriitorul neonest by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/12158_a_13483]
-
românilor pentru unitate națională și făurirea Marii Uniri din anul 1918. De ce "Liga Culturală" și-a asumat această onorantă și plăcută inițiativă? Rațiunea este aceea că, de mulți ani, de aproape un deceniu, această societate colaborează fructuos, multivalent, cu Fundația "Ginta Latină", înființată și coordonată cu deosebită devoțiune, pasiune aș spune, de către dr. Vlad Bejan. Am considerat că este o datorie morală a noastră, având și aprobarea Congresului Spiritualității Românești, și a Consiliului Central al "Ligii Culturale", să organizăm aici, la
Curierul „Ginta latină” by C. Gh. Marinescu () [Corola-journal/Journalistic/1311_a_2336]