3,612 matches
-
strigoi. Nu vămuiesc tratate și comori - Istoria-i bolnavă de eres. Tu să-mi aduci din soare și din nori Hambare de cuvinte cu’nțeles. Te-oi pune autor, deopotrivă, Cu mine pe coperte, pe uluci, Dar, iată, ți-este glezna colestivă Și aripa copaie de năluci. O! vântule, cu palma către cer Zadarnică e plasa ce ridic Ai ostenit bătrâne cavaler Și eu rămân, departe, mai calic ... ----------------------------------------------- Publicată în „DRUM”, an IV nr. 2 - 3 din 24 octombrie 1938 DUPĂ
POEZII PUBLICATE ÎN DIFERITE ZIARE ŞI REVISTE ALE VREMII de ION PENA în ediţia nr. 2243 din 20 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370153_a_371482]
-
piciorul sub lanț și norocul a fost că, scăpând din mână drugul de fier, lanțurile s-au desfăcut și au alunecat fără să-mi rupă piciorul, accidentul soldându-se doar cu o porțiune mare de piele luată de lanț de sub glezna piciorului meu. Aveam vreo 16 ani la acea vreme, cam la vreo doi ani de când îl băgaseră pe tata cu arcanul în colectiv. Era în perioada de vacanță a liceului și trebuia să merg la G.A.C. în locul mamei mele
DULCE COPILĂRIE . (DIN CICLUL AMINTIRI ALE COPILĂRIEI ) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1093 din 28 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/353350_a_354679]
-
piroane groase în cer până în măruntaiele norilor de care vrei să agăți îngeri prinși în capcane din flori gânduri nebune rătăcite în cer sau poate un vis în care se făcea că un șarpe venea prin iarbă și îți încolăcea gleznele apoi te mușca de pulpă ceva mai sus și zburați în înalt până acolo unde ai bătut piroanele alea iei șarpele îi faci un nod și-l agăți de un piron iei îngerul prins atârnat de un alt piron și
CUM BAŢI TU PIROANE ÎN CER de PETRE IOAN CREŢU în ediţia nr. 1195 din 09 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353491_a_354820]
-
Acasă > Strofe > Delicatețe > PLÂNSUL SALCIILOR DESPLETITE Autor: Adriana Tomoni Publicat în: Ediția nr. 1166 din 11 martie 2014 Toate Articolele Autorului Singura Singură pe cale urc crește Spre pajiști curate, celeste. Gleznele-mi zgârie spinii, Verdele vieții-mi împrumuta pinii. Îngeri diafani că o părere, Cale-mi fac din praf de stele. Iubirii mă-nchin la altare, Lumină, lumina în zare. Porți de cer vreau să deschid, Brațele-n taină-mi întind
PLANSUL SALCIILOR DESPLETITE de ADRIANA TOMONI în ediţia nr. 1166 din 11 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353516_a_354845]
-
literare pe bandă rulantă. Anul și Geniul! Anul și Nobelul literar! Este evident că așa ceva nu este posibil, că ne aflăm cu mult în afara bunului simț. [Interlocutorul meu se ridică de pe scaunul alb, face câțiva pași, înainte și înapoi, cu gleznele cufundate în Marea Moartă. Apoi cufundă degetele în apă și aduce pe țărm pietre galbene, albe, roșii, unele grele și mari. Cu unele se joacă, le aruncă în aer, le prinde, de parcă le-ar îmbrățișa. Par, în lumina soarelui ce
DISCUŢII DESPRE POEZIE INTERVIU REALIZAT DE ADRIAN GRAUENFELS de ADRIAN GRAUENFELS în ediţia nr. 2195 din 03 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/352747_a_354076]
-
îmbracă colivia și se admiră în oglindă. Așa va arăta în noaptea nunții când va oferi soțului floarea tinereții sale. Bineînțeles că, chiloțeii, se întorc în lada de zestre înainte de a pune capul pe pernă. Cămașa de noapte lungă până la glezne o apără suficient. De muște! De astă dată, rumegând plăcutele amintiri, a fugit goală pușcă să facă un duș spre a mai încerca o dată colivia. Drumul s-a intersectat cu frățiorul Marin, proaspătul contabil al asociației. Admirativ acesta a zis
DOUĂ GRADE DE LIBERTATE ŞI UN PRIETEN. VOL.1 de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1642 din 30 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352827_a_354156]
-
Popa Publicat în: Ediția nr. 1631 din 19 iunie 2015 Toate Articolele Autorului Și astăzi mi-e vară de tine, o vară nespus de frumoasă ce râde a viață și-mi ține aprinși licuricii spre casă, seninul, eșarfă legată de glezna oricărei risipe, lumina-n priviri ancorată și zboru-ncordat în aripe. Și astăzi mi-e sete de tine, o sete flămândă, cumplită ce scoate tot dorul din mine, fântână, de lacrimi sleită. De când îmi ești vară și sete e-o pace
GÂND ÎNSORIT de AURA POPA în ediţia nr. 1631 din 19 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352942_a_354271]
-
de speranță mai des se scriau pe drumul spre mare... Cu vechi alterații vibram pe coline de zbucium și dor. Diezi de emoții, becari de senzații făceau ca urcușul să-mi pară ușor și cerul aproape... Eșarfe de sete pe glezne de vară sfios se-nnodau dar stihuri flămânde, cu-aripi desuete pe file de sens și de zbor se ițeau să-ți cânte, să-ți spună, să-ți strige iubirea ce-n pumnul poveștii abia încăpea. Vânez răsăritul și-acum
MEREU de AURA POPA în ediţia nr. 1377 din 08 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353036_a_354365]
-
rame. Trăgem fiecare la câte o ramă, să ne fie mai ușor. După circa cinci sute de metri parcurși cu mare greutate, compartimentul din prova, unde stătea nea Nicu, era pe jumătate plin cu apă. Bătrânul stătea cu apa până la glezne, barca s-a îngreunat tot mai mult. Trăgeam la rame și vedeam că nu avem spor, nu înaintam mai mult de o jumătate de metru la fiecare trăsătură. Valurile înspumate se spărgeau de prova ambarcațiunii, stropindu-ne cu apa rece
FURTUNA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 179 din 28 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/354253_a_355582]
-
Ediția nr. 484 din 28 aprilie 2012 Toate Articolele Autorului Am înfipt talpa în pământul afânat și am înconjurat-o cu albăstrele, multe și vesele, care dansau în flăcări senine. Când vei trece tu, mi-am zis, o să-mi recunoști glezna și parfumul, și mă vei lua în brațe, să mă separi de celălalt continent. Am auzit că acolo navighează vulcani colțuroși, or eu sunt o pecete pe alizee, mereu ascunsă sub naframa lăsată la întâmplare pe statui identice cu pagina
PETALELE EDENULUI de GINA ZAHARIA în ediţia nr. 484 din 28 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354386_a_355715]
-
marea pe dos n-a fost târziu! S-au revoltat peștii, au înnebunit pescărușii și jumătate din duminici au pornit pe jos, să ne invite la bal. Îți amintești? M-ai sărutat deasupra infinitului, atunci mi-ai atins prima dată glezna și au suspinat, subit, magnoliile. M-ai încuiat în tine și salutam fiecare copac, promițându-i un regal de cuvinte dacă va înflori pentru amândoi deodată. Au înflorit până și munții, de-mi făcusem potecă direct pe picturi și îi
PETALELE EDENULUI de GINA ZAHARIA în ediţia nr. 484 din 28 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354386_a_355715]
-
general, care pot fi jucate și pune spectatorului dinainte, lumea fascinantă a unor suflete zdrențuite și lipsite de dreptul lor la exprimare în lumea reală. Un regizor bun ar pune în lumină această frământare ideatică a personajelor din „Cântând din gleznă”; „Încercuirea”; „Piciorul de lemn” sau „Dansând pe cioburi”, piese care pot atrage atenția publicului spectator cândva. Teatrul e obligat să fie fascinant (prin râs, prin emoție, prin sclipirea replicilor date de personajele ce populează aceste piese) pentru ca în cele din
CARTEA CU PRIETENI XXXV-TUDOR CICU de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 495 din 09 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/354440_a_355769]
-
Piesele scrise de D.I.Rușețeanu atrag de la prima citire, prin viața crudă la care sunt înhămate majoritatea personajelor, dar și prin multă nălucire și abstract. Bărbatul și Fata (un fel de Salomee modernă) - cele două personaje principale din „Cântând din gleznă” - (sinucigașul și viața sa), nu aleg visul ca pe un refugiu pentru că El (bărbatul) s-a săturat de viața de pe pământ ci pentru că acel vis prin care se dorește a evada din infernul zilei în cel sufletesc, și în care
CARTEA CU PRIETENI XXXV-TUDOR CICU de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 495 din 09 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/354440_a_355769]
-
bună. Toate ciudățeniile care i se întâmplă sinucigașului ce nu-și poate duce la îndeplinire grozăvia gândului său, sunt fantasme pe care viața i le demolează una câte una, astfel încât binele să triumfe în final. Dansul ca metaforă, cântecul din gleznă al fetei, ca parabolă, e gândit de autorul acestei piese ca schematism și osatură a unei filozofii pascaliene ce așeza omul în centrul universului și supus atenției generale: „Am fugit cu el (cu dansul din gleznă n.n.) și l-am
CARTEA CU PRIETENI XXXV-TUDOR CICU de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 495 din 09 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/354440_a_355769]
-
ca metaforă, cântecul din gleznă al fetei, ca parabolă, e gândit de autorul acestei piese ca schematism și osatură a unei filozofii pascaliene ce așeza omul în centrul universului și supus atenției generale: „Am fugit cu el (cu dansul din gleznă n.n.) și l-am dăruit oamenilor să aibă cum înfrunta, în permanență, moartea” - spune Fata care întrupează metaforic viața Bărbatului. Asta pentru că, sugerează autorul, între Geneză și Apocalipsă, Dumnezeu a pus Omul care cugetă (trestia gânditoare de mai târziu a
CARTEA CU PRIETENI XXXV-TUDOR CICU de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 495 din 09 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/354440_a_355769]
-
mai recent : M. Sorescu cu „Iona” și „Paracliserul” ori Fănuș Neagu din „Scoica de lemn”, îi poate asigura autorului D.I. Rușețeanu un succes la citirea pieselor dar mai puțin la reprezentarea scenică, la rampă adică. Astfel fata din „Cântând din gleznă”, prostituata din „Pocăințele fratelui Dimitrie” nu vor reprezenta decât în mintea cititorului său, un refugiu din viața cumplită pe care o duc aceste personaje, care schimbă crucile Mântuitorului nostru cu simple texte citate sau răstălmăcite din Biblie, iar furia bărbatului
CARTEA CU PRIETENI XXXV-TUDOR CICU de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 495 din 09 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/354440_a_355769]
-
fratelui Dimitrie” nu vor reprezenta decât în mintea cititorului său, un refugiu din viața cumplită pe care o duc aceste personaje, care schimbă crucile Mântuitorului nostru cu simple texte citate sau răstălmăcite din Biblie, iar furia bărbatului din „Cântând din gleznă” ori a crimi "nalului din „Pocăințele fratelui Dimitrie”, nu vor rămâne în mintea lui decât presupunerile noastre răutăcioase „întocmai cum s-ar înfuria un canar sau altă păsărică măruntă” - cum ar fi spus Sonia din „Crimă și pedeapsă” a lui
CARTEA CU PRIETENI XXXV-TUDOR CICU de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 495 din 09 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/354440_a_355769]
-
mai curajoși din fire, mi-i opresc pe căișori înainte să se mire. Ce mai coama măiestrita, împletită-n șapte cozi, si ce coadă potrivită, mâna-n ea să ți-o înnozi. Și ce greabăn, si ce crupa, si ce glezne lunecoase parcă-s zmei ce se întrupa să fure fete frumoase. Caii mei, măi verzi că marea tulburata de furtună ce inundă toată zarea când se zbuciuma și tuna, Si mai verzi decât smaraldul ocrotit de mâini străbune și purtat
CAII MEI de DORA PASCU în ediţia nr. 1938 din 21 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/354508_a_355837]
-
îmbracă colivia și se admiră în oglindă. Așa va arăta în noaptea nunții când va oferi soțului floarea tinereții sale. Bineînțeles că, chiloțeii, se întorc în lada de zestre înainte de a pune capul pe pernă. Cămașa de noapte lungă până la glezne o apără suficient. De muște! De astă dată, rumegând plăcutele amintiri, a fugit goală pușcă să facă un duș spre a mai încerca o dată colivia. Drumul s-a intersectat cu frățiorul, proaspătul contabil al asociației. Admirativ acesta a zis în
DOUĂ GRADE DE LIBERTATE ŞI UN PRIETEN.-1- de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1573 din 22 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353938_a_355267]
-
erotic clemp umbral în paravan cuțitul de foloseai cuvântul clei în cale nu-i stăteai mai brez carnal dospit profet cu briciul treceau și umbre-n bagdadii absconse mostre aurii flecare putrede mătuși ce ascultau prin clenci la uși albastre glezne de năluci tăcerea-mi seacă de lucarnă cap sec de banița în toamnă de surdovleac și nulpistol iubirea e un fel de gol caline fete-n urbea deal dospite țâțe ca de cal pe vine strâmte de fustiță gineam la
JOCURI EROTICE CU CUMNĂŢICA SURDĂ de ADRIAN GRAUENFELS în ediţia nr. 2162 din 01 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/352642_a_353971]
-
Toate visele pluteau în atmosfera parfumată cu dorințe, acel drog al fericirii care îmbăta sufletele și le dădea forța zborului. Melodiile și ritmul horei, când lent, când săltăreț, cu pași sincopați, mințiți, strecurate-n unduiri de șolduri și țesături de glezne, sclipeau în irizații mirifice, reverberate în sufletele îmbătate de fiorii misterioși ai plăcerii. În pantaloni scurți și cu bască albă pe cap, mă plimbam prin mijlocul horei sau în afara ei. Priveam atent, cu ochii bulbucați și mâinile la spate...Îmi
POVESTIREA HORA-PARTEA A DOUA de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1707 din 03 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352587_a_353916]
-
transfigurată, cu ochii aproape închiși, o pasăre cu zbor leneș, planat, îmbătată de melodie, visând spre depărtări nedefinite. Apoi, suveica pașilor alerga gradat, din ce în ce mai rapid, pe diferite mișcări, sărituri pe un picior, pe călcâi, cu sincope bătute și bătăi pe glezne și coapse, în salturi sacadate. Mișcările picioarelor, precum trilurile ciocârliei, zburând prin înălțimi în fâlfâiri amețitoare și țâșniri vijelioase...Sufletul lui Nicu Gâscan zbura...zbura...săltat de furtuna pașilor și mâinilor. Apoi, curgea lin, în ritmurile lente ale arcuirilor elegante
POVESTIREA HORA-PARTEA A DOUA de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1707 din 03 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352587_a_353916]
-
în privirile uimite, Să șteargă lacrimi încă nerostite, Pornite din dureri de multe tipuri. Se-ncurcă și prin alge și prin plete, Cu răsuflarea ei cu iz de sare, Își desfășoară coada de comete Și îmblânzește valul care moare Pe gleznele pornite-n piruete, Pe plaja-ntinsă, cât e ea de mare. Referință Bibliografică: TREI SONETE / Leonte Petre : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1620, Anul V, 08 iunie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Leonte Petre : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea
TREI SONETE de LEONTE PETRE în ediţia nr. 1620 din 08 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352724_a_354053]
-
mai știu Arc. Eram printre ultimii oricum. -Pleată glumea, poantele lui obișnuite pe care le repeta într-una în căști. Dintr-o dată ce să vezi? Pista de beton pe care ne mișcam s-a-nmuiat ca untul și toți ne-am pomenit până la glezne în betonul moale care părea că atunci fusese turnat. Și totul s-a petrecut în câteva secunde! Atunci a văzut Pleată ceva care l-a făcut să apese pe trăgaci. Stătea așa în mijlocul sălii aceleia imense cu picioarele în beton
FORTĂREAȚA ( PARTEA A IV-A) de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 2109 din 09 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/352693_a_354022]
-
betonul moale care părea că atunci fusese turnat. Și totul s-a petrecut în câteva secunde! Atunci a văzut Pleată ceva care l-a făcut să apese pe trăgaci. Stătea așa în mijlocul sălii aceleia imense cu picioarele în beton până la glezne și trăgea într-o siluetă pe care spunea că a văzut-o furișându-se după stâlpi. Țin minte că dintr-un stâlp gros cam de un metru în diametru a mai rămas în locul în care Pleată își îndreptase tirul, doar
FORTĂREAȚA ( PARTEA A IV-A) de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 2109 din 09 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/352693_a_354022]