1,314 matches
-
versurile sale poeta își cântă și dragostea față de țară, revărsându-și mândria de a se fi născut și trăit pe aceste meleaguri. Sufletul său tresaltă cu entuziasm, purtat de măreția râurilor albastre și încununat de florile de munte. Devotamentul față glie se clădește într-un tablou al unicității: „Sunt fiică de român și flori de munte, Râuri albastre-mi curg șuvoi pe ie, Catrință-n fir de aur port, pe frunte Cerul senin și-un dor flămând de glie“. Versul care
GEORGETA MINODORA RESTEMAN – ANOTIMPUL POEZIEI de ALEXANDRA MIHALACHE în ediţia nr. 1462 din 01 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372749_a_374078]
-
Devotamentul față glie se clădește într-un tablou al unicității: „Sunt fiică de român și flori de munte, Râuri albastre-mi curg șuvoi pe ie, Catrință-n fir de aur port, pe frunte Cerul senin și-un dor flămând de glie“. Versul care exprimă un patriotism fără margini este cel în care poeta accentuează rădăcinile sale: “Ruptă sunt din tine, Românie!”. Adăpostul de un farmec aparte unde își are temelia este țara sa mult iubită: „La Poarta Albei Iulii-ngenunchez Mi-auzi
GEORGETA MINODORA RESTEMAN – ANOTIMPUL POEZIEI de ALEXANDRA MIHALACHE în ediţia nr. 1462 din 01 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372749_a_374078]
-
Getic-Copilul cu Inimă de Aur Muntean, cu Lup Alb, Străjerul și cu Vuiet de Stâncă Pelasg-Fiul Cerului și al Pământului, cu Fiul Muntelui. Timpul din urma-sosit Cu toții sunt gata de luptă S-alunge stirpea păgână Aciuată-n pământ străbun și glie sfântă Hoarde nebune, ce spumegă încă Si roade ca viermele-n pârg A țării sămânță. Pe aripi de gând ca o nălucă La Cei din Vale-am ajuns cu poruncă Răgazul să-l lase la urmă Să mâie la luptă
DEZROBIREA GETO-DACIEI de ARON SANDRU în ediţia nr. 2192 din 31 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373079_a_374408]
-
Păgâni și coloni de Țară Strabună Și duși pe vecie și fum de nălucă În zarea cea lungă. Poporul din Vale E liber acum și așa o să fie Cât Unicul Dumnezeu Cel Veșnic și Bun Îl va ține ține pe Glie. Zamolxe Părinte Străbun, le-a spus Celor din Vale Să țâie în veci aprinsă- Flacăra Vie De Neam, de Glie- Pământul Străbun Din bucium să sune. Fuioare de fum să zgârâie, Al Muntelui Sfânt creștet în vânt. De-ar fi
DEZROBIREA GETO-DACIEI de ARON SANDRU în ediţia nr. 2192 din 31 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373079_a_374408]
-
Autor: Elisabeta Silvia Gângu Publicat în: Ediția nr. 1691 din 18 august 2015 Toate Articolele Autorului Unde fierbe apa-n stâncă Clocotind în roi la vale, Unde-n liniștea adâncă Cerbii-și fac la pas cărare, Unde râde-n soare glia, Unde brațul sapă via Și vibrează ciocârlia - Acolo este România! Unde dealu-și culcă poala Peste câmpii ninse cu maci, Unde cheamă-n dor vioara Doina codrilor de fagi, Unde arde-n lan câmpia, Unde plânge bucuria Si începe omenia
ACOLO ESTE ROMÂNIA de ELISABETA SILVIA GÂNGU în ediţia nr. 1691 din 18 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/372122_a_373451]
-
de fagi, Unde arde-n lan câmpia, Unde plânge bucuria Si începe omenia - Acolo este România! Unde-n freamăte de frunze Horesc fluiere de os, Unde-n zid se-aude încă Plâns de leagăn, cânt duios, Unde doarme-n tihnă glia, Unde rodește hărnicia Și răsună Rapsodia - Acolo este România! Unde-albastru intră-n mare În zbucium de albatros, Și ecouri duc în soare Cântecul păcii sfios, Unde arde-n maci câmpia, Unde brațul sapă via Și așteaptă veșnicia - Acolo este România
ACOLO ESTE ROMÂNIA de ELISABETA SILVIA GÂNGU în ediţia nr. 1691 din 18 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/372122_a_373451]
-
doară, Succesul înnoirii, al reîntregirii! Străbunul dac, ne-a dat tăria Să rezistăm furtunilor ce vin Și tot el ne-a marcat istoria Cu cugetul si harul lui divin ! Străbunii daci, ne-au sădit în cuget Iubirea adevărului și-al gliei, Că fără ei, am scoate-un muget Și-am fi în pragul agoniei... Acum e pace, dar strâmbe-s toate, N-avem istoria noastră adevărată, Ci una fabricată, de lumi interesate, De inși cu măști și cu prelată... Istoricii în
NEDREPTATE ISTORICĂ (REVIZUITĂ) de MARILENA DUMITRESCU în ediţia nr. 1702 din 29 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/372204_a_373533]
-
Acasa > Poezie > Amprente > ROMÂN Autor: Dan Mitrache Publicat în: Ediția nr. 2227 din 04 februarie 2017 Toate Articolele Autorului Eu m-am născut oltean, așa a fost să fie Părinții să-mi ofere sud-vestul lor de glie Asemeni moldoveanul, munteanul, ardeleanul Toți frații mei de sânge, vecini sunt, pe vecie... În munți ne dorm srămoșii, pe săbii obosite Iar mame-ne plâng fiii, pe pietre prăbușite Pământul gras și negru, din lupte milenare Hrănește descendenții, fără discriminare
ROMÂN de DAN MITRACHE în ediţia nr. 2227 din 04 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/379628_a_380957]
-
Vindeam mobilă,tractoare,... VIII. IUBIREA DE PĂMÂNT, de Emil Șușnea, publicat în Ediția nr. 2161 din 30 noiembrie 2016. Iubirea de pământ Sub pasul tău, copile, sunt rânduri de strămoși, În floarea purpurie sudoarea lor miroși, Că trupul lor în glie de veacuri se topește ȘI-n grânele bogate azi încă mai rodește Cu dragoste nestinsă de-a purur,i pentru țară, Așa precum în lupte și sângele-și vărsară. Credința fără margini, iubirea de pământ, Le-o cântă peste câmpuri
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/379572_a_380901]
-
roagă Și vei vdea cum arde averea lor întreagă. Vei mai vedea cu groază, cum năvălesc spahiii, ... Citește mai mult Iubirea de pământSub pasul tău, copile, sunt rânduri de strămoși,În floarea purpurie sudoarea lor miroși,Că trupul lor în glie de veacuri se topeșteȘI-n grânele bogate azi încă mai rodeșteCu dragoste nestinsă de-a purur,i pentru țară,Așa precum în lupte și sângele-și vărsară.Credința fără margini, iubirea de pământ,Le-o cântă peste câmpuri și palele
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/379572_a_380901]
-
1816 din 21 decembrie 2015. Români pribegi în lume,căutând prin muncă pâine Sau vis de bunăstare, prea mulți trăesc afară. Păstrează însă gândul,să se-ntoarcă mâine, Îi cheamă-acasă dorul și dragostea de țară. Îi chamă-aici strămoșii apărători de glie, Decebal bătrânul și Ștefan și Viteazul, Călușii,hora,sârba, frumoasa ciocârlie, Și slana și rachiul, sarmalele și prazul. În inimă ei poartă ca sfăntă efigie De dor pe Eminescu și-a lor maternă limbă Și se visează-acasă sătui de pribegie
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/379572_a_380901]
-
bucată cu bucată. Citește mai mult Români pribegi în lume,căutând prin muncă pâineSau vis de bunăstare, prea mulți trăesc afară.Păstrează însă gândul,să se-ntoarcă mâine,Îi cheamă-acasă dorul și dragostea de țară.Îi chamă-aici strămoșii apărători de glie,Decebal bătrânul și Ștefan și Viteazul,Călușii,hora,sârba, frumoasa ciocârlie,Și slana și rachiul, sarmalele și prazul.În inimă ei poartă ca sfăntă efigieDe dor pe Eminescu și-a lor maternă limbăși se visează-acasă sătui de pribegie,Mânați și
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/379572_a_380901]
-
ani de activitate în slujba poporului îți urez viață lungă.” În câteva fraze vă voi spune despre maestrul GHEORGHE ROȘOGA, un nume cu rezonanță în muzica românească, 50 de ani închinați pe scena „RAIULUI FOLCLORIC” - dăruire, iubire de neam și glie, port, tradiții populare, cântec nemuritor, doine cântate cu patimă și dor, astăzi colonel MAI în rezervă, ne-a fascinat pe data de 28 aprilie la spectacolul „OMAGIU VETERANILOR DE RĂZBOI” care a avut loc în Aula Ministerului Apărării Naționale, moment
GHEORGHE ROŞOGA ANIVERSEAZĂ 50 DE ANI DE ACTIVITATE de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1586 din 05 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/379764_a_381093]
-
din 31 august 2015 Toate Articolele Autorului De ziua ta, frumoasă limbă, Îți scriu cu drag din depărtare; Durerea-n vene se tot plimbă, Iar lacrimile-mi sunt amare. Eu am plecat prin țări străine, Dar n-oi uita vreodată glia, Chiar de-mi va fi pe-aici mai bine... De-ai ști ce tristă-i pribegia! Chem amintirea pe-ndelete Și tocu-n versuri o răsfrânge. Cu trupul tău îți scriu sonete Și-n ritmul lor un suflet plânge. În camera tăcută
LA MULȚI ANI! de GEORGETA MUSCĂ OANĂ în ediţia nr. 1704 din 31 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/379817_a_381146]
-
îi incriminează pe acei a căror credință e „doar praf și vorbe goale” (Unui confrate). De asemenea, el este necruțător cu acei care se complac în rugă deși continuă să facă păcate, închinându-se la sfinți, în timp ce au uitat „de glie și părinți”, „Cu gândul la pomeni și decorații”. Aceasta este o credință fariseică și nu folosește la nimic. (Unui confrate). Când ostenit de-atâta răzvrătire, poetul caută o zare de lumină, el face apel la „Apărătorii de cetate” - să salveze
POEMELE SURGHIUNULUI SUFLETESC de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 2193 din 01 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374678_a_376007]
-
dat cu pietre și cu vorbe grele / De-ați zguduit infernul din țâțâni / Ați tulburat și apele din stele / Și-ați otrăvit izvoare din fântâni // Vă închinați, o, ce nesăbuință! / La venetici și trădători de țară / V-ați depărtat de glie și știință / Și-ați pângărit speranța milenară // Omagiați filozofii nebune / Amanetând schelete din morminte / Nesocotiți preceptele străbune / Nepăsători la port și jurăminte - // Zadarnic invocați divinitatea / Nu mai doiniți de dor printre străini / Ați obosit să protejați dreptatea / Și nu mai
POEMELE SURGHIUNULUI SUFLETESC de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 2193 din 01 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374678_a_376007]
-
al unui român plecat de zeci de ani în străinătate: el revine ori de câte ori simte că țara îi cere ajutorul, revine și luptă cu toate forțele, pe baricade să-și apere Cetatea: „Mulți cred că-i absurditate / Să revii când arde glia / Apărători de cetate / Ca ostaș de România // Revin, onorată țară / Fără pic de ezitare / Am trăit prea mult afară / Sunt sătul de deportare”. În această poezie răzbate spiritul de luptător al poetului. Ca o caracteristică a poetului Virgil Ciucă este
POEMELE SURGHIUNULUI SUFLETESC de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 2193 din 01 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374678_a_376007]
-
în plină criză mondială. Cu toate acestea, având un proiect de țară bine țintit, ea poate face un salt înainte de cel puțin o generație. În România va fi din nou bine atunci când va fi condusă de oameni legați de această glie, care vor face istorie, nu politică. Iar vremurile acestea sunt aproape. Polidor SOMMER: Ați afirmat că omul de azi „este supus manipulărilor de tot felul, spre profitul celor care stau la cârma și, mai ales, în spatele marilor corporații“, iar în
INTERVIU CU DOMNUL CĂLIN GEORGESCU, PREŞEDINTELE CLUBULUI DE LA ROMA PENTRU EUROPA de POLIDOR SOMMER în ediţia nr. 1520 din 28 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374708_a_376037]
-
istoriei noastre, Mihai Viteazu, un sfânt al neamului. Oculta vânzătorilor de țară va apune, pentru că se vor sfâșia între ei. România profundă există, iar fluviul credinței strămoșești curge liniștit și este aducător de speranță și îndârjire în lupta pentru apărarea gliei străbune. FMI, BM și OMC sunt doar instituții care îi deservesc pe acționarii lor, angajând personal în cea mai mare parte ticăloșit, care răspunde orbește unei singure comenzi: îndatorează țările slabe și apoi cumpără totul pe nimic. Problema resurselor este
INTERVIU CU DOMNUL CĂLIN GEORGESCU, PREŞEDINTELE CLUBULUI DE LA ROMA PENTRU EUROPA de POLIDOR SOMMER în ediţia nr. 1520 din 28 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374708_a_376037]
-
insulă fosta --a exilat, În mii de colțuri ale lumii, îndârjiți Alții luptau victorioși sau umiliți. Unii-ntre timp biserici ridicară De nebunie, împărați se -nflăcărară Cum Ștefan , pe a să Moldovă- a apărat, La Roma , Nero a incendiat... Pe glia românească , tot mai mult râvnită, S-au perindat popoare multe s-o ucidă Când Decebal cu geții lui s-a apărat Aici , Traian , Columna sa a ridicat. Și au venit atâția ca să cotropească Să sugă bogăția , din Vatra românească, Dar
FILE DE ISTORIE de COCA ECATERINA SOARE în ediţia nr. 2345 din 02 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/371791_a_373120]
-
scăldat de ele, este al vieții leagăn sub cerul plin de stele; în zori e plin de rouă, ziua surâde-n soare, apusu-l răcorește cu-nmiresmata-i boare. Pământu-n anotimpuri își schimb-a lui culoare, verde-i primăvara când glia prinde viață, și este galben vara când soarele-l răsfață. Toamna, arama frunzei îi dă a ei culoare... Secătuit de vlagă îl află mândra iarnă și-i învelește trupul în stratul de zăpadă. Pământul hibernează, profund se odihnește, în trup
CÂRDEI MARIANA [Corola-blog/BlogPost/375626_a_376955]
-
înconjurat de apeși chiar scăldat de ele, este al vieții leagănsub cerul plin de stele; în zori e plin de rouă,ziua surâde-n soare, apusu-l răcoreștecu-nmiresmata-i boare.Pământu-n anotimpuri își schimb-a lui culoare,verde-i primăvara când glia prinde viață,și este galben vara când soarele-l răsfață.Toamna, arama frunzei îi dă a ei culoare...Secătuit de vlagă îl află mândra iarnăși-i învelește trupul în stratul de zăpadă.Pământul hibernează, profund se odihnește,în trup îi fierbe
CÂRDEI MARIANA [Corola-blog/BlogPost/375626_a_376955]
-
depărtare, Azi, din toată inima vor ca să-ți facă o urare! Să fii mereu neîntinată, să nu te lași de cei lacomi vândută și de străini încălecată, să-ți ții binecuvântata bogăție, pentru toți cei ce sunt născuți pe-această glie, și să-i aduci pe toți acasă, căci ești bogată, ești mănoasă. Să umpli satele pustii, cu cei plecați în pribegii, și să dăm iarăși mână cu mâna, să reîntregim patria străbună, că toți suntem frați și surori ai acestui
LA MULȚI ANI, ROMÂNIE! de LUCHY LUCIA în ediţia nr. 2161 din 30 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379201_a_380530]
-
Vremuri > IUBIREA DE PĂMÂNT Autor: Emil Șușnea Publicat în: Ediția nr. 2161 din 30 noiembrie 2016 Toate Articolele Autorului Iubirea de pământ Sub pasul tău, copile, sunt rânduri de strămoși, În floarea purpurie sudoarea lor miroși, Că trupul lor în glie de veacuri se topește ȘI-n grânele bogate azi încă mai rodește Cu dragoste nestinsă de-a purur,i pentru țară, Așa precum în lupte și sângele-și vărsară. Credința fără margini, iubirea de pământ, Le-o cântă peste câmpuri
IUBIREA DE PĂMÂNT de EMIL ŞUŞNEA în ediţia nr. 2161 din 30 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379276_a_380605]
-
dus la boi I-a mângâiat pe ceafa și-a mers apoi la sura, Să vadă ce războiul stricase-n bătătura Atunci, în poarta surii pe cînd chema hulubii Țăranul ce se-ntoarse părea stăpânul lumii A mers apoi la glie privind adânc în zare - Și-o lacrima fierbinte depuse-n bărăgane. S-a-ntors apoi în casa și-a sărutat băiatul Și- a întrebat femeia de-ncepe seceratul ... Maternitate Tristan așezase în patul de pătimi Străjerul de noapte al castității, Corpurile aprinse
PROFIL BIOGRAFIC-ION DOREL ENACHE ANDREIAŞI de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 209 din 28 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/369260_a_370589]