1,318 matches
-
eroilor, și a o pune totodată în legătură cu ceea ce este omenesc și deci etern” și scriindu-i lui Iacob Negruzzi că își dorește să realizeze „o puternică și sănătoasă notă a pământului nostru românesc”. Romanele sale trebuiau să întărească dragostea de glie a românilor și să fie o frescă a societății românești de la sfârșitul secolului al XIX-lea, aspecte considerate de autor ca o datorie patriotică. Duiliu Zamfirescu credea că romancierul nu trebuie să ignore elementele timpului său, ci să le prezinte
Viața la țară () [Corola-website/Science/334021_a_335350]
-
Zamfirescu se afla în străinătate, "Viața la țară" cuprinde convingerile mai vechi ale autorului față de viața rurală românească, asociată cu nostalgia autorului dezrădăcinat față de locurile natale. Partizan al păstrării vechilor rânduieli sociale, boierul Dinu Murguleț își exprimă astfel atașamentul față de glia străbună: "„Uite pământul ăsta: m-a făcut să asud; am muncit toată viața pentru el, de cele mai multe ori fără să mă răsplătească; m-am supărat și l-am blestemat, — dar nu m-aș duce de pe el pentru nimic în lume
Viața la țară () [Corola-website/Science/334021_a_335350]
-
Petru Movila, dar prin alegerea varului sau, Miron Barnovschi că domn al Moldovei, „cu glasurile tuturora”, viitorul Mitropolit al Kievului, Petru Movila își retrage pretențiile de domnie. La 16 ianuarie 1628 a emis un "așezământ" care echivala cu "legarea de glie" a țărânilor, legislație prin care, în fond, se interzicea deplasarea acestora de pe moșiile boierești și mânăstirești. În timpul primei sale domnii a ridicat mai multe monumente - Biserică Adormirea Maicii Domnului din Iași (1627), Mănăstirea Bârnova (1629) din satul Bârnova (județul Iași
Miron Barnovschi () [Corola-website/Science/299300_a_300629]
-
acestea li se închinau până la pământ cu crengi doldora de roadă. De-a lungul drumului, ce ducea spre ferma de porcine, sădise flori, că trecătorii se opreau in loc frapați:”Ce minune! Pe unde calcă feciorii electricianului Gheorge Luchița înflorește glia”. Mai apoi frații Vasile si Nicolae Luchița printre primii 42 de țărani au depus cereri să iasă din kolhoz. Li s-au dar parcele mici, risipite pe toate dealurile. Ei le-au schimbat, și-au adunat cotele împreună, creând în
Bardar, Ialoveni () [Corola-website/Science/305183_a_306512]
-
2003 la o competiție internațională din Austria a ocupat locul I. Rețeaua instituțiilor culturale este formată din 2 biblioteci publice, 2 case de cultură, școala muzicală și școala de pictură. Orașul dispune de televiziune locală „Almaz” și două publicații periodice - „Glia drochiană” și „Etalon”. Un adevărat monument de artă este Catedrala Adormirea Maicii Domnului, construită între anii 1988-1998. Drochia este cunoscută pentru o seamă de monumente de cultură și spiritualitate cum e Catedrala Adormirea Maicii Domnului care se înalță pe o
Drochia () [Corola-website/Science/297483_a_298812]
-
viața și activitatea regretatului meu prieten Ion Șiugariu. Eu o să-i indic și alte persoane care dețin materiale în legătură cu regretatul poet pentru a se realiza o viziune cât mai completă a vieții celui ce a căzut la datorie apărându-și glia strămoșească. În următoarea scrisoare cu care vă sunt dator o să vă dau relații în legătură cu revista Viața socială, colecția de la Cluj. Până atunci vă rog să primiți din partea mea cele mai sincere felicitări pentru toate cele ce întreprindeți, al d[umnea
Noi contribuții la biografia lui Ion Șiugariu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4338_a_5663]
-
se refugieze in matca pârâului, in sus, inspre apus, unde erau pe atunci păduri seculare. Aici lânga izvorul pârâului, decid să se așeze. Iși fac la repezeală bordeie din pământ, le acoperă cu trunchiuri mari de copaci peste care aruncă glii de pajiște; și noile locuințe numite hrube erau gata. Astfel au putut scăpa de urgia hulilor și au întemeiat satul de astăzi." Comuna a fost întemeiată pe la mijlocul secolului al XIII-lea, cea mai veche diplomă în care se pomenește numele
Feiurdeni, Cluj () [Corola-website/Science/300327_a_301656]
-
Tine ca din soare zorii, De-acum și pân-la Ziua Învierii. 46.(56) Moartea e o boală care n-are leac. Regi și sfetnici la poruncă-i fac pe plac." Împărații ce mai ieri prădau orașe Astăzi pradă viermilor sub glie zac. , Primul moment literar persan de importanță mondială este marcat de poetul Ferdusi ( cca 934 - cca 1021). Opera sa de mare întindere, Sah-name ( Cartea regilor ), cu peste o sută de mii de versuri, este o grandioasă reconstituire a întregului trecut
Poezia persană () [Corola-website/Science/333718_a_335047]
-
de partide fasciste. În Europa, la jumătatea secolului, cel de-al doilea război mondial se încheie prin prăbușirea puterilor ultranaționaliste și prin preluarea parțială a naționalismului de către regimurile comuniste, în care "neamul" și "patria" se confundă cu "poporul muncitor și glia", xenofobia adresându-se de acum încolo nu minorităților conlocuitoare sau popoarelor vecine, ci "unor cercuri" dar prin extensie și unor cetățeni din "tabăra imperialistă" cu care doar autoritățile aveau dreptul să aibă contacte (strict controlate). Acest nou naționalism "roșu" păstrează
Naționalism () [Corola-website/Science/297854_a_299183]
-
Orice bărbat era îndatorat să răspundă chemării sub arme, indiferent de vârstă, atâta vreme cât puterile fizice îi îngăduiau să o facă sau până când nu decădea din situația de om liber.”", iar datoria de a merge la oaste decurgea "„din faptul folosirii gliei”", într-o țară predominant agrară, cu țărani în majoritate slobozi (moșneni). Aceasta constituia așa numita „oaste cea mare”. „Oastea cea mică” era formată din familiile boierești și cneziale, slujitorii lor personali și „curtea” domnului, însă aceste elemente aveau o pondere
Basarab I () [Corola-website/Science/299799_a_301128]
-
referitoare la credința lor religioasă sau la practicile medicale atât de răspândite în viața lor. Această legendă este consemnată și de Alexandru Vlahuță în „România Pitorească”, 1901, prin descrierea zeului protector Zamolxe care îndemna poporul dac la luptă, pentru apărarea gliei strămoșești împotriva cotropitorilor, iar „stropii ce se preling și picură și azi din steiurile acestea sunt lacrimile lui”, care deplâng soarta poporului dac cucerit de romani. Într-adevăr, este o peșteră caldă și umedă (temperatură constantă - 9 grade și umiditate
Peștera Polovragi () [Corola-website/Science/305857_a_307186]
-
ne-a spus că acolo călcăm pe pământ românesc. Aici, la Câmpul de la Hamilton, era mult mai mult, căci o Întreagă istorie a locului mustea de simțire românească, Încredințându-ne că rodirea În spirit este chiar mai mult decât o glie, fie ea chiar strămoșească.
Editura Destine Literare by Anca Sîrghie () [Corola-journal/Journalistic/99_a_396]
-
cortegiul funerar îmbarcat pe automobile. Înmormântarea a avut loc în data de 7 noiembrie 1933, când cel ce fusese dr. Amos Frâncu, Tribun al Apusenilor, apărătorul moților, „moștenitorul spiritual” al lui Avram Iancu, fu coborât în sânul de mamă al gliei, în cimitirul greco-catolic din Baia de Criș, la numai câteva sute de pași de gorunul lui Horea și de mormântul lui Avram Iancu. Întreaga presă românească i-a dedicat duioase panegirice. Despre Amos Frâncu marele istoric Nicolae Iorga avea să
Amos Frâncu () [Corola-website/Science/330665_a_331994]
-
Da, dar ninge foarte tare!" "Bine, și ce e cu asta?" Dacă nu se mai oprește? Mamă, mamă, cântă ea deodată, o stranie melodie, care venea în vocea ei parcă de la depărtări incomensurabile, cresc nămeții și pierim... Fără țară, fără glie, velerim..." Mă cuprinse un fior, dar Suzy se opri. "Numai atâta știi? Ce e cu melodia asta?" "E cântecul luptătorului căzut prizonier, zise; tata îl știe, a fost compus acolo în prizonierat..." "Mai cîntă-l..." Nu pot, trebuie să-l auzi
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
nu mai avem scăpare. Rareori o femeie evită extremele, deși se zice că ea seamănă cu natura, care este totdeauna în echilibru chiar când e bântuită de furtuni... Suzy reluă refrenul: Mamă, mamă, cresc nămeții și pierim Fără țară, fără glie, velerim, velerim... Sub brațele mele ude de lacrimi văzui un teritoriu de lumină în care mă scufundai uitând deodată totul: trecutul meu, fetița, gândirea mea impetuoasă de la douăzeci și cinci de ani, care vroia să se afirme, eșecul în căsătorie, minele de
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
cu un curaj etic exemplar, numărul lor este cu adevărat insignifiant. Raportul respinge categoric "mitul care încearcă să acrediteze ideea existenței a două Securități, una internaționalistă, de sorginte etnică alogenă, pînă în 1960, și cealaltă, de pură stirpe românească, devotată "gliei și neamului". Fără a nega faptul că în prima sa fază Securitatea a acționat cu o brutalitate înspăimîntătoare pentru zdrobirea oricărui inamic, real sau imaginar, al regimului, este necesar să accentuăm că în perioada Ceaușescu această instituție a continuat să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
un soldat al țării mele în tranșeele păcii și care n-a cunoscut încă demobilizarea, eu care am văzut toate țările la ele acasă sau la muncă spre a ajunge la concluzia că nimic nu poate prețui mai mult ca glia părintească, eu care sunt adânc uman, dar care am curajul de a spune public că umanitatea nu mă interesează dacă România nu și găsește locul în sânul ei“67. Nicolae Titulescu se bucura de un prestigiu imens în viața politică
Nicolae Titulescu Idei și acțiuni diplomatice. by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1603_a_2957]
-
un soldat al țării mele în tranșeele păcii și care n-a cunoscut încă demobilizarea, eu care am văzut toate țările la ele acasă sau la muncă pentru a ajunge la concluzia că nimic nu poate prețui mai mult ca glia părintească...” 111. Justificarea acțiunilor diplomatice cât și continuarea misiunii sale se poate observa în special în documentele diplomatice existente pentru perioada 1939-1940: un memoriu adresat regelui Carol al II lea, la 11 septembrie 1939, în legătură cu necesitatea pregătirii României pentru o
Nicolae Titulescu Idei și acțiuni diplomatice. by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1603_a_2957]
-
rivali în dragoste și inamici de pe front: Mircea (ostaș în armata sovietică învingătoare) și Nică (ostaș în armata română învinsă), care se tratează unul pe celălalt nu ca un învingător pe un învins, ci ca doi consăteni legați de aceeași glie străbună. "„Întoarcerea la vatră trebuie plătită, oricât ar fi costat, pentru că cei ce nu se întorc riscă să rămână pentru totdeauna între două maluri, între două focuri. La urma urmei, lumea întreagă nu-i decât o pustietate, dacă sufletul nu
Povara bunătății noastre () [Corola-website/Science/333772_a_335101]
-
îmbogățește farmecul natural. Evoluția populației din punct de vedere numeric a fost, în general, ascendentă, cu excepția unor perioade când populația a fost în stagnare sau chiar în scădere. Bozovicenii au dovedit de-a lungul secolelor că sunt puternic înfipți în glia strămoșească a locurilor în care s-au născut și au trăit. Nu au părăsit-o nici atunci când, spun bătrânii, datorită lipsurilor acute generate de războaie, au fost nevoiți să-și mănânce propriile opinci, pe care le-au fiert. În 1718
Bozovici, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301073_a_302402]
-
nu uiți”, afirmă că nimeni altul ca ,,Doinele tale și apele au fost numai lacrimi și jale, numai dor și speranță, numai foc și vâlvătaie și că pretutindeni crește bobul de grâu sângeriu, dovada indubitabilă a enormelor sacrificii pentru apărarea gliei, iar pământul e sfințit cu lacrimi, cu sânge și nădejdi”. În ,,Arde condeiul”, subliniază rolul activ - decisiv al scriitorilor, fiindcă ,,Arde condeiul muiat în cuvinte, limba zvâcnește, ochii cată la horbota vremii și că atunci când gurile nopții se cască mai
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/562_a_745]
-
târziu - scrisoare pe care o consemnez astfel: Bârlad, 22 februarie 2010 Dragă Romane, Mă bucur nespus de mult că, apropiindu-ne prin comunicare, ne cunoșteam mult mai bine, mult mai profund. Ambii suntem produsul aceleiași localități, ambii suntem legați de glia apropiată care ne-a purtat pașii sprințari ai copilăriei, amândoi am hoinărit pe ulițele satului și pe coclaurile din vecinătate, amândoi ne-am făurit vise când am deschis ochii spre viață, pe aceleași meleaguri dragi, amândoi am luptat, am suferit
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/562_a_745]
-
ales Voievod al Țării, după ce l-au alungat pe Balc, urmașul lui Dragoș, un supus fidel al regelui maghiar. Iată cum consemnează documentele acelor vremuri lupta necurmată purtată de românii moldoveni împotriva maghiarilor, pentru apărarea credinței lor strămoșești și a gliei străbune: „Regii maghiari au încercat să oprească năvălirile tătare asupra Transilvaniei, printr-o serie de expediții împotriva acestora, la care au participat și românii din Maramureș. În anul 1343, sub conducerea Voievodului Dragoș, românii maramureșeni, alături de secuii conduși de Andrei
Înstrăinata noastră Basarabie by Ion Lupu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/833_a_1563]
-
lupte, lupta pentru drepturile strămoșești și a bisericii, lupta pentru altarele vetrei românești de totdeauna. Ostași, Vă ordon: Treceți Prutul! Zdrobiți vrăjmașul din Răsărit și MiazăNoapte. Dezrobiți din jugul roșu al bolșevismului pe frații voștri cotropiți. Reîmpliniți în trupul Țării glia străbună a Basarabilor și codrii voievodali ai Bucovinei, ogoarele și plaiurile voastre. Ostași, Plecați azi pe drumul biruinței lui Ștefan cel Mare, ca să cuprindeți cu jertfa voastră ceea ce au supus strămoșii noștri cu lupta lor. Înainte! Fiți mândri că veacurile
Înstrăinata noastră Basarabie by Ion Lupu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/833_a_1563]
-
la fel ca moldovenii, muntenii și ardelenii, din daco-romani se trag și tot români sunt. Răpite de la sânul mamei lor, supuse colonizării și rusificării forțate, Basarabiei și Țării de Sus a Bucovinei nu le mai rămânea decât reînvierea dragostei de glie și neam, cultivată de Grigore Ureche și Miron Costin, cel care, ca nimeni altul până la el, a trezit conștiința unității noastre românești și naționale, scoțând lumii la vedere obârșia neamului românesc, arătând că toți de un neam și odată descălecați
Înstrăinata noastră Basarabie by Ion Lupu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/833_a_1563]