888 matches
-
fost el condamnat de cele două Sinoade ecumenice, din 543 și 553”, după cartea lui Hans Jonas, Von der Mythologie zur mystichen Philosophie, Göttingen, 1966. Se cunoaște teza deformantă a lui Jonas, care ține să facă din Origen un gânditor gnostic al cărui sistem „adevărat” s-ar fi conservat în fragmentele condamnate de Biserică. Potrivit interpretării lui Stăniloae-Jonas, Origen ar fi susținut următoarele teze: Din eternitate, dumnezeirea s-ar fi înconjurat de o lume de ființe spirituale sau de minți de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
pricep teama unora în fața acestor texte posterioare, ca și cum ele ar putea răsturna datele evangheliilor canonice. Nu, nu, de o sută de ori nu. Evanghelia lui Iuda nu răstoarnă absolut nimic din datele creștinismului. Ea aduce o mărturie importantă despre secta gnosticilor cainiți, probabil din secolul al II-lea sau al III-lea, care practicau o formă a religiei creștine diferită de forma evanghelică. De obicei apocrifele se nasc din dorința de a umple anumite goluri de informație din evangheliile canonice. M.G.
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
de șoc”. Iuda este al treisprezecelea daimon, cel mai rătăcit dintre apostoli, tocmai pentru că el Îl va preda pe Isus preoților ca să fie sacrificat. Toate curentele gnostice refuză ideea sacrificiului trupesc al lui Isus și, implicit, ideea Învierii trupești. Pentru gnostici, sacrificiul și martiriul sunt rătăciri ale neinițiaților, ale „oamenilor materiali”, ale falșilor creștini. Ei nu cred decât în sacrificiul spiritual și în învierea sufletească. Așadar, nu numai că Iuda nu poate fi considerat un erou, ci el apare ca ultimul
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
nu numai că Iuda nu poate fi considerat un erou, ci el apare ca ultimul apostol pe scara valorică, cel mai pervers, întrucât crede în eficiența sacrificiului trupesc pentru mântuire, participând, în viziune, la o liturghie preoțească, lucru detestat de gnostici. Nu e locul să dezvolt demonstrația cu toată armătura ei tehnică. Ajunge să spun că analiza profesorului Painchaud și a grupului său de colaboratori, între care și un român, Alin Suciu, este impecabilă și de necontrazis cu argumente filologice sau
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
Ce rezultă din aceste ingrediente lexicale? Rezultă o poezie rebarbativ-sentențioasă, incapabilă să intereseze cu adevărat pe cineva: „Kundalini. // anotimp barbar. // perspectivă. Tiamat (om, animal, vegetal, mineral) // stop! / (receptiv, suprasensibil) / mână pe gură. Cortex. / matrice și somn, matrice și somn // muladharachakra // gnostic pasiv, în Rig Veda.“ (Kundalini) Autoarea, un om inteligent și cultivat, are ceva de spus, nu este o impostoare, dar modul ei de a concepe poezia este neinspirat. Ea... sare peste cal, în sensul originar al expresiei, și anume în
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
de la bun înce put („Sunt unii care năzuiesc să clatine credința în înviere...“). Îl are în vedere mai ales pe Marcion din Sinope (cca 80-155), însă trimite și la Apelles, la Valentin și la discipolul său Alexandru, socotiți de obicei gnostici. În viziunea acestora, a vorbi despre trupul lui Hristos ca trup omenesc, concret și carnal, înseamnă ceva scandalos. Cum îi judecă însă Tertulian? În locul credinței ce edifică, aceștia vin cu prea multe întrebări și îndoieli. Ajung în cele din urmă
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1175]
-
o lume exotică. Dimpo trivă, enumerarea sa face semn către o altă lume, nici asemenea celei pe care o socotim dată, reală, însă nici opusă acesteia. 196 PRIVIND ALTFEL LUMEA CELOR ABSURDE Index nominum A Alexander, Jason Shawn 32 Alexandru (gnosticul) 150, 158 (n. 155) Anselm de Canterbury 68 Antistene (filozoful cinic) 177 (n. 183) Apelles (gnosticul) 150 Arbasino, Alberto 195 Aristotel 23, 24, 47, 55-60, 62-63, 64, 65-66, 68, 87, 149, 152, 161-162 Asser, Günter 61 (n. 48) Aubenque, Pierre
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1175]
-
pe care o socotim dată, reală, însă nici opusă acesteia. 196 PRIVIND ALTFEL LUMEA CELOR ABSURDE Index nominum A Alexander, Jason Shawn 32 Alexandru (gnosticul) 150, 158 (n. 155) Anselm de Canterbury 68 Antistene (filozoful cinic) 177 (n. 183) Apelles (gnosticul) 150 Arbasino, Alberto 195 Aristotel 23, 24, 47, 55-60, 62-63, 64, 65-66, 68, 87, 149, 152, 161-162 Asser, Günter 61 (n. 48) Aubenque, Pierre 23 (n. 12), 56 (n. 44), 65 (n. 53) Augustin, Aureliu (Sf.) 120, 179 B Bacon
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1175]
-
n. 85) 198 PRIVIND ALTFEL LUMEA CELOR ABSURDE Leibniz, Gottfried Wilhelm von 48 (n. 35) Lévinas, Emmanuel 97 Lewis, Clive S. 103 (n. 95) Lippitt, John 168 (n. 169) Lovejoy, Arthur O. 48 Luther, Martin 173 (n. 178) M Marcion (gnosticul) 149-157 Marion, Jean-Luc 84, 159 (n.157) Martin, Rex 89 (n. 80) Maximus din Tyr 45 (n. 31) Merleau-Ponty, Maurice 14 (n. 3) Moffat, James 149 (n. 149) Montaigne, Michel Eyquem de 70, 90 N Năgărjuna 20, 24, 25 (n.
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1175]
-
Tarkovski, Andrei 32 (n. 17) Teofrast 64 (n. 52) Tertulian 10, 92, 129 (n. 124), 146-164, 173-174, 181 Todorov, Tzvetan 88, 91 (n. 84) Tolstoi, Lev 120 U Unamuno, Miguel de 148 Urmuz (Demetru DemetrescuBuzău) 103, 132-133, 143 V Valentin (gnosticul) 150 Voltaire 73, 91, 162 Vossler, Karl 134 W Waismann, Friedrich 166 (n. 165) Wittgenstein, Ludwig 11, 18, 25, 26, 62 (n. 49), 105, 107-120, 166 (n. 165) Waldenfels, Bernhard 97, 146 (n. 145) Wilde, Oscar 140 (n. 139) Wilkins
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1175]
-
evreiesc al orașului, Corto urmărește manuscrisul din piele umană pe care un supraviețuitor a înscris drumul către ținutul comorilor fără de nume. Un război teribil vuiește în jurul Veneției, iar cetatea dogilor este asaltată de austrieci și de germani. Din acest abur gnostic al Veneției se hrănește și femeia pe care marinarul cu cercel în ureche o va reîntâlni, la fel de enigmatică și de ucigașă ca și în insula caraibiană. Venexiana Stevenson este, asemenea lui Corto, actorul care se plasează în afara istoriei pe care
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
lui Robinson se naște din acest moment al luării în stăpânire a fortului populat de cadavre. Logica carteziană se prăbușește sub povara deșertului. Traseul este jalonat de succe siunea de fantome care îl asaltează pe Robinson, toate desprinse din repertoriul gnostic al lumii de graniță. Preferința lui Pratt pentru ocult este vizibilă și aici. Ca și în aventurile lui Corto, fantasticul este parte din substanța existenței. Pe măsură ce părăsește Europa sa, Robinson se adâncește în nisipurile viziunilor trezite de Shamael, îngerul căzut
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
de ființele ce trăiesc înainte de încurcarea limbilor : țelul lor sfidează imaginația, iar din viitor se ivește făptura unui vizitator al timpului, însărcinat de o misterioasă autoritate să prevină această timpurie călătorie spațială umană. Ipoteza științifico-fantastică se grefează pe acest trunchi gnostic. Raza străinului face ca unitatea originară a omenirii să se piardă, iar visul turnului Babel să se prăbușească în neant, fără ca vreodată să mai poată fi readus la viață. Din trecutul misterios al vechimii egiptene vine și ciudatul egiptolog englez
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
boltă. Arhitectura romanică caracterizată prin linii orizontale ce sugerează doar o aspirație către transcendent, credincioșii reușind cel mult să se găsească în pragul transcendentului, acesta dovedindu-se inaccesibil. Componenta sofianică a cultului ortodox se mai poate regăsi și în conceptul gnostic elaborat de Florenski a cărui filosofie introduce ipoteza unei existențe intermediare între Dumnezeu și lume. Conform acestei teorii existența nu ar fi dualistă ci trialistă încadrând o realitate intermediară intre etericul divinității și organicul uman. Integrarea acestui concept în spiritualitatea
CATALOG Sincretismul artelor 1 by Maria Asaftei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_947]
-
vecinul meu de la parter, eu sincer nu văd de fel cum evreul Isus Hristos, cel bine țintuit și absolut profesional răstignit, nu de romani, ci de evrei, a pus bazele comunismului. Cer iertare preopinentului meu dar citind Evangheliile la modul gnostic, bineînțeles, nu văd decât cum susnumitul evreu, Isus Hristos, propovăduia maselor și celor care credeau în El ca să renunțe la orice urmă de luptă împotriva asupritorilor, dacă sunt loviți pe un obraz să întoarcă și celălalt obraz, să lingă cu deferență
Amintiri din sufragerie by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83874_a_85199]
-
Tertulian, al cărui prestigiu la vremea aceea era imens. Iar episcopii și puterea bisericească au uzat de aceleași metode barbare folosite cândva împotriva coreligionarilor lor de către romani. Dacă în luptele acerbe care se dădeau între sinodurile bisericești ar fi triumfat gnosticii (Evanghelia lui Ioan este, în fapt, un text gnostic) ori sectele încă de tradiție eseniană, adunate sub dogma Noului Legământ... Erau însă prea subtili, prea filozofi, prea exigenți și mult apropiați de stilul lui Hristos ca să nu exaspereze populația, turma
Singurătatea lui Adam: despre neîmplinire şi alte regrete by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1325_a_2713]
-
Iar episcopii și puterea bisericească au uzat de aceleași metode barbare folosite cândva împotriva coreligionarilor lor de către romani. Dacă în luptele acerbe care se dădeau între sinodurile bisericești ar fi triumfat gnosticii (Evanghelia lui Ioan este, în fapt, un text gnostic) ori sectele încă de tradiție eseniană, adunate sub dogma Noului Legământ... Erau însă prea subtili, prea filozofi, prea exigenți și mult apropiați de stilul lui Hristos ca să nu exaspereze populația, turma. Turma avea nevoie de păstori, or Hristos era prea
Singurătatea lui Adam: despre neîmplinire şi alte regrete by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1325_a_2713]
-
a obișnuit rațiunea să-L laude pe Făcător neîncetat prin cântări dumnezeiești, iar simțirea și-a sfințit-o prin imagini curate, acela adaugă la bunătatea naturală a chipului bunătatea voită a asemănării cu Dumnezeu". 6 Cf. Evagrie Ponticul, Tratatul practic. Gnosticul, ediția a II-a, Iași, Polirom, 2003, pp. 112-113: Mintea se întărește când nu-și închipuie nici un lucru lumesc în timpul rugăciunii; Mintea care, cu ajutorul lui Dumnezeu, și-a însușit practica și s-a apropiat de gnoză măcar un pic nu
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
militar; vorbim iarăși despre zonă în care se manifestase o anumită rezistență față de profesia militară din partea creștinilor dedicați vieții ascetice. Dacă Tatianus (120-180) refuza activitatea militară, opera Liber legum regionum, scrisă în limba siriană către începuturile secolului III și atribuită gnosticului Bardesan, cunoscut și ca Bar Daisan (154-222), ne spune că printre seri, mai precis chinezi, planeta războiului Marte, nu poate exercita nici o putere de a constrânge vreun om să verse sângele fratelui său cu o armă de fier. Tot astfel
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
văzut constrânsă să intervină pentru a clarifica autorităților diferențele de acțiune și ideologie, pentru ca vinovăția unora să nu se reverse în întregime asupra întregii sale instituții. În mod evident, autoritățile imperiale nu puteau să facă o distincție netă între creștini, gnostici, montaniști și manihei, deoarece în ochii lor toți erau fiii aceleiași seminții și erau numiți sau considerați laolaltă creștini, după cum s-a văzut pe durata persecuțiilor, când i-au pus pe toți pe aceiași linie, condamnându-i la moarte deopotrivă
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
naturală (koinòs nòmos). Are capacitatea de a se controla și de a dezvolta o etică deja înnăscută în el datorită acelei ágàpe, iubire transformatoare, care este în sintonie cu Dumnezeu și cu aproapele prin comuniunea de viață (koinonía bíou). Adevăratul gnostic, care ajunge condiția de ápàteia, nu are nevoie de reguli sociale care rămân totuși necesare creștinilor care nu au atins încă plinătatea gnozei. Folosirea filozofiei grecești și a categoriilor sale, oricât ar părea de prudent, condiționează destul de mult atitudinea speculativă
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
constituția armatei și din prezența acesteia în toate părțile lumii antice. Imperiul roman pe de o parte persecuta creștinismul, iar pe de alta, prin instituțiile și formele sale organizatorice, îl favoriza consolidându-l continuu. Acceptarea serviciului militar aspru combătută de gnostici, montaniști și manihei (erezii ostile chiar și Bisericii), era susținută sau cel puțin necombătută de creștini. Dacă această problemă nu ar fi existat, Tertulian nu ar fi adus-o în discuție; antimilitarismul său este și anticreștin, fapt evidențiat de cuvintele
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
se considera singura depozitară a adevărurilor creștine, singura autoritate oficială capabilă să interpreteze genuin conținutul cărților sacre, autoritate creată de Cristos pentru reglementarea și determinarea obiectivă a faptelor morale ale credincioșilor. În timp ce caracteristicile revelației divine frânau libera expansiune doctrinară a gnosticilor și a montaniștilor, organizarea Bisericii primare constituia un impediment în calea interpretării arbitrare a legii morale conținute în Vechiul și Noul Testament. Interpretarea echilibrată a Bisericii față de legea morală era foarte restrânsă pentru gnostici, dar prea largă pentru montaniști. Din acest
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
revelației divine frânau libera expansiune doctrinară a gnosticilor și a montaniștilor, organizarea Bisericii primare constituia un impediment în calea interpretării arbitrare a legii morale conținute în Vechiul și Noul Testament. Interpretarea echilibrată a Bisericii față de legea morală era foarte restrânsă pentru gnostici, dar prea largă pentru montaniști. Din acest motiv, atât unii cât și ceilalți nu puteau să rămână supuși Bisericii, întrucât impunerea disciplinei sale în domeniul moral și doctrinar se împotrivea esenței ereziei lor. Necesitatea unei alegeri libere de a gândi
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
acest motiv, atât unii cât și ceilalți nu puteau să rămână supuși Bisericii, întrucât impunerea disciplinei sale în domeniul moral și doctrinar se împotrivea esenței ereziei lor. Necesitatea unei alegeri libere de a gândi și acționa i-au determinat pe gnosticii să se îndrepte spre o lumea culturală a filozofiei greco-romane, iar pe montaniști să descopere o biserică fără ierarhie ori impunere de legi, sprijinindu-se pe vitalitatea perenă a Duhului Sfânt care îi susține, unește și inspiră pe cei credincioși
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]