1,551 matches
-
astfel, pe lângă fag s-au instalat în proporție însemnată și alte specii mai puțin valoroase cum ar fi carpenul și plopul tremurător, care au determinat ca o parte din făgete să devină parțial sau total derivate. Amestecurile de fag și gorun se găsesc la altitudini de până la 450 m, pe expoziții însorite sau parțial însorite (Dealul Basaraba, Dealul Cetate-flancul sud-estic, Dealul Pietrăriei). Caracteristic pentru o bună parte din aceste păduri, este prezența fagului într-un procent de până la 40-60% uneori gorunul
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
gorun se găsesc la altitudini de până la 450 m, pe expoziții însorite sau parțial însorite (Dealul Basaraba, Dealul Cetate-flancul sud-estic, Dealul Pietrăriei). Caracteristic pentru o bună parte din aceste păduri, este prezența fagului într-un procent de până la 40-60% uneori gorunul participă cu doar 10-20%. Aceste arborete, mai ales când sunt provenite din lăstari, au avut inițial în compoziție mai mult fag (80 90%), dar în urma tăierilor în "Crâng", fagul nu s-a instalat decât pe 40-60%, iar restul a fost
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
10-20%. Aceste arborete, mai ales când sunt provenite din lăstari, au avut inițial în compoziție mai mult fag (80 90%), dar în urma tăierilor în "Crâng", fagul nu s-a instalat decât pe 40-60%, iar restul a fost ocupat de carpen, gorun, plop tremurător etc. Arbuștii și flora ierboasă au o slabă dezvoltare în aceste păduri umbroase. Între arbuști sunt de menționat cornul (Cornus mas), socul (Sambucus nigra), alunul (Corylus avellana) ș.a., iar la partea joasă a pădurii întâlnim flora de mull
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
250 m până la 500 m, pe versanți cu înclinări și expoziții diferite. Predomină tipurile de pădure care și-au păstrat caracterul natural (50%) fiind urmate de cele artificiale (33%). Foramțiunea cea mai răspâmdită este cea a șleaurilor de deal cu gorun, care ocupă 54% din suprafață, fiind urmată de făgete pure de dealuri cu 25%. Astfel, aceste formațiuni de pădure, pot fi întâlnite în Coasta vestică a Holmului, în zona "Lacuri", pe cursul superior al Bahluiului-amonte de "Vama cu Tablă", în
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
pure ocupă doar 3% din suprafața pădurii, având areale mici în zona Cotnari, Zagavia, Dealul Pietrăriei, Dealul Cetate, etc., situate pe versanții superiori însoriți. Pădurile de stejar (Quercus robur) se asociază adesea cu carpenul (Carpinus betulus), teiul pucios (Tilia cordata), gorunul (Quercus petraea), frasinul (Fraxinus excelsior), cireșul sălbatic (Cerasus avium), arțarul (Acer platanoides), jugastrul (Acer compestre), etc. Pădurile fiind mai luminoase permit o frecvență mai mare a arbuștilor: alun (Corylus avellana), sânger (Cornus sanguinea), lemn câinesc (Ligustrum vulgare), porumbar (Prunus spinosa
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
terenuri arabile, iar pâlcurile de pădure și pajiștele care se mai păstrează sunt intens modificate sub aspectul vegetației spontane. Pădurile din silvostepa depresiunii de contact se aseamănă cu cele din zona forestieră a ramei înalte, fiind formate din șleauri de gorun, cu suprafețe în general mici. La sud-est de satul Ceplenița, pe teritoriul comunei Cotnari se află un trup de pădure cu o suprafață de 47 ha, formată din specii de stejar brumariu (Quercus pedunculiflora), alături decare întâlnim carpen (Carpenus betulus
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
situat la 240 m în Dealul Dumbrava-Cotnari (în sud-estul depresiunii de contact). Tot în această zonă, pe Dealul Broscăria, situat la est de localitatea Ceplenița, pe platoul dealului, se află un pâlc de păure de 38 ha cu stejar și gorun în amestec cu carpen, tei, arțar, jugastru. Pentru aceste suprafețe, specialiștii de la ROMSILVA au indicat evitarea obținerii arboretelor pure de stejar brumăriu, urmărindu-se realizarea amestecurilor acestor specii, cu specii caracteristice șleaurilor, sau cu alte specii de cvercinee ce vegetează
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
Pentru aceste suprafețe, specialiștii de la ROMSILVA au indicat evitarea obținerii arboretelor pure de stejar brumăriu, urmărindu-se realizarea amestecurilor acestor specii, cu specii caracteristice șleaurilor, sau cu alte specii de cvercinee ce vegetează în aceste condiții (stejar pedunculat sau chiar gorun). În terenurile degradate se va introduce sălcioara, frasinul, paltinul de câmp, cireșul, vișinul , obiectivul principal fiind ocupat cu vegetație forestieră, pentru frânarea procesului de eroziune și alunecare a terenului (Amenajamentul Ocolului Silvic Hârlău, 1995). Stratul arbuștilor este bine dezvoltat mai
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
ocupat cu vegetație forestieră, pentru frânarea procesului de eroziune și alunecare a terenului (Amenajamentul Ocolului Silvic Hârlău, 1995). Stratul arbuștilor este bine dezvoltat mai ales la periferia pădurilor, fiind constituit din aceleași esențe arbustifere ca în pădurile de stejar și gorun ale zonei forestiere, la care se adaugă, în estul și sud-estul depresiunii de contact, arbuști ca: voiniceriu pitic (Evonjmus nana), cireșul pitic (Crasus fructicosa), migdalul pitic ( Amygdalus nana) etc. Pajiștele (în special pășunile) sunt formate din asociații de păiuș (Festuca
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
gemelini), (C. Burduja, 1963). 3. VALORIFICAREA VEGETAȚIEI SPONTANE Principalele formațiuni vegetale: pădurile și pajiștile din bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari, constituie o importantă sursă de bunuri materiale, exploatate intens și adeseori, nechibzuit. Pădurile de fag, stejar, gorun și alte specii, fac parte din clase mijlocii și superioare de producție. Ele furnizează cantități importante de material lemnos pentru industria locală (Fabrica de mobilă Hârlău și Iași sau pentru celuloză la Bacău), precum și ca material de construcții. Procentul de
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
zone, nu apar alte suprafețe de păduri care să acopere necesarul de combustibil pentru aceste localități. Din pădurile situate în amonte de Cotnari s-au recoltat circa 11.100 m3/anal de material lemnos; ponderea o deține fagul, carpenul și gorunul. Producția de fructe de pădure este în continuă creștere și cuprinde următoarele specii: măcieșul (Rosa canina) cu 20 t/an; zmeurul (Rubus idaens) cu circa 0,7 t/an; porumbarul (Prunus spinasa) cu 1,1 t/an, ș.a. (Amenajamentul Ocolului
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
calciu este levigat pe adâncimi mari. Conținutul de humus variază între 2,37,00%. Suprafața ocupată cu acest tip de sol ocupă circa 1.800 ha în zonele Deleni, Maxut și Cotnari, sub păduri de șleau (șleau de deal cu gorun și fag; șleau de deal cu stejăreto șleau cu gorunete). (I.C.S.A. Roman 1995). Brune argiloiluviale pseudogleizate orizonturilor este Ao-Btw-C).Aceste soluri au fost identificate mai mult în zona Humosu (pe versanții estici ai D Tudora), unde formează un complex
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
dar și câteva insule mai mici în zona Cotnari și Deleni. Altitudinea variază între 320 m și 550 m, predominant pe versanți semiînsoriți și însoriți, slab înclinați, pe argile, nisi marne, sub păduri de fag și șleauri de deal cu gorun și fag. Morfologic, solurile sunt profunde cu un volum edafic submijlociu (0,47-0,60m3/m2), volumul determinat de apariția orizontului Ao, unde conținutul de argilă fină este de 19,9% și luto-argiloasă la argiloasă în orizontul Btw, unde conținutul de
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
identificat în zona Cotnari și Humosu, insular în partea vestică a Dealului Deleni, la o altitudine de 250-350 m, pe versanții cu expoziții semiumbrite, cu pantă ușoară până la moderată, de suprafețele de gresii aflate aproape de suprafața solului, sub șleauri de gorun și fag. Din punct de vedere morfologic, solurile sunt mijlociu profunde, luto-nisipoase. Cantitatea de humus variază de la 0,75 la 6,25%. Principalul determinant pedoecologic cu caracter moderat limitativ, este coeziunea slabă și profunzimea mică a solului până la roca compactă
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
fost identificat în majoritatea zonelor colinare, la altitudinea medie de 300 m (între 220-510 m), pe versanții slab la moderat înclinați, cu expoziții diferite. Se întâlnesc de obicei, pe alternanțe de argilă, nisip și gresii, sub șleauri de deal cu gorun și fag, goruneto-făgete și mai rar sub făgete. Morfologic, solurile sunt profunde, textura variază de la luto-nisipoasă la lutoasă, în orizonturile Ao și El și lutoasă la argiloasă, în orizontul Bt. Regimul de aerație este bun în primii 30-40 cm și
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
mult în regiunea Humosu, unde însumează 278 ha (în total sunt 361 ha). Le întâlnim la altitudini cuprinse între 230-500 m, pe versanți umbriți și semiumbriți (în Pădurea Dealul Mare-Humosu), slab înclinați pe argile, nisipuri și gresii, sub șleauri de gorun cu fag mai rar sub făgete. Morfologic, solurile sunt profunde cu un volum edafic mijlociu, determinat de adâncimea la care se află orizontul Btw. Textura variază de la un profil la altul, de la luto-nisipoasă la luto-argilo-prăfoasă. Permeabilitatea pentru apă este normală
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
A fost identificat numai în zona Deleni, pe o suprafață de 187 ha, la altitudinea de 180 350 m, pe versanți cu înclinări slabe moderate, cu expoziție semiînsorită, pe luturi și argile acoperite cu löess, sub păduri de șleau cu gorun și fag. Morfologic, este un sol profund cu un volum edafic mijlociu, volum determinat de apariția orizontului Bt. În orizontul Ao și El textura este lutoasă cu un conținut de argilă fină de 18%, iar în orizontul Bt este luto
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
eumezobazic litic (succesiunea orizonturilor este: Ao-Bv-R). Acest tip de sol a fost identificat în zona Cotnari, Maxut și Deleni, dar insular, pe versanți superiori, pe expoziții semiînsorite cu înclinații moderate, pe gresii aflate aproape de suprafață, sub arbore de șleau cu gorun, pe un areal de circa 890 ha. Este, din punct de vedere morfologic, mijlociu profund, cu un volum edafic util de 50 m³/m². Textura este luto nisipoasă uniformă în profil, permeabilitatea pentru apă este mare. Conținutul de humus este
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
anii cu precipitații normale și bine reprezentată în timpul ciclului vegetativ. Cernoziomul alcalizat este întâlnit pe două areale, relativ reduse, sub trupul de pădure Țiglău din Dealul Mare (la vest de Platoul Stânca) și în Dealul Dumbrava sub un amestec de gorun, stejar brumăriu și pufos, la 200 240 m altitudine. Pseodorendzinele tipice sunt răspândite pe circa 200 ha insular, în zona Cotnari și pe versantul vestic al Culmii Holmului, la altitudini de 200-400 m pe versanții frământați cu expoziții diferite, moderat
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
este: Ao-Cpr). A fost identificat pe terenuri degradate situate în zona depresiunii de contact Hârlău-Cotnari, pe valea pâraielor Pârcovaci, Tisa, Buhalnița, Scobinți, între 130 și 310 m altitudine. S-au format pe marne și argile (uneori salifere), sub amestecuri de gorun, stejar brumăriu și pufos, ulterior acestea fiind defrișate. Morfologic, solurile sunt superficiale până la mijlociu profunde. Textura variază de la un profil la altul, de la argiloasă la argilo prăfoasă, solul fiind bolovănos în stare uscată. Permeabilitatea pentru apă este redusă, cantitatea de
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
locuitorii satelor Zagavia, Fetești, Scobinți, Poiana Mărului, Buhalnița, Cotnari. Din punct de vedere bio-pedo-geografic "Coasta de tranziție" constituie domeniul de interferență a zonei forestiere cu cea a silvostepei. Aici se întâlnesc câteva areale cu păduri de amestec (fag, stejar, carpen, gorun, jugastru) în partea estică a Dealului Cătălina și a Dealului Litenc, în Dealul Basaraba (pintenul sudestic), în Dealul Cotnari. De asemenea, această zonă este ocupată de mari suprafețe cu pajiști dominate de asociații cu păiuș. Pe aceste suprafețe cu înclinări
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
Oamenilor Muncii de Naționalitate Maghiară (M.A.D.O.S.Z.) Acordurile încheiate de Partidul Comunist din România, cu aceste organizații de stânga, s-au încheiat la Băcia, la 24 septembrie 1935 și la țebea, chiar aproape de mormântul lui Avram Iancu și gorunul lui Horea, în ziua de 6 decembrie 1935. Petru Groza va avea legături cu mișcarea comunistă din România și va intra în grațiile Moscovei. Frontul Plugarilor va desfășura o activitate de susținere a ideilor socialiste și social democrate, iar liderul
Rădăcinile socialismului românesc by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Science/91629_a_92995]
-
474,4 mm din care primăvara 112,4 mm, vara 186,8 mm, toamna 99,1 mm, iarna 80,6 mm, pe perioada de vegetatie 309,4 mm. II. BIOCENOZA A. Flora: este reprezentată de pădurea seculară de amestec de: gorun, stejar, carpen, tei, fag și alte specii de foioase caracteristice Podișului Central Moldovenesc. Gorunul și stejarul au vârste de 120-140 ani cu înălțimi de 30-35 m și diametre de 50-70 cm. Specii de plante și asociații vegetale relevante: asociația Querceto-Ulmetum
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
99,1 mm, iarna 80,6 mm, pe perioada de vegetatie 309,4 mm. II. BIOCENOZA A. Flora: este reprezentată de pădurea seculară de amestec de: gorun, stejar, carpen, tei, fag și alte specii de foioase caracteristice Podișului Central Moldovenesc. Gorunul și stejarul au vârste de 120-140 ani cu înălțimi de 30-35 m și diametre de 50-70 cm. Specii de plante și asociații vegetale relevante: asociația Querceto-Ulmetum (stejăreto-șleau de terasă) pe terenul plan, respectiv asociația Aro orientalis Carpinetum (stejăreto-șleau teizat) pe
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
toamna: 109,8 mm, iarna: 85,2 mm, în perioada de vegetație: 335,5 mm. Primul îngheț are loc în jurul datei de 15 octombrie; ultimul, în jur de 17 aprilie. II. BIOCENOZA A. Flora: Este o pădure de stejar și gorun cu arțar, frasin și ulm, în vârstă de 50-110 ani, specifică luncilor din Moldova. Au fost definite asociațiile: ConvallarioQuercetum roboris (stejăret de terasă și luncă veche) și Querco-Ulmetum (ulmeto-șleau de luncă). Sunt prezente specii precum: Aegopodium podagraria, Carex brevicollis, Convallaria
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]