2,459 matches
-
de de glie strămoșeasca, cei ce au făcut posibilă această manifestare, Dna. Hermine Moistpointer - primarul sectorului 10 al Vienei, Dna Silvia Davidoiu - Ambasadoarea României la Viena, Ioan Godja, președintele asociației ... X. INTERVIU CU DR. ING. GHEORGHE CIUHANDU PRIMARUL TIMIȘOAREI - UN GOSPODAR CU MINTE ȘI INIMA!, de Viorel Baetu, publicat în Ediția nr. 157 din 06 iunie 2011. Interviul a fost realizat de Viorel Baetu, Timișoara-Aprilie / 2011 Timișoara, orașul parcurilor. Timișoara, capitala Banatului. Timișoara, un oraș în care au trăit și trăiesc
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/379955_a_381284]
-
dar oamenii inventează mult pe seama lucrurilor pe care nu le cunosc! Algus era un rege bun, după părerea viețuitoarelor oceanului. Puțin cam repezit, se mânia iute, ce-i drept, dar era un stăpân inimos, corect și mai ales un bun gospodar, ceea ce conta cel mai mult în lumea apelor. În regatul său, nu exista nici o viețuitoare fără sălaș, iar regulile oceanului făceau ca toate lucrurile să meargă așa cum trebuie, spre mulțumirea tuturor. Algus avea o mândrețe de fată, pe nume Anemona
POVESTEA ANEMONEI de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1720 din 16 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381886_a_383215]
-
-le discret prietenilor. • Unii privesc dar nu văd, alții văd dar nu pricep. Numai când măsori cu metrul prieteniei, înțelegi cât de singur și sărac ești • (Nae Cernaianu). • Groapă comună a uitării. • Într-un fel gândea cocoșul și intr-altfel gospodarul (rurală). • A sperat într-un eșec, dar a ieșit o catastrofă. • Numai un om inimos poate avea probleme cu inima (Beatrice Vaisman). • Un sfert din cei întrebați cum văd viitorul sunt optimiști. Ceilalți sunt realiști. ORAȘ SFÂNT • Și linia cea
OGLINDA & ORAŞ SFÂNT de DOREL SCHOR în ediţia nr. 1487 din 26 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382026_a_383355]
-
de mai bine de douăzeci de ani și au început să completeze fișa de avere cu un: hai noroc, și când o fi mai rău așa să ne fie, adică ciocnind un pahar de tărie că așa-i stă bine gospodarului. - Mdaaa, și-acu hai, la treabă! Ia zi, uite, aici, pentru prima rubrică, ai casă!? - De unde dracu’ băi, nea Vasile, casă? Nu știi că stau cu chirie în cocioaba aia dărăpănată a lu’ bunica lu’ Chihaia că ei stau la
CONTROLUL AVERILOR de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1438 din 08 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/382014_a_383343]
-
de plecare, au îmbrăcat-o pe Floricica, i-au împodobit căciulița cu niște mărgele, i-au umplut buzunarele paltonașului cu grâu și i-au dat crizantema cea mai mare. -Băi, asta mică, dacă mergi cu noi, tu ai să sorcovești gospodarii cu sorcova asta mare... -Asta nu e sorcovă,le-a spus mirată Floricica. Apoi : Parcă de Anul Nou...la bunici... -Lasă, mă, proasto, ce știi tu ! Asta e sorcovă și acum se colindă și cu steaua și cu semănatul și
FLORICICA MAMEI-2 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1438 din 08 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/382015_a_383344]
-
Acasa > Poeme > Pitoresc > BELȘUG Autor: Ovidiu Oana Pârâu Publicat în: Ediția nr. 2027 din 19 iulie 2016 Toate Articolele Autorului numai vântu-adie-n zare peste-un câmp cu miriște gospodarii dorm sub care peste tot e liniște snopii-s strânși și-s puși în claie grâul va pleca la moară au rămas vreo două paie cine de-asta o să moară ? anul e plin de bucate rodul spornic ne încântă și
BELŞUG de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 2027 din 19 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382104_a_383433]
-
casa ta mă du... Foarie verde sămulastră, Vă poftim la nunta noastră. Hai, hai, vinul e dulce Cine-l bea nu se mai duce. Foaie verde baraboi, Așa-s toamnele la noi. Cu flăcăi și fete mari, Oameni buni și gospodari, Hore mari cu lăutari!.. Referință Bibliografică: Așa-s toamnele la noi / Iacob Cazacu Istrati : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2096, Anul VI, 26 septembrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Iacob Cazacu Istrati : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau
AŞA-S TOAMNELE LA NOI de IACOB CAZACU ISTRATI în ediţia nr. 2096 din 26 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380434_a_381763]
-
cu zăpada, nu mai știu să se rostogolească prin neaua proaspăt căzută, ei nu mai recunosc frumusețea iernii, ca pe ”ceva” de sus, ca pe un dar divin. Era minunat atunci! Mai exista - din fericire, pentru atunci - spirit civic. Fiecare gospodar făcea pârtie în curte și trebuia să sape în zăpadă cale de acces până la stradă. Nu erau pe atunci atâtea utilaje, atât de scump plătite să-și facă treaba pe care oricum nu o fac, dar oamenii erau mai vii
NINGE... E ALB, E IARNĂ, DUMNEZEU E MILOSTIV CU NOI! de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1844 din 18 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380509_a_381838]
-
avea doar unsprezece ani. Locuiseră în centrul orașului. Acolo aveau o mulțime de prieteni. Aici, în cartierul de la marginea orașului, pe strada ce semana mai degrabă cu o uliță de sat, cu trotuare fără borduri făcute în dreptul fiecărei curți de gospodar din pietre de râu, nu le era permis să iasă în stradă. Stătea ore în șir cățărată pe gard și privea la copii ce jucau țurca, șotron ori alte jocuri copilărești. Le încropise Timotei un scrânciob din două bucăți de
DIN ANUL ACELA CRIZANTEMELE NU AU MAI ÎNFLORIT de DORINA STOICA în ediţia nr. 1662 din 20 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/380527_a_381856]
-
ea nu-i „tractoristă”, deoarece în satul lor bătrânii nu erau făcuți tractoriști... Cum spuneam, n-a fost doar calamitatea stalinistă de la sfârșitul deceniului patru. Ea a fost precedată de represaliile declanșate împotriva sătenilor la începutul aceluiași deceniu (îndeosebi împotriva gospodarilor declarați culaci sau chiaburi) prin colectivizare forțată, silnicia colectării produselor agricole și masivele strămutări în Siberia, toată această cruciadă fiind urmată în Ucraina de Sud, Volga de Mijloc, Caucazul de Nord și Kazahstan de cumplita foamete din anii 1932-1933. Nu
STALINOCRAŢIA – CONSECINŢĂ LOGICĂ A CULTULUI PERSONALITĂŢII de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 2146 din 15 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381031_a_382360]
-
răzbeau oamenii cu un tractor ceva, dar iarna când venea viscolul cel mare se așezau de-a curmezișul drumului vălătuci de zăpadă înalți de trei patru metri pe care nimeni nu se încumeta să-i înfrunte și dacă nu erai gospodar să ai tot ce-ți trebuie pe lângă casă, ăla erai. Erau opt bărbați și două femei. Bărbații erau cam toți trecuți de prima tinerețe, cu haine groase din dimie și căciuli de oaie pe cap. Fiecare avea la picioare papornițe
DRUMUL de STELUȚA CRĂCIUN în ediţia nr. 1992 din 14 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381386_a_382715]
-
am astâmpărat sperietura și am intrat să văd cum a reușit galinaceea mea să înfrunte singură gerul nopții, într-un loc nepotrivit iernării vietăților înaripate ale gospodăriei. Găsesc acolo un petic de paie, iar în mijlocul lui... profitul cel râvnit de gospodar: un ou. Îl pun cu grijă în buzunar și ... Citește mai mult Un viscol de două zile mi-a întroienit ograda ca pe vremurile copilăriei. Acareturile par niște necropole cucuteniene. Doar pe ici-colo li se zărește câte un fragment din
GHEORGHE PÂRLEA [Corola-blog/BlogPost/381314_a_382643]
-
am astâmpărat sperietura și am intrat să văd cum a reușit galinaceea mea să înfrunte singură gerul nopții, într-un loc nepotrivit iernării vietăților înaripate ale gospodăriei. Găsesc acolo un petic de paie, iar în mijlocul lui... profitul cel râvnit de gospodar: un ou. Îl pun cu grijă în buzunar și ... XIV. “DEMONII AMINTIRILOR”, DE VALENTINA BECART - NOTE MARGINALE, de Gheorghe Pârlea , publicat în Ediția nr. 2199 din 07 ianuarie 2017. Conectarea la angrenajul lumii virtuale a însemnat pentru mine o evadare
GHEORGHE PÂRLEA [Corola-blog/BlogPost/381314_a_382643]
-
că atunci, când Marele Creator a lucrat la realizarea făpturii lui Nicolae Bulumac, El a pus într-o mai mare măsură darul hărniciei, făcându-l asemenea țăranului care se scoală în zori, mătură repede mărunțișurile zilei și, ca un bun gospodar, se apucă de lucru. Medicul mi-a amintit de țăranii din vremea copilăriei mele petrecute în aceeași zonă, în Țigănești, o localitate ... Citește mai mult M-am întrebat adesea, ce aș putea spune eu, cu bun temei, despre competența unor
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380808_a_382137]
-
că atunci, când Marele Creator a lucrat la realizarea făpturii lui Nicolae Bulumac, El a pus într-o mai mare măsură darul hărniciei, făcându-l asemenea țăranului care se scoală în zori, mătură repede mărunțișurile zilei și, ca un bun gospodar, se apucă de lucru. Medicul mi-a amintit de țăranii din vremea copilăriei mele petrecute în aceeași zonă, în Țigănești, o localitate ... VII. ELENA BUICĂ - AL FRANCISC & MANUELA CERASELA JERLĂIANU - ECUAȚII LIRICE - LUMINA SINELUI NOSTRU, de Elena Buică , publicat în
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380808_a_382137]
-
șlefuiește, se desăvârșește, se realizează opera artistică. Și în acest volum majoritatea întâmplărilor se petrece în Rebra, localitatea natală a autoarei, evocată cu duioșie, solicitând întreaga atenție: Soarele pe timpul verii mângâie pădurea, încălzește poienile cu flori, îl dogorește plăcut pe gospodarul întârziat de amiază la cositul ierbii pe coasta abrupt, dă amețeli animalelor ce aleargă în pădure și se tolănesc la umbra deasă a acesteia. Vântul nu-și face simțită prezența, iar liniștea locului este atât de profundă, încât clipocitul unui
ROMANUL DOREI ALINA ROMANESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1290 din 13 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/374425_a_375754]
-
Și cozonaci gustoși ne coace, Când totu-i viu și veselie, Eu spun frumos o poezie. Când mosul Laie canta-n struna Și fete și băieți s-aduna La nunta care va să fie, Eu spun frumos o poezie. Când, gospodar, mă duc pe câmp, Lucrandu-mi brazda de pământ Și canta-n slav-o ciocârlie, Eu spun frumos o poezie. De-i liniște ori de-i furtună, De-i veste rea ori veste bună, De am necaz ori bucurie, Eu
VIATA CA O POEZIE de MIHAI LUPU în ediţia nr. 2286 din 04 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374565_a_375894]
-
putea face ceva mai frumos. Voi relata doar câteva impresii personale, așa cum mă pricep eu mai bine. Ruginoasa..., un loc binecuvântat de Dumnezeu, încărcat de istorie, credință, cultură, tradiții..., fostă moșie boiereasca, azi o localitate prosperă, cu oameni harnici și gospodari, păstrători ai tradițiilor străbune. Am descoperit în carte nu doar date despre istoria Ruginoasei, ci și informații detaliate despre originile românilor, a limbii române, încă de la începuturi, de pe vremea lui Burebista. In fond, Ruginoasa este pământ românesc, iar dumneavoastră, domnule
ISTORIE, CREDINŢĂ ŞI CULTURĂ de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1690 din 17 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/373424_a_374753]
-
dincolo de Cățetu, la stâna de capre ale unui localnic. Pesemne, ursul bântuie de mult prin împrejurimi, de cunoștea atât de bine stupi- nele și stânile. Numai că de data asta l-a prins ziua în sat și l-au văzut gospodarii vizitați. Cum la oraș găsesc puțină hrană prin tomberoane, pe străzi; în această minivacan- ță de 1 Mai, au căutat un loc de petrecere la țară. La noi, la Roșiile. Nelu Părăianu Referință Bibliografică: ROȘIILE; Un musafir nepoftit - URSUL / Ion
URSUL de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1583 din 02 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/371308_a_372637]
-
amplifice frumusețea și să fie plăcute. Iar în acele vremuri asta era moda. Dar acele fete nu purtau la gât simple bijuterii, care să le sublinieze frumusețea și bogăția. Ele etalau strădania câtorva generații de părinți, bunici și străbunici, buni gospodari, care munciseră, ca urmașii lor să aibă „ceva”. Asta arătau fetele la lume: că sunt de „NEAM”. Acel „ceva” avea menirea să atragă flăcăul de ispravă, vrednic să-l primească odată cu fata, ca zestre, ce trebuia fructificată, spre fericirea urmașilor
POVESTIREA MAHMUDELE de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1583 din 02 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/371300_a_372629]
-
Cine îi aruncă mărul Discordiei? Se întâmplă în iubita noastră România. Și ne iubim țara. De ce nu? În fond asta-i viața. De ce nu! Nu m-aș fi uitat primprejur dacă nu aș fi aflat severele critici adresate unui respectabil gospodar sas că și-ar fi făcut bruma de avere pe căi necinstite, cică din meditații. Munca, munca asiduă zi cu zi dublată de economisire nu mai este un mod de viață acceptat cetățenilor români. Munca bine chibzuită aduce mici economii
DE CE NU! de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1336 din 28 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/371556_a_372885]
-
deosebite precum finanțarea unui cuibușor în care să trăiești Viața din orientul mijlociu care a influențat puternic regiunea Balcano-Carpatică este bazată pe hazard. Domnul dă! Domnul ia! Facă-se voia Ta Doamne!. Este de fapt una din dogmele religiei Ortodoxe. Gospodarul român din afara curburii carpatice muncește cu sârg dar nu știe să-și valorifice economiile. Un chef, un parastas o nuntă sau un botez dezechilibrează vădit gospodarul care nu-și face vara sania și nu strânge bani albi pentru zile negre
DE CE NU! de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1336 din 28 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/371556_a_372885]
-
ia! Facă-se voia Ta Doamne!. Este de fapt una din dogmele religiei Ortodoxe. Gospodarul român din afara curburii carpatice muncește cu sârg dar nu știe să-și valorifice economiile. Un chef, un parastas o nuntă sau un botez dezechilibrează vădit gospodarul care nu-și face vara sania și nu strânge bani albi pentru zile negre. Parafrazând putem spune că strânge bani negri pentru chefuri albe. Cam așa apar germenii micilor afaceri oneroase care pot ajunge la mari potlogării. Gospodarul român din
DE CE NU! de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1336 din 28 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/371556_a_372885]
-
dezechilibrează vădit gospodarul care nu-și face vara sania și nu strânge bani albi pentru zile negre. Parafrazând putem spune că strânge bani negri pentru chefuri albe. Cam așa apar germenii micilor afaceri oneroase care pot ajunge la mari potlogării. Gospodarul român din interiorul lanțului carpatic este alt fel de om. Deviza sa este trăiesc ca să muncesc. O sintagmă fără sens pentru orientali care trăiesc ca să chefuiască iar munca este corvoada cu care este plătit cheful. Din moși strămoși cel mai
DE CE NU! de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1336 din 28 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/371556_a_372885]
-
de acolo ce se putea găsi, niște rădăcini savuroase, care-i puteau astâmpăra setea. Așa a fost, până când Iehova se îndură de lumea păcătoasă, și schimbă vremea, cerul se înnoră, veni ploaia, iar seceta se sfârși. Atunci, omul, ca un gospodar harnic ce era, se apucă degrabă să-și reamenajeze grădina, în speranța unui anotimp mai bun. Știa că în ulcica acea de lut erau semințele de la smochinele oferite de Hannah. Ce nume... Cu acest nume a rămas în minte! Se
SMOCHINUL de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1628 din 16 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374810_a_376139]