1,047 matches
-
pe aceste meleaguri sunt mai vechi. Astfel , la nord -est de sat, pe Movila Grădiștei și Dealul Vișinului s-au descoperit silexuri din paleoliticul superior, ceramică neolitică, din începutul migrațiilor(sec. IV) și feudalismul dezvoltat( sec. XVII-XVIII). Chiar și denumirea Grădiște ilustrează existența unei așezări(cetăți) întărite, unde locuitorii se puteau retrage în vremuri de restriște. De asemenea, la 6 km de Bădeni, la Râpa Strâmbului a fost identificată o întinsă așezare Cucuteni. Teritoriul satului Bădeni aparținea boierului Cantacuzino-Pașcanu, care este
Bădeni, Iași () [Corola-website/Science/301258_a_302587]
-
Boldești-Grădiștea (în trecut, doar Boldești) este o comună în județul Prahova, Muntenia, România, formată din satele Boldești (reședința) și Grădiștea. Comuna se află pe malurile lacului Boldești, în extremitatea sud-estică a județului, la limita cu județele și . Ea este străbătută de șoseaua județeană DJ102D care o leagă spre nord de si Mizil și spre vest de Sălciile. Conform recensământului efectuat
Comuna Boldești-Grădiștea, Prahova () [Corola-website/Science/301647_a_302976]
-
din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plasa Tohani a județului Buzău. Ea se numea "Boldești" și avea exact aceeași compoziție ca și astăzi, și anume satele Boldești (reședința) și Grădiștea, totalizând 1130 de locuitori (580 în Boldești, 550 în Grădiștea), o școală cu 53 de elevi (dintre care 2 fete) și câte o biserică în fiecare din cele două sate. Locuitorii se ocupau cu agricultura, iar comuna beneficia și de
Comuna Boldești-Grădiștea, Prahova () [Corola-website/Science/301647_a_302976]
-
al XIX-lea, comuna făcea parte din plasa Tohani a județului Buzău. Ea se numea "Boldești" și avea exact aceeași compoziție ca și astăzi, și anume satele Boldești (reședința) și Grădiștea, totalizând 1130 de locuitori (580 în Boldești, 550 în Grădiștea), o școală cu 53 de elevi (dintre care 2 fete) și câte o biserică în fiecare din cele două sate. Locuitorii se ocupau cu agricultura, iar comuna beneficia și de peștele din lacul Boldești și de vânatul din zonele sălbatice
Comuna Boldești-Grădiștea, Prahova () [Corola-website/Science/301647_a_302976]
-
al XX-lea) și parc (sfârșitul secolului al XIX-lea). În rest, alte trei obiective din comună sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Prahova ca monumente de interes local, toate fiind clasificate ca situri arheologice: cetatea de „la Grădiște” (în zona satului Coada Izvorului) din perioada Latène; așezarea din Epoca Bronzului de la „Movila Mare” (satul Mănești); și situl de „la Turnuri” (satul Zalhanaua), cuprinzând urme de așezări din perioada Latène, epoca romană, secolele al III-lea-al IV-lea
Comuna Mănești, Prahova () [Corola-website/Science/301694_a_303023]
-
deoarece după înnăbușirea revoluției acestuia i-a fost distrus castelul de la Zam. Pe la 1866 castelul era în ruină, dar se începuseră unele lucrări de refacere. A fost un mare colecționar de antichități romane descoperite mai ales în zona Hațegului, la Grădiștea de Munte. În 1866 a fost vizitat la Fărcădin de Aron Densușianu. La intrarea în conacul său din Fărcădin și în salon erau amplasate multe statui, busturi și inscripții din perioada romană. Printre persoanele importante care i-au vizitat colecția
General Berthelot, Hunedoara () [Corola-website/Science/300548_a_301877]
-
deoarece după înnăbușirea revoluției acestuia i-a fost distrus castelul de la Zam. Pe la 1866 castelul era în ruină, dar se începuseră unele lucrări de refacere. A fost un mare colecționar de antichități române descoperite mai ales în zona Hațegului, la Grădiștea de Munte. La intrarea în conacul sau din Fărcădin și în salon erau amplasate multe statui, busturi și inscripții din perioada română. Printre persoanele importante care i-au vizitat colecția se numără împăratul Franz Iosif I și marele istoric german
Fărcădin, Hunedoara () [Corola-website/Science/300547_a_301876]
-
actual al comunei mai funcționau în aceeași plasă și comunele Cerbu și Mareș. Prima cu satele Arnota și Cerbu, având în total 478 de locuitori, o biserică și o școală rurală. Cea de a doua era formată din satele Frătești, Grădiștea și Mareș, având împreună 922 de locuitori, două biserici (una de piatră la Grădiștea și una de lemn la Mareș), și o școală primară. Anuarul Socec din 1925 consemnează comunele în plasa Cotmeana a aceluiași județ. Comuna Albota avea 1118
Comuna Albota, Argeș () [Corola-website/Science/300601_a_301930]
-
cu satele Arnota și Cerbu, având în total 478 de locuitori, o biserică și o școală rurală. Cea de a doua era formată din satele Frătești, Grădiștea și Mareș, având împreună 922 de locuitori, două biserici (una de piatră la Grădiștea și una de lemn la Mareș), și o școală primară. Anuarul Socec din 1925 consemnează comunele în plasa Cotmeana a aceluiași județ. Comuna Albota avea 1118 locuitori în satele Albota de Jos, Albota de Sus și Moșteni; comuna Cerbu avea
Comuna Albota, Argeș () [Corola-website/Science/300601_a_301930]
-
a aceluiași județ. Comuna Albota avea 1118 locuitori în satele Albota de Jos, Albota de Sus și Moșteni; comuna Cerbu avea aceeași alcătuire și o populație de 732 de locuitori; iar în comuna Mareșu trăiau 1152 de locuitori în satele Grădiștea, Toncești și Mareș și în cătunul Frătești. În 1931, comunele Cerbu și Mareș au fost desființate, satele lor trecând la comuna Albota, formată acum din satele Albota de Jos, Albota de Sus, Arnota, Cerbu, Grădiștea, Mareș și Toncești. În 1950
Comuna Albota, Argeș () [Corola-website/Science/300601_a_301930]
-
1152 de locuitori în satele Grădiștea, Toncești și Mareș și în cătunul Frătești. În 1931, comunele Cerbu și Mareș au fost desființate, satele lor trecând la comuna Albota, formată acum din satele Albota de Jos, Albota de Sus, Arnota, Cerbu, Grădiștea, Mareș și Toncești. În 1950, comuna Albota a fost transferată raionului Pitești din regiunea Argeș. În 1968, ea a revenit la județul Argeș, reînființat. Tot atunci, satele Albota de Jos și Albota de Sus au fost comasate, formând satul Albota
Comuna Albota, Argeș () [Corola-website/Science/300601_a_301930]
-
Retezat (vedere spre Vârful Tulișa, spre Valea râului Bărbat și culmea Balea), • spre sud, priveliștea minunată a Munților Parâng având în față dealurile Merișor și Bănița, • spre est, versantul de vest cu păduri și dealuri ai Munților Șureanul (cu cetatea Grădiște a lui Decebal, peste culmi de satul Federi și peștera Cioclovina) și mai spre sud-est sunt culmile Văii Streiului de la izvoare, • spre nord, Valea Streiului se lărgește, văzându-se, în zare Munții Poiana Ruscăi, care mărginesc spre nord Țara Hațegului
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (95,56%). Pentru 4,29% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. La sfârșitul secolului al XIX-lea, pe actualul teritoriu al comunei erau organizate comunele Amara, Grădiștea de Sus și Câineni, în plasa Gradiștea din județul Râmnicu Sărat. Comuna Amara era formată doar din satul omonim, având 612 locuitori; în comuna Amara funcționau o școală mixtă fondată în 1882 și o biserică datând din 1819. Comuna Grădiștea
Comuna Balta Albă, Buzău () [Corola-website/Science/300792_a_302121]
-
Grădiștea de Sus și Câineni, în plasa Gradiștea din județul Râmnicu Sărat. Comuna Amara era formată doar din satul omonim, având 612 locuitori; în comuna Amara funcționau o școală mixtă fondată în 1882 și o biserică datând din 1819. Comuna Grădiștea de Sus avea reședința în satul Balta Albă sau în satul Gradiștea de Sus, și era și reședința plășii Gradiștea. Comuna era formată din satele Gradiștea de Sus, Balta Albă, și Gradiștea de Sus Nouă, având în total 1592 de
Comuna Balta Albă, Buzău () [Corola-website/Science/300792_a_302121]
-
și una în Câineni, zidită de pitarul Pantazi Bagdat în 1843). În 1925, comunele din zonă au fost reorganizate, astfel comuna Balta Albă era arondată plășii Boldu, fiind formată doar din satul de reședință, cu 724 de locuitori, iar comunele Grădiștea de Jos și Grădiștea de Sus au fost unite în comuna Grădiștea. Comuna Amara conținea atunci și satul Maraloiu, transferat de la comuna Câineni. În 1950, comuna Balta Albă a fost inclusă în raionul Râmnicu Sărat din regiunea Buzău și apoi
Comuna Balta Albă, Buzău () [Corola-website/Science/300792_a_302121]
-
zidită de pitarul Pantazi Bagdat în 1843). În 1925, comunele din zonă au fost reorganizate, astfel comuna Balta Albă era arondată plășii Boldu, fiind formată doar din satul de reședință, cu 724 de locuitori, iar comunele Grădiștea de Jos și Grădiștea de Sus au fost unite în comuna Grădiștea. Comuna Amara conținea atunci și satul Maraloiu, transferat de la comuna Câineni. În 1950, comuna Balta Albă a fost inclusă în raionul Râmnicu Sărat din regiunea Buzău și apoi (după 1952) din regiunea
Comuna Balta Albă, Buzău () [Corola-website/Science/300792_a_302121]
-
1925, comunele din zonă au fost reorganizate, astfel comuna Balta Albă era arondată plășii Boldu, fiind formată doar din satul de reședință, cu 724 de locuitori, iar comunele Grădiștea de Jos și Grădiștea de Sus au fost unite în comuna Grădiștea. Comuna Amara conținea atunci și satul Maraloiu, transferat de la comuna Câineni. În 1950, comuna Balta Albă a fost inclusă în raionul Râmnicu Sărat din regiunea Buzău și apoi (după 1952) din regiunea Ploiești, în vreme ce celelalte comune au fost arondate raionului
Comuna Balta Albă, Buzău () [Corola-website/Science/300792_a_302121]
-
100 familii iar în satul nou Horodiștea, recent construit, la aproximativ 1 km distanță, are o populație de 60 de familii. Pe teritoriul acestei localități s-a descoperit cetatea dacică "Carsidava". Denumirea satului Horodiștea este forma regională moldovenească a termenului grădiște (loc al unei așezări istorice - NODEX, de obicei a cetate în ruină) . Se presupune că existența așezării omenești a satului ar fi între secolul V și secolul VII, epocă în care în Dacia are loc migrarea slavilor. Nicolae Iorga citează
Horodiștea, Botoșani () [Corola-website/Science/300912_a_302241]
-
Grădiștea este o comună în județul Brăila, Muntenia, România, formată din satele Grădiștea (reședința), Ibrianu și Maraloiu. Comuna se află în nord-vestul județului, pe malul stâng al râului Buzău, la limita cu județul Buzău. Este străbătută de șoseaua națională DN22 care
Comuna Grădiștea, Brăila () [Corola-website/Science/300964_a_302293]
-
Grădiștea este o comună în județul Brăila, Muntenia, România, formată din satele Grădiștea (reședința), Ibrianu și Maraloiu. Comuna se află în nord-vestul județului, pe malul stâng al râului Buzău, la limita cu județul Buzău. Este străbătută de șoseaua națională DN22 care leagă Brăila de Râmnicu Sărat. Din acest drum se ramifică la Grădiștea
Comuna Grădiștea, Brăila () [Corola-website/Science/300964_a_302293]
-
Grădiștea (reședința), Ibrianu și Maraloiu. Comuna se află în nord-vestul județului, pe malul stâng al râului Buzău, la limita cu județul Buzău. Este străbătută de șoseaua națională DN22 care leagă Brăila de Râmnicu Sărat. Din acest drum se ramifică la Grădiștea șoseaua județeană DJ202A, care duce către nord spre Racovița și Salcia Tudor, unde se termină în DN23. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Grădiștea se ridică la locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de
Comuna Grădiștea, Brăila () [Corola-website/Science/300964_a_302293]
-
șoseaua națională DN22 care leagă Brăila de Râmnicu Sărat. Din acest drum se ramifică la Grădiștea șoseaua județeană DJ202A, care duce către nord spre Racovița și Salcia Tudor, unde se termină în DN23. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Grădiștea se ridică la locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (86,14%), cu o minoritate de romi (10,44%). Pentru 3,42% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din
Comuna Grădiștea, Brăila () [Corola-website/Science/300964_a_302293]
-
1871, ambele de către stat precum și două biserici: una din 1871 la Gradiștea de Sus, și alta din 1886 la Balta Albă. Satul Maraloiu făcea pe atunci parte din comuna Câineni. În 1925, cele două comune fuseseră unite sub numele de "Grădiștea", comună cu 2766 de locuitori, făcând parte din plasa Boldu a aceluiași județ, și formată din satele Băile, Gradiștea de Sus, Gradiștea de Jos și Ibrianu. Satul Maraloiu fusese transferat atunci comunei Amara. În 1950, comuna Gradiștea a fost inclusă
Comuna Grădiștea, Brăila () [Corola-website/Science/300964_a_302293]
-
Ibrianu. Satul Maraloiu fusese transferat atunci comunei Amara. În 1950, comuna Gradiștea a fost inclusă în plasa Făurei din regiunea Galați. În 1968, comuna a trecut la județul Brăila, primind și satul Maraloiu de la comuna Amara, desființată. Tot atunci, satele Grădiștea de Jos și Grădiștea de Sus au fost unite formând satul Grădiștea.
Comuna Grădiștea, Brăila () [Corola-website/Science/300964_a_302293]
-
transferat atunci comunei Amara. În 1950, comuna Gradiștea a fost inclusă în plasa Făurei din regiunea Galați. În 1968, comuna a trecut la județul Brăila, primind și satul Maraloiu de la comuna Amara, desființată. Tot atunci, satele Grădiștea de Jos și Grădiștea de Sus au fost unite formând satul Grădiștea.
Comuna Grădiștea, Brăila () [Corola-website/Science/300964_a_302293]