1,207 matches
-
mondene a consortului muribund sau expedierea lui la sanatorii îndepărtate, menținerea lui în viață sau grăbirea obținerii statutului de văduvă sunt etape programate meticulos și fără sentimente. Iată deci, în rezumat, trei teme conjugale și tot atâtea ipostaze umane care gravitează, scăldate în referințe muzicale, în jurul faimosului concert. Prima, exaltând puterea transfiguratoare a artei, pune în surdină instanțele vieții "trăite" și abordează în termeni estetici până și iubirea. Cea de-a doua apare ca o răzvrătire a pornirilor joase, care otrăvește
50 de ani de la moarte - Sindrofii sacre,recviemuri profane by Andreia Roman () [Corola-journal/Imaginative/12066_a_13391]
-
de păreri care l-a determinat pe invitat să vorbească despre proiectul revistei „Agora”, menit să creeze o punte de legătură deopotrivă între românii aflați în țară și cei dinafară, și între românii din străinătate. „Convorbirile” cu Dumitru Țepeneag au gravitat pe orbita poziției prozatorului în interiorul grupului oniric și a relației grupului oniric cu puterea politică. Înclinat spre problematizare, A. Bodiu a încercat constant să tragă discuția spre zona implicațiilor ideologice ale onirismului, în ciuda caracterului eliptic al celor mai multe dintre replicile prozatorului
„Exilați“ sub Tâmpa: Dorin Tudoran și Dumitru Țepeneag by Alexandra Lazăr, Sînziana Stoie () [Corola-journal/Journalistic/3620_a_4945]
-
Căloiu Oana Pe piața imobiliară, Potrivit unei analize realizate de imobiliare.ro, prețul mediu de achiziție pentru o locuință cu o cameră situată într-unul dintre marile orașe ale țării gravitează de cele mai multe ori în jurul pragului de 30.000 de euro. Cu toate acestea, cumpărătorii cu un buget limitat pot deveni proprietari cu jumătate din acest preț. În mod firesc, cele mai accesibile locuințe sunt garsonierele situate în blocuri vechi, de
Locuințe-chilipir în marile orașe: sub 15 000 de euro o garsonieră by Căloiu Oana () [Corola-journal/Journalistic/80731_a_82056]
-
mai strâns, fără să urmărească efecte imediate. Cum scăpăm unul de altul?, o povestire aparent umoristică despre cum îl "urmărea" ziarul "Scînteia" pe un imprudent doritor de abonament, ascunde radiografia societății dominate de un regim totalitar. O proză salvabilă, Frustare, gravitează în jurul unei imponderabile - nevroza. Autoarea se abține, în maniera unui prozator veritabil, să-și numească tema, ca în majoritatea celorlalte povestiri. Discursul, mai autentic aici, e o însăilare de obsesii prinse în sintagme aproximative. Scriitoarea nu se mai apropie frontal
O reverie by Tiberiu Stamate () [Corola-journal/Imaginative/9468_a_10793]
-
astfel să nu mă împingă la suprafață mai desfigurată decât mă presimt și dacă perfecțiunea nu poate avea copii cum se spune inima mea îți poartă chipul dorian întinerind la fiecare treaptă ți-ar plăcea să locuiești într-un turn gravitez pe orbita refulărilor cotidiene cuci grăbiți trec prin mine ca printre picioarele arcului de triumf șuvoiul zilelor nopților zilelor - monologuri și celălalt obraz - un caier de crispări timidă și taciturnă cu spatele la oglinzi mă deschid ca un dulap sub privirile cocoșate
Poezie by Daniela Popa () [Corola-journal/Imaginative/7288_a_8613]
-
10 puști (pre)adolescenți o iubesc cu toții pe Tina, juna mai răsărită, cochetă și aflată la vârsta la care are toate atuurile pentru a intra în inimile, visele și imaginația înfierbântată a băieților ale căror preocupări încep, dintr-odată, să graviteze în jurul ei. Aici intervine liftul, acel „taxi cu cabluri”, un spațiu în care Tina respiră și în a cărui oglindă își aranjează coafura și machiajul de două ori pe zi, un loc în care băieții puberi se simt cel mai
LECTURI LA ZI by Marius Chivu () [Corola-journal/Imaginative/13636_a_14961]
-
ars Genunchii îți cedează și te lași pe trunchiul căzut pe care mai adineauri țopăia o veveriță. De la marginea râpei se vede orașul în care ai rupt tăcerea, desenul lui întrerupt și vag te ajută să uiți de muștele ce gravitează în jur. Ca de fiecare dată, nu știi dacă te vei întoarce și asta învie culorile de pământ ars. Foșnetul pădurii e o ureche în care se strânge geamătul celor ce te-au atins și s-au tras curând înapoi
Poezie by Florin Caragiu () [Corola-journal/Imaginative/7517_a_8842]
-
e proaspăta lucrare! S-o mănînci, nu alta! Telefon. E șarmanta midinetă de Santa: Ce faci? mă întreabă. Fac o balerină, zic. La care ea, automat: Eu sînt balerina, nu? Da, tu ești. Tiranicul orgoliu al șarmantei: totul trebuie să graviteze în jurul ei, în jurul ombilicului ei omologat. Tot ce fac acum, aici, să stea sub semnul ei! Altă dată, intrîndu-mi în atelier, tocmai termin o mare pînză abstractă. Eu sînt acolo, nu? decide ea interogativ. Fără umbră de umor. Da, tu
Însemnări by Val Gheorghiu () [Corola-journal/Imaginative/13422_a_14747]
-
biologic și la misterul unde hazardul și timpul și ploaia meteoriților și-au împărțit de pe cernuta sita a lumii scînteile originii - scuipate și cu viața în vintre și fără - magnetizați de marginea ce-i absoarbe dincolo de care în imperiul ticăloșiei gravitează doar ironia pustiurilor disperse - iată-i pe jugănarii codului nostru genetic cu degetele retroversibile răscolind prin sexul materiei și în ficații pentru care doar moartea e haruspiciu... Mi-e o sila galactica de acești demoni crepusculari ai ultracontemporaneitătii noastre făloase
Poezii by Dinu Flămând () [Corola-journal/Imaginative/16449_a_17774]
-
restrâns două lăcașuri de artă - Opera și Muzeul Tel Aviv și unul de cultură - Biblioteca "Ariela" -, toate înconjurate de vaste peluze ornate cu sculpturi adecvate locului. Evită cu grijă să-i revadă pe acoliții lui Lenny, toți cei în jurul cărora gravitase în răstimpul în care rămăsese la discreția lor, singur în Israel, dar acceptă cu mansuetudine să le cunoască pe prietenele mamei lui care veneau acum la ei ca la urs, avide de un asemenea subiect gras de cancan ca sosirea
Ispitirea lui Mirel by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Imaginative/14437_a_15762]
-
curînd după 1960 ca fiind comparabil de valoroși ca antemergătorii lor. Nu ezit nici o clipă în a reafirma (mai era nevoie?) că socotesc cu totul superlative înfăptuirile din anii care precedă și urmează lui 1930 - de pildă, ale celor care gravitau în jur de Criterion, de Zburătorul sau de Gîndirea. Mai mult, discuția ar deveni și mai fascinantă dacă am adăuga (ceea ce pentru moment pare nițel prematur istoricului literar mai prudent) și cei numiți încă de pe acum "optzeciști", care însă oricum
O propunere - Modificări canonice și generații de aur by Virgil Nemoianu () [Corola-journal/Imaginative/11749_a_13074]
-
de întrebări înrudite: cît din lectura unui volum e interpretare lui? Există un criteriu prin care să decidem care interpretare e mai bună? Există o singură interpretarea adevărată a unui text literar? Volumul Breviarul sceptic e o colecție de eseuri gravitînd în jurul acestor întrebări. Probabil că, dincolo de interesul teoretic al problemei, imboldul de a o cerceta i-a venit lui Valeriu Gherghel dintr-o exasperare cantitativă: disproporția dintre numărul capodoperelor și oceanul de exegeză din jurul lor. Interpreții - filosofi sau critici - scriu
Cauda pavonis by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4142_a_5467]
-
Irina Coroiu Avînd convingerea că producția cinematografică mondială va continua să graviteze în jurul aventurii umane cu tot cea ce implică ea - aspirație ori evaziune, reverie sau agonie, trasee rectilinii ori deviații etc. - Michel Demopoulos, directorul Festivalului Internațional de Film de la Salonic, a hotărît să includă în cea de-a 42-a ediție
Speranțele Salonicului by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/15649_a_16974]
-
versuri ce constituie abundenta operă poetică a lui Carlos Drummond de Andrade (1902-1987), cuvântul AMOR revine cu o frecvență obsedantă. Îl conțin explicit numeroase titluri de volume ( Amor, amores; Amor, sinal estranho; Amar se aprende amando) și tot în jurul lui gravitează multe poeme ce depășesc acest cadru tematic. Proverbiala timiditate a acestui om rezervat ascundea însă o fire senzuală, pasională chiar. Este, între altele, ceea ce i-a asigurat o reală popularitate încă din timpul vieții (vezi, din această categorie, primul poem
Carlos Drummond de Andrade - Amorul natural by Dinu Flămând () [Corola-journal/Journalistic/7653_a_8978]
-
origine chineză Madeleine Thien, și Marele Premiu „Ovidius", care a fost acordat scriitorului francez Jean d'Ormesson. Luni, 7 iunie, sala de conferințe a hotelului „President" din Mangalia a găzduit două sesiuni de comunicări (moderator: criticul Eugen Negrici), care au gravitat în jurul temei: „Mărirea și decăderea personajului în ficțiunea literară". Tema a fost de două ori incitantă: mai întîi fiindcă a născut confuzii și apoi fiindcă a dat naștere unor discuții aprinse. Au luat cuvîntul: Dan Lungu („Realitatea slabă și metamorfozele
Festivalul pe scurt by Reporter () [Corola-journal/Journalistic/6242_a_7567]
-
deloc dacă el numește divine legile naturale stabilite; cuvântul nu angajează prea multe, admițând în același timp că un Dumnezeu, care le-ar fi promulgat, nu va putea apoi să se abată de la ele. A cred că Dumnezeu face să graviteze astrele nu falsifică spiritul; de falsificat, îl falsifică faptul că Dumnezeu poate, după placul său, să oprească din drumul lor astrele, dacă Josua îi cere. În orice credință în Dumnezeu, se află o ușă ascunsă redutabilă, de îndată ce credința încetează să
Despre Dumnezeu by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15560_a_16885]
-
grafomanie sufocînd tema pînă la o preschimba în simplu pretext menit a declanșa un val de tropi dulcegi e constanta lor stînjenitoare. De la Boccacio pînă la Lampedusa, proza italiană despre iubire e alcătuită dintr-o luxuriantă perdea de motive ce gravitează în jurul unor sensuri fie ironice, fie de-a dreptul obscene. Numai că sub drojdia sarcasmelor și sub săgețile aluziilor lubrice, loc pentru iubirea cu virtuți spirituale nu mai rămîne. Italienii nu au vocația gravității teoretice, alunecînd irepresibil în triluri lascive
Perorație calofilă by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2522_a_3847]
-
Tipografice, Paris, ediția 1785). în românește de C.Ț. P.S.: În seara zilei de 13 febr. a.c. am aflat de la televizor că minuscula planetă EROS - un pietroi de 30 km lungime și vreo 17 lățime - avînd forma unui cartof și gravitînd în jurul soarelui, fiind cea mai veche probă materială a Facerii lumii și pe care s-a prăbușit, recent, în cădere liberă, un satelit american ce l-a fotografiat din toate părțile pînă să se distrugă, se va prăbuși la rîndul
Voltaire despre evrei (II) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16017_a_17342]
-
fără inhibiții: Sociu e un poet formidabil, de o luciditate și de un talent pe măsura vremurilor acestora mai dinamice ca oricând. Cu un titlu reconvertit după un vers din Berryman, dar personalizat fără cusur, poeme lungi, narative și neartificiale gravitează aici. Finalul celui dintâi cântec - pur și simplu frumos - îl transformă într-o aubadă funestă: ,O să învăț să fiu mai cool decît el,/ o să învăț toate versurile, piesele și albumele/ trupelor care-ți plac ție, sau o să te țin în
Cântece eXcelente by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/11026_a_12351]
-
pare să urce, grandios, din ce in ce mai grandios, mai are un metru pînă la bolta cerească, unul, doar, si o sparge cu capul, ordinea universală este turburata, astrele, intimidate, se opresc pe orbitele lor... și iată-l, acum, în sfîrșit, iată-l gravitînd, orbitor, prin spații... Oamenii , jos, au încremenit. Oh! c'est incoyable, mă paole d'honneu', c'est incoyable. (Gazeta literară, 1954)
Primul text publicat by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17974_a_19299]
-
să citească nu să se supună autorității numeroșilor bărbați din familie, alege singurătatea și caută prietenia unor străini ca să evadeze. Scriitoarei îi reușesc spectaculos două personaje: doctorul Yacine, căruia Sultana i-a presimțit moartea este marele absent, în jurul absenței lui gravitează toți, prin pasiunea lui pentru pictură el țese firele nevăzute care îi leagă unul de altul pe cei rămași în viață. Cel de-al doilea este un personaj inexistent: Dalila își inventează o soră mai mare, Samia, cea plecată în
Femei by Elisabeta Lăsconi () [Corola-journal/Journalistic/6703_a_8028]
-
Dragomir știa să observe și să analizeze ceea ce observa. În fond, Semințele cuprind două tipuri de notații. Primele țin de tiparul tradițional al disciplinei: istoria filozofiei, termenii filozofici, reflecții privitoare la cei 12 mari gînditori ai Europei. Dintre ele, multe gravitează în jurul temei sale obsesive: problema timpului. Timpul e centrul gîndirii sale, vortexul din care pleacă și se întorc toate. A doua categorie de însemnări cuprinde meditațiile făcute pe marginea unor experiențe proprii. Genul acesta de însemnări sunt cele mai atrăgătoare
Stilul lui Dragomir by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8349_a_9674]
-
problemei, nu un text ecleziastic sau unul judiciar, ci unul literar, pe care îl declară "atemporal și universal" - monologul lui Hamlet. "A fi sau a nu fi ?" e întrebarea care formulează cel mai bine problema sinuciderii și întrebarea în jurul căreia gravitează întregul studiu. Georges Minois - Istoria sinuciderii: Societatea occidentală în fața morții voluntare; trad. din franceză de Mircea Ionescu; Humanitas - col. "Istoria ideilor"; București, 2002; 352p.; 190 000 de lei.
Răspuns la întrebarea lui Hamlet by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/15263_a_16588]
-
maladivă (masochistă?) de a despica firul în patru, pentru a identifica în comportamentul iubitei semnele iminente ale rupturii. îți trebuie un curaj aproape sinucigaș pentru a-ți face publică propria vulnerabilitate, așa cum o face autorul acestui roman. Practic, întregul roman gravitează în jurul unui episod petrecut în timpul unei excursii pe care cei doi protagoniști au făcut-o în sudul Italiei, la Taormina. Femeia a renunțat, în ultima clipă, să-și însoțească iubitul în ascensiunea pe Etna, episod care va duce la ruperea
Întoarcerea la Taormina by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/7386_a_8711]
-
vrei mai multe cuvinte, atunci citește toată cartea. Eu găsesc că familia, orice familie, este instituția cea mai misterioasă din lume, cea mai paradoxală, cea mai tragică, cea mai amuzantă și cea mai absurdă, așa încît tot ce scriu eu gravitează în jurul misterului familiei. A.R.: Familia e microcosmul care reproduce macrocosmul? A.O.: Nu-i un microcosmos, e un cosmos. Dacă adaugi și toate rudele, veri și nepoți, e o adevărată galaxie. Dacă cineva mi-ar spune: "Amos, îți oferim
Amos Oz: "Cred că există o similitudine între un romancier și un agent secret" by Antoaneta Ralian () [Corola-journal/Journalistic/12453_a_13778]